•  Scriitori la Tradem: Dumitru Augustin Doman
•  Spectacol-lecturã: 'Ultimul dans al libelulei'
•  Nominalizãri la Premiile Muzza
•  Constantin Julea, 105 ani de la naºtere


sus

Cornel Mihai Ungureanu

 

În balansoar. Cu Doman

 

Dumitru Augustin Doman a fost invitatul poetului Nicolae Coande în cadrul proiectului Scriitori la Tradem, în ultima lunã din 2013.  La întâlnirea de pe 10 decembrie, de la Casa de Culturã “Traian Demetrescu” din Craiova, iniþiatorul ºi moderatorul acestor întâlniri a fãcut o scurtã prezentare a oaspetelui venit de la Piteºti, pe care l-a caracterizat drept “unul dintre prozatorii-spectacol ai generaþiei sale, un Daniel Harms al nostru”, poetul evocând, de exemplu, zilele când citea încântat pagini din Sfârºitul epocii cartofilor. Coande a amintit, de asemenea, activitatea lui Doman ca redactor-ºef al revistei Argeº, la care este ºi „cronicar de serviciu”, unul important, al prozei contemporane româneºti, dar a menþionat ºi postãrile pasionale de pe blogul personal unde prozatorul „compãtimeºte ºi suferã la situaþiunea României de astãzi”. „Pe blog, Dumitru Augustin Doman nu face doar o fiºã de temperaturã a societãþii, ci are opinii ferme, chiar tinde sã fie exagerat uneori, dar tocmai de-asta þinem la el, pentru cã nu-ºi ascunde pasiunea, ci o devoaleazã”, a adãugat Coande.

În cuvântul sãu de bun-venit, Cosmin Dragoste, managerul Casei de Culturã „Traian Demetrescu”, a vorbit despre reluarea proiectului Scriitori laTradem, cu o revenire în forþã dupã câteva luni de pauzã în mandatul fostei conduceri, ºase scriitori fiind prezenþi în ultimele trei ediþii. „Se miºcã lucrurile ºi în direcþia literaturii, în perspectiva Craiova - Capitalã Culturalã Europeanã 2021, la care toate instituþiile locale sunt implicate din plin. Prin acþiunile de la Tradem, prin proiectele pe care le plãnuim pentru 2014, încercãm sã aducem la Craiova scriitori de valoare, sã-i prezentãm pe cei cu care ne putem mândri în afarã ºi, mai ales, sã conectãm publicul, sã-l pregãtim pentru întâlnirea cu literatura de bunã calitate”, a precizat Cosmin Dragoste.

Dupã acest preambul, Dumitru Augustin Doman a susþinut conferinþa Despre realitãþi literare vesele ºi triste, o prezentare liberã, deschisã dialogului, a ce e vesel ºi trist în viaþa literarã la zi. „Vesel ar fi cã existã libertatea de expresie ºi cu asta, credeam noi, atunci, în ’90, cã dacã o avem, avem tot. Lucrurile nu au stat însã întru-totul aºa ºi astãzi putem vorbi despre multiple crize”, a spus Dumitru Augustin Doman, oprindu-se cu precãdere asupra crizei lecturii - au fost pomenite vremurile când Marin Preda sau Dumitru Radu Popescu publicau cãrþi în 100.000 de exemplare, aceasta fiind limita de hârtie aprobatã de Partid, tirajele de astãzi fiind, prin comparaþie, modice. O altã crizã pe care prozatorul a semnalat-o a fost cea a lecturii profesioniste, care sã facã ierarhie în literaturã.

Expunerea a fost pigmentatã cu mãrturisiri - despre felul în care scrie, despre grãdina de la Curtea de Argeº ºi scriitorul sãu de suflet, Ivan Bunin, din care citeºte de 35 de ani, aproape zilnic -, dar ºi cu momente de dialog, ºi, mai ales, cu lecturi din cartea la care lucreazã - Despre moartea de dupã moarte, o perseverenþã tematicã, în continuarea volumelor Meseria de a muri ºi Moartea noastrã cea de toate zilele. Unul dintre texte relata o întâlnire cu „Bobiþã”, Constantin Virgil Bãnescu, ºi a cucerit publicul prin emoþie, altele l-au câºtigat prin umorul când frust, ca de snoavã, când subtil, cochetând adesea cu absurdul urmuzian, autorul fiind, se ºtie, dintre Concetãþenii lui Urmuz. 

„Literatura nu e doar ceea ce se vede, iar Doman zgârâie coaja lucrurilor ºi chiar dacã îºi râde de situaþiile în care ajung oamenii, este mereu zguduit de tragismul condiþiei lor. În scrierile sale existã mereu un râsu-plânsu”, a constatat, la un moment dat, Coande. „Nu scriu încrâncenat despre moarte, scriu cât se poate de degajat”, a completat Dumitru Augustin Doman, ºi a continuat sã depene, cu aer uºor absent ºi cu tonul unui povestitor de vocaþie, care nu e însã ºi limbut, întâmplãri amuzante. S-a râs, dar nu ca la stand-up comedy, pentru cã în înveliºul reconfortant al fiecãrei poveºti, Doman ascunde, cu priceperea marilor scriitori, sâmburele grav al sfârºitului care pândeºte. E drept cã în fraza urmãtoare îl scuipã ºi stârneºte hohote proaspete, când însã veselia e în toi, câteva cuvinte sunt de ajuns pentru a declanºa din nou þiuitul tãios al luciditãþii. Pe aceastã nonºalantã alternanþã, pe acest joc etern al uitãrii ºi aducerii aminte îºi întemeiazã prozatorul piteºtean fermecãtoarele fragmente. În acest balansoar i-a urcat, prieteneºte, pe cei prezenþi la Tradem, în 10 decembrie 2013, coborându-i la tristeþe ºi urcându-i printre îngeri, punându-le în faþã inevitabilul întâlnirii cu "doamna aceea", ambalat însã agreabil, în umor ºi solidarã, empaticã plãcere intelectualã. „Sã vorbim despre moarte ºi sã putem sã râdem”, cum ofta cineva la ieºire.

(Puteþi citi aici fragmente din cartea în lucru a lui Dumitru Augustin Doman)

Comentarii cititori
sus

Marius Dobrin

 

Un Sebastian de secol nou

 

Emil Boroghinã a devenit regizor cu Jocul de-a vacanþa. Promoþia Ramonei Drãgulescu, a Ralucãi Pãun, a Ginei Cãlinoiu ºi întregii echipe, una pregãtitã de Ilie Gheorghe, încheiat studenþia cu Jocul de-a vacanþa. Cu foarte mulþi ani în urmã Naþionalul craiovean a adus pe scenã Steaua fãrã nume în regia lui ªerban Puiu. Dar piesele scrise de Mihail Sebastian au devenit tot mai rare. Aºa cum ºi ale lui Camil Petrescu au dispãrut de pe afiºele noastre.

libelula5Spectacolul-lecturã cu piesa lui Cornel Mihai Ungureanu, Ultimul dans al libelulei îmi pare cã fost un puternic revelator din mai multe puncte de vedere. Cã prozatorul cunoscut pentru Treptele din faþa casei ori Noi, doi-trei la zece mii este mai de curând ºi dramaturg, fanii sãi aflaserã deja. Acesta a fost prilejul pentru publicul larg ºi pentru oamenii de teatru sã vadã.

Piesa a fost aleasã inspirat, ca reprezentativã, din buchetul de piese aflate deocamdatã în portofoliul autorului, dincolo de faptul cã a obþinut locul trei la Festco, Festivalul Comediei Româneºti, în 2013.

libelula1Pe de-o parte impune un grup de personaje care amprenteazã puternic un microcosmos, o lume în care se împletesc sumedenie de poveºti. E vorba de personaje pe care-þi doreºti a le revedea în diferite ipostaze, aºa cum oamenii cunoscuþi din jurul nostru trãiesc fel de fel de poveºti. Cornel Mihai Ungureanu propulseazã acest grup de personaje cu propria lor istorie, cu 'independenþa' lor de miºcare ºi de rostire. Cititorii amintiþi mai înainte au regãsit în piesa de acum semnalele trimise mai demult, de la volumul Recreaþii cu Babi.

Acum este vorba de impactul unei afirmãri depline a acestor personaje. Jocul, pentru cã putem spune aºa, chiar dacã mai reþinut ºi simplificat, adaptat unei, totuºi, lecturi a piesei, a scos în evidenþã nu doar calitatea textului dramaturgic, ci ºi farmecul unui asemenea tip de spectacol. A fost, într-un fel, o readucere aminte a faptului cã oamenii au nevoie de genul acesta de teatru. Reacþiile publicului au fost elocvente, cum nu prea s-au mai vãzut de ani de zile. Apoi am citit ceva similar pe chipurile actorilor. De mult nu i-am mai vãzut atât de bucuroºi de joc. Fiecare ºi-a construit personajul sãu, croit pe o tipologie ºi venind cu propria sa amprentã.

libelula4Ilie Gheorghe a cucerit publicul prin gesturi, apariþie ºi abordarea detaliilor, mai ales cã a dezvoltat în relaþia cu un 'personaj' nevãzut, Dom Director, pisica a cãrei personalitate ne este revelatã în tandem cu personajul Matei.
Mirela Cioabã a strãlucit, s-a jucat ºi a inventat, în rolul Pãsãrel, cu sclipiri în ochi cum de mult n-a mai avut.
Tamara Popescu,în rolul Sanda, a fost pivotul, un personaj discret dar care se dezvãluie ca strategie în timp.
Geni Macsim, în rolul Madam Fitil, a fost ºi ea exuberantã, a avut de jucat pe profilul sãu de energie cum nu i-a mai fost dat de multã vreme.
Constantin Cicort, legendarul Babi, s-a implicat cu trup ºi suflet în proiect. Acest personaj are toate ºansele de a se impune în literatura românã, este bogat în atitudini, expresii, sentimente ºi moduri de a privi lumea ºi viaþa.
Monica Ardeleanu a fost Isabela, 'libelula' despre care Animal Planet, canal TV invocat cu miez în piesã, spune multe ºi care în jocul general vine cu propria luminã care sã revalorizeze lumina grupului celorlalte personaje.
Spectacolul a beneficiat de regia lui Mircea Corniºteanu, fapt care a cântãrit semnificativ. Chiar ºi prezenþa lui pe scenã, într-un colþ, ca voce din off, a avut farmec ºi a contribuit la reuºitã. Pentru cã a fost cert o reuºitã.

libelula3Teatrul Naþional din Craiova a demarat astfel, în 12 decembrie 2013, proiectul 'Autorii sunt în salã', proiect menit, dupã cum zice comunicatul de prezentare, "sã încurajeze dramaturgia contemporanã româneascã, din dorința de a sensibiliza regizorii aflați în cãutare de texte valoroase, precum și de a atrage publicul cãtre creația dramaticã autohtonã.  Proiectul este destinat prezentãrii în premierã pe țarã a unor texte din dramaturgia originalã româneascã a ultimilor ani". Proiectul consemneazã ºi gradul de inedit pentru Craiova în ceea ce priveºte genul de spectacol-lecturã. Este remarcabilã constanþa unei asemenea atitudini, dupã ce au fost puse în scenã texte semnate de Catinca Drãgãnescu ºi Mihaela Michailov.

Ceea ce a revelat spectacolul-lecturã cu Ultimul dans al libelulei este, în opinia mea, (re)afirmarea apetenþei publicului, dar ºi a actorilor, pentru un gen de teatru retras într-un con de umbrã de ceva vreme. Au fost alte ºi alte valuri, dar, iatã, reapare un fel de a privi poveºtile. Aºa cum Mihail Sebastian ilustra în interbelic un mod de a trãi poveºtile, cumva în aceeaºi manierã avem acum un nou dramaturg de forþã: Cornel Mihai Ungureanu.

Textele sale se descoperã în profunzime prin apropierea cu atenþie. Dincolo de aparenþe vesele sau triste existã consistenþa unor trãiri complexe, cu gravitate ºi cu senin pe alocuri, într-un dozaj sofisticat. Mihail Sebastian scria ca un profesionsit pentru publicul de atunci ºi dintotdeauna, pentru teatrele care-i jucau piesele.

libelula6Cornel Mihai Ungureanu scrie despre oamenii timpului sãu, oameni cu trãsãturi ce trec mai departe de amprenta epocii. Am vãzut un teatru de replicã, un spectacol cu poveste ºi de pe urma cãruia fiecare poate sã plece urmãrit de o frazã cu mai multe straturi de înþeles.

Pãsãrel:-Când mã uit de aici vãd un mãr roºu în pom, dar când mã duc ºi vreau sã-l iau nu mai e!
Sanda:- Aºa s-a dus viaþa noastrã, doamna Pãsãrel! Ni s-a pãrut cã vedem lucruri care nu au fost niciodatã ºi n-am observat ce era sub nasul nostru.

Într-un târziu, observãm.
Ce bine!

Comentarii cititori
sus

                

Gala Premiilor de jazz pe 2013 (ediþia a XII-a)
PREMIILE MUZZA - nominalizãri

 

1. - Muzicianul anului: Sarosi Peter, Mircea Tiberian, Cristian Soleanu, M. Popp

2. - Formaþia anului: G.Natsis Quartet, Sarosi Peter Trio, Sorin Zlat Trio

3. - Premiul pentru debut: Viorica Pintilie, Jazzy Bit (pentru debut la Gãrâna)

4. - Revelaþia anului: Mihaela Alexa, Tasi Nora, Alex Mureºan, Trio S. Spanache, Blue Train, Petra Aker Quartet

5. - Confirmarea anului: Elena Mîndru, Irina Popa & The Sinners, Grupul Youvenis, Ana Cristina Leonte, Accord Vibes Trio, Cristi Gârlea Quintet

6. - CD-ul anului: Adrian Enescu-Bird in space, M.Tiberian-Liviu Butoi-Offerus, M.Popp-Margine de lume, Best Romanian Jazz 2013-Tribute to Jancy Korossy, Alex Calancea Band-The Road to Home, Trigon-Opt-i-mistic, Iulia Em-Eyes Closed

7. - Casa de discuri a anului: A&A Records, 7 Dreams ºi Soft Records.

8. - Managerul anului – Demeter Iosef -Tg. Mureº, M.Giura - Gãrâna, C.H.J.Schmid t- Sibiu, L.Briciu-Câmpina, Simona Hodoº - Cluj-Napoca, M. Streit - Sibiu, Anatol ªtefãneþ - Chiºinãu .

9. - Premiul de excelenþã - Marin Petrache Pechea.

10. - Premiul pentru blues-Nightlosers, Marcian Petrescu & Trenul de noapte, A.G.Weinberger.

Juriul este alcãtuit din Radu Canarache, Anca Romeci, Olivia Sima, Liviu Zamora-membri ºi Alexandru ªipa - preºedinte

Gala va avea loc duminicã 6 aprilie 2014 ora 18.30 la Hard Rock Cafe

Producãtor Fundaþia MUZZA cu sprijinul Institutului Cultural Român ºi a unor prieteni... (vezi site-ul www.fundatiamuzza.ro), dar lista rãmîne deschisã pînã la Galã... 

Comentarii cititori
sus

Mircea Suchici

 

Constantin Julea

 

S-au împlinit 105 ani de la naºterea lui Constantin Julea.

Dupã concertul susþinut la primãria Cernãteºti, am fost conduºi de domnul Augustin Radu, director al ªcolii de Arte 'Cornetti', la Râºnicu Oghian, pentru a vedea mormântul compozitorului Constantin Julea.

În primul film se vede locul de veci al familiei ºi crucea de tablã de la mormântul compozitoului, pe care se distinge doar data de naºtere: 8 decembrie.

Am organizat acest eveniment deoarece compozitorul mi-a lãsat cele douã cvartete ºi trio-ul, spunându-mi „Poate-ai sã mi le cânþi vreodatã.”

În ultimul film se vede ºcoala din sat, care a rãmas pãrãsitã, în sat rãmânând doar 9 femei ºi 11 bãrbaþi.

Comentarii cititori
sus

 


modern modernism postmodern postmodernism poesie realism realistic fantastic essay critique chronique poete dictionnaire prose thetre lyrique lyrisme vers lettre voyage hyperbole libre interwie revue metaphore philosophie sens film movie event translation relation cinema nick hornby simona popescu ana blandiana t.o. bobe liviu antonesei cornel mihai ungureanu corina ungureanu mircea cartarescu gabriel liiceanu paul goma andrei plesu bogdan suceava nina simone neil young high fidelity ghost world eternal sunshine jim jarmusch bill murray steve buscemi mircea martin matei calinescu norman manea virgil duda tolstoi dostoievski puskin cehov suskind inoue kawabata mishima berberova bulgakov quignard yourcenar leif panduro paulo coelho andrei makine alessandro baricco peter esterhazy hubert lampo par lagerkvist richard bach durrenmatt boll adolfo bioy casares llosa daniel keyes carlos fuentes botton modiano tennesee williams frabetti mccullers walser doxiadis page golding lindgren musil mann hemingway lenz kertesz capek ulitkaia sebastian eliade cioran noica bernanos werfel duras joyce nabokov soseki atxaga krausser guimard cusack scarlett johansson breban papillon empire falls tismaneanu pfeiffer bridges mircea ivanescu twain jessica fletcher james stewart katherine hepburn spencer tracy angelina jolie steven segal will smith rossini lucescu lone star felini antonioni barnaby seinfeld humanitas polirom zeus amelie russel crowe charlotte gainsbourg iben hjejle peter pan dickens bronte bruel hitchcock burroughs dinu flamand woody allen johnny depp andie mcdowell john ford pietje bell jules et jim almost famous chaplin john voight sommersturm travolta uma thurman friends ally mcbeal daphne du maurier steve martin liv ullman mumford john fante fitzgerald manet monet degas che guevara renoir hugo virginia woolf ed harris marta petreu gabriel andreescu burt reynolds pacino de niro monroe dean martin elvis mathieu madison county clint eastwood meryl streep blow up zatoichi mihalkov miller james stewart thora birch terry zwigoff thornton montesquieu cassanova closer julia roberts hugh grant modigliani verdi bloody sunday chain reaction before sunset ethan hawke julie delpy faulkner bukowski sartoris gombrowicz montherlant marquez proust sabato saint-exupery steinbeck ishiguro tuca dominguez julia kristeva dan brown lincoln jeffrey archer robin cook agatha christie poirot colin forbes john grisham bill clinton bush ioan paul tolkien umberto eco leonardo da vinci van gogh roald dahl manolescu paleologu iron maiden sharon stone madonna sarah hall kurt vonnegut anthony burgess salman rushdie isabel allende henry miller anais nin martin heidegger blochmann hannah arendt jose ortega y gasset julius evola celine camus cohen beatles lovinescu maiorescu eminescu calinescu plotin purcarete nietzsche montaigne lossky evdokimov aristotel shakespeare hamlet blaga ionesco djuvara yoga olimp bloom medeea oscar wilde coen paraskevopoulos macbeth american beauty harold pinter stoiciu john cusack amedeus marivaux dumas iglesias titanic mena suvari kevin spacey