•  Luminiþa Dumãnescu


sus

Luminiþa Dumãnescu

 

Sub cer polar ºi noapte verde

 

Zburãm deasupra crestelor înzãpezite ºi Cântecul lui Solveig îmi rãscoleºte mintea ºi inima! Nu-mi vine sã cred cã e posibilã atâta frumuseþe, deºi sunt pe jumãtate congelatã ºi paralizatã de nemiºcare în scaunul înghesuit al celor de la Norvegian Air (nu-s nici eu micã dar parcã scaunele-astea ar fi croite pentru piticii din poveste!).

Reuºesc sã fac abstracþie de durerea din oase ºi mã bucur de peisaj. Crestele acoperite cu zãpada nu seamãnã deloc cu ce lãsasem în urmã de câteva ore, zilele cãlduþe de la Cluj sau cu însorita Sardinie din care tocmai mã întorsesem. Mã uit la vecinul din stânga, ascuns în gluga de lânã, ºi mi se face ºi mai frig, în cel mai congelat avion cu care-am avut „norocul” sã cãlãtoresc vreodatã. E duminicã, 5 octombrie, ºi mã îndrept spre cel mai nordic punct atins pânã acum, dincolo de cercul polar, spre ceea ce urma sã devinã una dintre cele mai scumpe (la propriu ºi la figurat) experienþe de pânã acum.

101Urma sã petrecem o sãptãmânã în laboratorul partenerilor noºtri de la Universitatea din Tromso, lucru care s-a ºi întâmplat, de altfel, cu rezultate dintre cele mai frumoase. Dar nu despre asta vreau sã vã povestesc –v-aº plictisi, fãrã doar ºi poate– ci despre experienþa nordicã aºa cum o percepe est-europeanul plecat cu pateul în traistã, speriat deja din lecturi de sindromul de preþ nordic. Vizitasem prin 2007 Suedia ºi mã minunasem; de data asta avea sã-mi fie dor de serile suedeze de iunie!

Ajungem la Tromso sub escortã  -trei sferturi din Boeing-ul 737 era plin de militari care se întorceau la bazã– ºi ne minunãm de soarele care încãlzeºte încã fiordurile. Credeam cã ajungem deja la întuneric, în celebra noapte polarã dar s-a dovedit cã nu ne fãcusem temele la geografie: noaptea începe în 21 noiembrie! Ne aranjãm frumos pe malul mãrii ºi stabilim sã ieºim în recunoaºtere, morþi de foame dupã o zi de cãlãtorie asezonatã cu 5 biscuiþi. Hotãrâm repede cã n-avem (cu) ce mânca în restaurantele din centru ºi ne înfãþiºãm, zgribuliþi ºi suflând abur pe nãri, într-un pub care pãrea suficient de încãpãtor pentru noi ºi pufoaicele noastre (brrr, numai cã îi vedeam pe norvegieni în tricouri ºi-n sandale ºi mã apuca brusc dor de saunã de 60 de grade!). Dar sã revenim la bere! Nu-i greu de ales, norvegienii sunt oameni ocupaþi (trebuie sã producã 85.000 USD/PIB pe cap de locuitor!!!), n-au timp de pierdut, vând doar bere, pânã la 4,7% alcool! Sã fie blondã, brunã, nefiltratã? Cã în rest nu-s decât douã variante: ori cu 74 de coroane, ori cu 132. Nu pentru toatã gaºca, fireºte, ci pe una bucatã pahar 300 ml pentru una bucatã român de 7452 PIB. Ne uitãm cu jind la diurna noastrã de o zi care ajunge de douã beri, ne îmbãrbãtãm cu gândul cã e ºi berea aliment – doar n-or minþi nutriþioniºtii! Sorbim din pahare ca ºi când ne-am delecta simþurile cu cea mai finã ºampanie; focul trosneºte în ºemineu ºi lumânãrile pâlpâie pe masã. N-am mai pleca, da cum sã stai cu paharele goale? Mai luãm un rând! Cui îi mai trebuie mâncare?  Ne ostoim foamea cu poveºti ºi bere brunã. (De blonde suntem sãtui!) Dar parcã tot mã gândesc la Janos care mã aºteaptã cuminte în camerã, fericit cã a scãpat de control ºi s-a ghemuit cuminte, între alune ºi fistic, în braþele unui frigider nordic!

102Nu-i chip de mers la culcare: rãmânem sã vânãm splendoarea nordului – doar n-am venit degeaba la capãtul pãmântului! Om dormi acasã când ne-om întoarce! Aurora borealã ne surprinde din prima noapte – danseazã în port, în jocul de lumini al orãºelului despãrþit de ape. Vasele de pescuit stau înºirate în port, expunând privirii imensele cuºti pentru capturat homari; în aval, alte vase expun privirii alte cuºti, alte capcane pentru buzunarele ruºilor ºi americanilor: ciubere cu apã fierbinte în care se desfatã, în vãzul lumii, turiºtii care au mai mult decât 35 de euro diurnã de la stat! Un marinar cu pãr aproape roºu iese din pântecele navei cu o minunãþie de tavã pe care stau înºirate pahare cu picior lung ºi mici boluri în care ghicim ispititoare bunãtãþi. Devine clar, nu e de noi pe malul Mãrii Norvegiei! Ne împrãºtiem care pe unde (a se citi de la etajul 4 pânã la 9) ºi dormim buºtean în noaptea verde.

Zilele urmãtoare au trecut într-o vitezã fantasticã! Drept e cã ne acomodasem deja cu obiceiurile locului  -mâncat regeºte la mic dejun, abia ciugulit câte ceva la prânz, fiindcã gazdele noastre mâncau la 11, maxim 12 în zilele aglomerate – ciudat sistem, pe cuvânt!, aprovizionare de la Coop sau Spar ºi trataþie la gura aurorei pe terasa acoperitã a hotelului, lângã saunã ºi cu vedere la Catedrala Arcticã în tihna nopþii!

Odatã luatã grija supravieþuirii ne-am putut concentra pe lucruri serioase, adicã pe învãþat „cum se face” chiar de la producãtor! Un „producãtor” lipsit de aroganþã, dispus sã împartã, sã iniþieze, sã ajute! Generozitatea lor ne lasã muþi de uimire! Și admiraþie! Sigur, nici noi nu ne-am dus cu mâna goalã – când mã gândesc la sãrãcia din magazine în privinþa delicateselor cu grade pe etichetã pun rãmãºag cã darurile cu indicaþie de provenienþã geograficã au fost evaluate corespunzãtor! ªi mai surprinzãtor e contactul cu realitãþile -sã le zicem- universitare.  Totul se învârte în jurul studentului –are la dispoziþie spaþii de relaxare între sãlile de cursuri, dotate cu mese de biliard ºi tot felul de device-uri electronice, chicinete pe fiecare etaj, unde-ºi þine mãria sa, studentul, cana de cafea/ceai, licoare cu care se aprovizioneazã tot la faþa locului (nu ºtiu cine-o furnizeazã), biblioteci cu canapele relaxante ºi plasme pe care curg ºtiri sau documentare, spaþii pentru discuþii, spaþii individuale pentru concentrare serioasã –presupun– etc. etc. Sã mai amintesc cã în timpul cursului studentele croºeteazã în timp ce povestesc degajat cu profesorul despre a doua tranziþie demograficã sau înlocuirea generaþiilor, lucruri cât se poate de serioase, urmându-ºi modelele din te miri ce reviste colorate, înºirate tacticos pe bãnci, între tablete ºi cãrþi? Nu, e prea mult pentru ochiul nostru rigid, obiºnuit cu morga academicã, cu prezenþa de complezenþã, cu seriozitatea pretinsã statutului de student/profesor! A, sã nu uit de profesor –unul, oarecare! La fel de degajat ca ºi studenþii lui, puþin caraghios (în ochii noºtri, fireºte) în þinuta lui  cu pantaloni trei sferturi ºi sandale cu ºosete – la 3,4 grade afarã! Degajare, lipsã de formalism…sã fie reþeta succesului? Greu de digerat! Oricum, imposibil de urmat!

103Penultima zi din sãptãmânã ne gãseºte pe drum, în vizitã de lucru la Barduffos, 160 km sud de Tromso, centru de pregãtire olimpicã ºi sediul operatorilor de la Norwegian Historical Data Centre, partenerii noºtri. Operatoarelor, ca sã fim întru totul riguroºi ºi obiectivi! Opt doamne, trecute toate de prima tinereþe, care digitalizeazã tot ce înseamnã sursã de populaþie în Norvegia (recensãminte, registre de evidenþã a populaþiei etc). Unele fac acelaºi lucru de 33 ani! Povestea lor e interesantã ºi poate fi datã drept exemplu de lobby pentru un proiect pe termen lung. Dar despre povestea lor, altãdatã, poate! Drumul cu maºina are ºi avantajele lui: constat cã ºi norvegienii au drumuri proaste, vãlurite, gãurite; noroc cu peisajul, altfel mai, mai cã ai putea sã uiþi pe unde te învârþi! Nu te lasã crestele acoperite cu zãpadã, vãile ºi casele mici ºi vesele din fiord. Mai toate sunt din lemn, cu ferestre mari, lipsite de perdele sau draperii, ce dezvãluie ochiului indiscret interioare cochete ºi calde. Pe lângã case (impropriu sã spun curþi) se usucã, în vânt ºi puþin soare, peºtele! Aproape cã nu e casã de pe drum sã nu vezi aceste stative cu peºte pus la uscat. Unele au ºi niºte cuºti pe lângã, le bãnuim a fi suratele nordice ale clasicelor afumãtori! Ghidul ne spune cã ne putem opri la întoarcere într-un magazin de delicatese, unde gãsim foca, halibut, salam de ren –delicatese, va sã zicã– dar îmi zboarã gândul imediat la masacrele anuale de pe plajele daneze ºi nu vreau sã vãd nimic! Darãmite sã gust! Intrãm, totuºi, ca sã nu zicem cã n-am intrat, cãci de ieºit am ieºit cu niºte stick-uri cu vitamine pentru blãnoºii de acasã (unii), vreo douã chifle ºi-o conservã, alþii! Renii, vrem sã-i vedem nu sã-i gustãm ºi chiar avem noroc –zãrim un grup pe câmp, imposibil de imortalizat din cauza coloanei de maºini din spate! De oprit, nici nu poate fi vorba! Mergi, cu 30 sau 50 la orã, cât îþi permite indicatorul, ºi îþi vezi de treabã! Altfel, au ei grijã sã te lase sã stai pe dreapta, cât pofteºti! Sã nu uit de benzinã: la salariile lor e curat pomanã, ºi se plâng cã-i scumpã! Unii se duc pânã la graniþa cu Finlanda sã alimenteze, ar fi, chipurile, mai ieftinã. Din calculele mele era numai cu un leu ºi vreo 30 de bani mai scumpã decât a noastrã cea mai scumpã! Nu-ºi imagineazã nordicii ãºtia ce înseamnã scump la nici 200 de euro salariu minim! Cum ar putea? Ale lor au prea mulþi 0 în coadã!

104Nu-i chip sã dormi în Norvegia! Adicã ai putea, dar cât de des vezi stele verzi la propriu? Meritã ratatã o aºa experienþã? Þopãim ca niºte iezi între hotel ºi port, nevenindu-ne sã credem cã suntem atât de norocoºi sã prindem, searã de searã, spectacolul boreal. Ba, mint, într-o searã a fost înnorat rãu – nici ruºii n-au ieºit la ciuberele lor! Dar în seara urmãtoare a fost explozie de verde, în plin oraº! Mi s-au încleºtat degetele pe aparatul foto ºi mi-a înþepenit limba-n gurã de frig, dar n-am plecat pânã n-a plecat ºi dânsa. Aurora, cum cine? Vreo 500 de cadre într-o singurã noapte! Mândrã nevoie mare de capturile mele, trimit corespondenþã acasã, cã doar n-am ce face! Dimineaþa mã sunã the master of the picture ºi-mi zice cã nu se poate, trebuie sã-mi fac timp sã mã înveþe „niºte chestii importante”, cã irosesc ocaziile cu aºa poze proaste! Sã nu-þi vinã sã mori? Ba sã-þi vinã! Ia, mamã dragã, aparatele toate ºi du-te tu în Norvegia sã prinzi aurora în splendoarea ei! Da' sã mã iei ºi pe mine sã-þi arãt de unde sã-þi iei bere cu 132 de coroane!

Comentarii cititori
sus

 


modern modernism postmodern postmodernism poesie realism realistic fantastic essay critique chronique poete dictionnaire prose thetre lyrique lyrisme vers lettre voyage hyperbole libre interwie revue metaphore philosophie sens film movie event translation relation cinema nick hornby simona popescu ana blandiana t.o. bobe liviu antonesei cornel mihai ungureanu corina ungureanu mircea cartarescu gabriel liiceanu paul goma andrei plesu bogdan suceava nina simone neil young high fidelity ghost world eternal sunshine jim jarmusch bill murray steve buscemi mircea martin matei calinescu norman manea virgil duda tolstoi dostoievski puskin cehov suskind inoue kawabata mishima berberova bulgakov quignard yourcenar leif panduro paulo coelho andrei makine alessandro baricco peter esterhazy hubert lampo par lagerkvist richard bach durrenmatt boll adolfo bioy casares llosa daniel keyes carlos fuentes botton modiano tennesee williams frabetti mccullers walser doxiadis page golding lindgren musil mann hemingway lenz kertesz capek ulitkaia sebastian eliade cioran noica bernanos werfel duras joyce nabokov soseki atxaga krausser guimard cusack scarlett johansson breban papillon empire falls tismaneanu pfeiffer bridges mircea ivanescu twain jessica fletcher james stewart katherine hepburn spencer tracy angelina jolie steven segal will smith rossini lucescu lone star felini antonioni barnaby seinfeld humanitas polirom zeus amelie russel crowe charlotte gainsbourg iben hjejle peter pan dickens bronte bruel hitchcock burroughs dinu flamand woody allen johnny depp andie mcdowell john ford pietje bell jules et jim almost famous chaplin john voight sommersturm travolta uma thurman friends ally mcbeal daphne du maurier steve martin liv ullman mumford john fante fitzgerald manet monet degas che guevara renoir hugo virginia woolf ed harris marta petreu gabriel andreescu burt reynolds pacino de niro monroe dean martin elvis mathieu madison county clint eastwood meryl streep blow up zatoichi mihalkov miller james stewart thora birch terry zwigoff thornton montesquieu cassanova closer julia roberts hugh grant modigliani verdi bloody sunday chain reaction before sunset ethan hawke julie delpy faulkner bukowski sartoris gombrowicz montherlant marquez proust sabato saint-exupery steinbeck ishiguro tuca dominguez julia kristeva dan brown lincoln jeffrey archer robin cook agatha christie poirot colin forbes john grisham bill clinton bush ioan paul tolkien umberto eco leonardo da vinci van gogh roald dahl manolescu paleologu iron maiden sharon stone madonna sarah hall kurt vonnegut anthony burgess salman rushdie isabel allende henry miller anais nin martin heidegger blochmann hannah arendt jose ortega y gasset julius evola celine camus cohen beatles lovinescu maiorescu eminescu calinescu plotin purcarete nietzsche montaigne lossky evdokimov aristotel shakespeare hamlet blaga ionesco djuvara yoga olimp bloom medeea oscar wilde coen paraskevopoulos macbeth american beauty harold pinter stoiciu john cusack amedeus marivaux dumas iglesias titanic mena suvari kevin spacey