•  Angyal Gyula
•  Tobias Kunze
•  Philip Meersman
•  Iulia Militaru
•  Felix Nicolau
•  Claudio Pozzani


sus

Angyal Gyula

 

 Împãrãþia durerii
(inspiraþie: Kingdom of sorrow, Anathema)

 

N-am tatã. În mai 2014 a decedat.

Sã fac faþã. Sunt paralizat, stupefiat.

Taþii sunt primii eroi ai bãieþeilor. Cât adevãr!

Câte amintiri, alinare, amânãri!

Hoinãresc prin împãrãþia durerii, îmi fluturã doliul – mantie  funestã.

Propria consolare dezgroapã amintiri, atestã.

angyalSunt micul tãu prinþ, mã ridici deasupra capului,

tatãl-meu-balaur, în poza alb-negru, îi zâmbeºti aparatului.

Rana proaspãtã ofteazã, în surdinã, cântecul încã mai geme.

Boare tânguitoare, harfe de adio, anateme.

Nu pot decât sã sper cã durerea va dispãrea.

Sunt un prinþ orfan, prietenul-balaur a avut o soartã rea.

Alegând alcoolul zi dupã zi, spune-mi, de ce ai plecat?

O moarte lentã – moderaþia nu te-a ajutat.

Forma frunþii, bãrbiei, nasului, se contureazã perfect.

Jumãtate din faþa ta pe scena lumii o reflect.

Serile îmi închipui cã eºti aici.

Amintirea ta struneºte basul zilelor banale.

Hoinãresc prin împãrãþia durerii, se aude un vaier

ºi ninge cu cenuºã: era în viaþã pânã mai ieri.

Doliul e milã legitimã faþã de sine, chinuri mantrice învârt pe ºirag.

Sunt micul tãu prinþ pe planeta nãpãditã de baobab.

Soare înjumãtãþit, steaua familiei, pierzându-ºi polul,

sã vorbeascã amintirea, sã cânte corul,

alcoolismul distruge, în tunelul morþii hoinãreºti,

în împãrãþia durerii o coroanã din oase pãrinteºti!

Când eram copil îmi mângâiai obrazul în somn, amintire vie,

iar eu te-am împins din reflex, tatã, cu iertare sã-mi fie!

Ai fost un tatã gelos, iar mai târziu eu adolescent violent, îmi pare rãu,

visele cenuºii, anii te-au aruncat într-un hãu.

Taþii erau veseli cândva, puternici, nu era nimeni mai priceput ca ei,

dar mai târziu cel cu glugã le seamãnã boli în brazdele feþei.

Sunt fiul tãu, tatã, pentru viaþã îþi sunt recunoscãtor,

te pãzeam de bãuturã, sã n-o faci, sã n-o faci, te implor!

 

Alcool, tu, fiarã laºã, amãgitoare,

mi l-ai luat pe tata, nu existã iertare!

Tata, uriaºul meu perfect, pun amintirile noastre cap la cap,

câteva zeci de ani cu tine m-aº mai fi certat!

Ai fost un om încãpãþânat, care nici din exemple, nici din greºeli n-a învãþat,

mai bine-ai plecat sã ajungi, ca sã te iubesc neîncetat!

”E bãiat! E bãiat!” ai strigat în curtea spitalului când m-am nãscut,

iar eu acum ºoptesc plângând, ”tatãl meu a dispãrut, a dispãrut.”

 

Familia, iubirea e poate cea mai mare avuþie.

N-am tatã, n-am tatã, cânt pe o neagrã câmpie.

Doliul m-a uns rege, asta sunt, un împãrat întunecat,

în împãrãþia durerii mângâierea tatãlui, coroana de pe cap.

 

Traducere de Andrei Dosa

 

 Esenþa metalului

 

În hala cu cânturi barbare,
Din orga de voci sunãtoare,
Din norii de fum butaforic
Mustind de efect euforic,
Þâºnesc energii tumultuoase,
Iar tobã ºi puls, corzi ºi oase,
Trosnesc, tunã ºi se adunã
Cu glas de dragon când detunã
Profetul, precum o cometã
În noapte lovind o planetã,
ªi rage cu foc ºi cu parã,
Când imnul pãgân îºi declarã.
Din turma mugind a urgie
ªi dinþii scrâºnind de mânie,
Copilul-blestem prinde viaþã,
Sudoarea de foc de pe faþã,
ªi-o scuturã sub reflector,
În naosul bubuitor,
ªi urcã pe scenã ºi tunã
Din tunet, culege furtunã,
ªi tobele mitraliazã,
ªi orgile blasfemiazã,
Solo-uri electrice urlã
Scântei microfoanele-azvârlã,
Scântei care joacã cu foc,
Pe chipul profeþilor rock.
Dansând recviemuri alegre,
La pogo vin oile negre,
Le þin semizeii de umbrã
Prin Vãile Morþii când umblã,
Dar se-nvãpãiazã zadarnic
Cãci, ca un stigmat de amarnic,
I-a ars curcubeul din fiare
ªi negru-catran la culoare.
Iar aripi de geacã de piele
Vegheazã, angelic, sub ele
Dorinþe feroce, strãvechi
Mânând mai în beznã perechi,
Ce gustã în locuri retrase,
Plãceri aºa-zis pãcãtoase.
Ca îngeri cãzuþi pe pãmânt,
Se întorc dupã-aceea ºi strâng
La piept tot ce-i cântec de dragoste
ªi-ºi plâng ºi durere, ºi pacoste.
Aºa n-o sã-i doarã mai mult
Decât un vremelnic tumult.
Iar dacã ne-aºteaptã pieirea
Noi sfinþi vom fi, asta ni-i firea.

 

Traducere de Alexandru Cãlin

 

 

Inerþie învãþatã

 

Pentru bãieþii, cãrora nu le place rahatu'.
Nici povestioarele despre tine.

Sã facem acum ceva, încât sã apucãm ziua de mâine.
Mulþumitã dezvoltãrii inexistente în capete, faci cunoºtinþã cu probleme de acum patruzeci de ani.
Te miri cã nu poþi bate un cui în peretele de beton al blocului. Ai mierli-o, acesta este un beton B280, be baza de CAER, care s-a dat gratis pe atunci, dar numai acum, ºi numai pentru regãþeni, oferta e fix 200 de mii pe credit în CHF.

Stai cu nea Nelu ºi cu Vladimir, care au clãdit cu patru clase trecutul, în care Premiul de Stat l-au primit siderurgiºtii, nu ºi mediciniºtii. Intrã pe un site de porno, ºi vezi cum ºi-o puneau sexagenarii, ca sã ºtii cã aici e gerontocraþie, numitã democraþie. Pare-se cã prezentul a fost construit de pensionari, dar uitã-te prin jur – vezi un oraº pustiu, plin de gãinari. Cu moºi de cincizeci, ºaizeci ori ºaptezeci de ani, poate cu o Q7 ºi trupa antitero te rãsfaþã dacã ceasul bombei demografice se apropie de zero.

Dacã vã spun cã sistemul de pensii se va prãbuºi în 2014, pentru cã tinerii epocii Ratkó au împlinit 65 cu sutele de mii, adio rata suportabilitãþii, cãci fiecare moºneag vrea drepturile sale, tu spui numai atât: mai du-te-n  'izda mã-tii!

În loc de bonduri, încasãm gloanþe.

Trabantul îl ai de la Mercur, noroc cã ciocolata din colþul gurii e Mars (Marte).

Octombrie Purpuriu versus New Yorker, iar sortimentul e gri, vezi cã a eºuat modelul de familie cu doi copii.
Pãrinþii mei luau mese ILEFOR, azi însã IKEA ne trage sfori.
Instrucþiunile de asamblare sunt al naibii de complicate, mã simt ca Iisus cãrându-ºi crucea pe spate.  Pentru a mai avansa, inviþi un amic, cu care turnaþi bere ce seamãnã cu Brau, iar pentru cã voi acum nu mai puteþi cumpãra, doar pentru amintire vã lipseºte o Fortuna la litru. Un pic mã deranjeazã cã toþi au mãrfuri scandinavice, dar din salariul balcanizat ne permitem numai un uniformism consolidat.
Profesorii explicã unui analfabet funcþional, care, dacã refuleazã, îl ºuteazã pe dascãl ca pe un picior de scaun.
Studenþii la englezã scriu proiectul din operele lui Shakespeare, dar cu un pic de noroc ajung sã facã menaj la un hotel din Stratford-upon-Avon. Account-managerii se plâng cã s-a micºorat piaþa ca pula dupã o baie rece.
Nimeni nu mai cumpãrã nimic, dar nu abundenþa de cumpãrãtori este falsã, un pic?
Firma ta propune soluþii inedite de afaceri, în timp ce o mamã stã involuntar, plinã de jale, ºi totuºi tãcutã. la mormântul unui tatã rãpus de cancer.
Mulþi cautã un loc de muncã, dar sunt puþini care îl ºi apucã. Aþi ieºit sã protestaþi pentru posturi pirat interzise, dar se pare cã nimeni nu este acordat pe frecvenþa de urgenþã.

Amice...

Stai cu ochelari de party fredonând cãtre puicuþe: alo, fato, hello, miºto, dar habar n-ai cã în mâinile muncitorului dobitocit din Berceni se fac douã piese de Lego pentru un salar brut de optsute.

Mie nu-mi place rahatu'.
Nici povestioarele despre tine.
Sã facem ceva bine, de la care sigur vom apuca ºi ziua de mâine.


Text scris de Liszkai András, rostit la Slam Poetry Festival de cãtre Angyal Gyula
Traducere de Vakarcs Szilárd

 

Angyal Gyula: Vrajã de zefir-vioarã

 

promoroaca iernii triste, obosite semne-mi face

nãzdrãvan cum sunt acuma, strunele-i ciupesc, de tace  

preumblarea-mi: chef de elf ce-n chassé mãrºãluieºte,

vraja cu zefir-vioara-mi scânteiazã printre deºte

aurora mi-e pe creºtet, ceaþa-i ca o mantie

printre glezne-mi rãtãceºte însuºi februarie

ce azvârle mici surâsuri ºi nãdejde din crâmpeie

sus pe boltã lucesc stele, ce veºminte îºi încheie

toþi brotacii ce sunt principi au în visuri o copilã

tolbe de ger sãgeteazã ramurile fãrã milã

dãnþuiesc pe câmp de saltã promoroaca efemerã

un castel de vânt voi face pe aceastã emisferã

pe sprâncene-mi ºerpuieºte a iernii întreagã tainã

atmosferã violinã, pribeag fãrã de vreo hainã

ºtrengar fãrã nicio grijã, adãpost cât o eºarfã

îmi salutã þopãiala plopi cântând abil la harfã

bocancii-s într-o hârjoanã ca soldaþii-n ritm zburdalnic

frumoasele somnoroase le salut ºi le pup darnic

viscolul ºi vântul moale-mi zburlesc pãrul iar ºi iarãºi

cârja-polcã jucãuºã la subsuori mi-e tovarãº

îmi citeazã din poeme cu rime ºi spiriduºi

vrajã-mi suflã, promoroacã, inspiraþie pe-arcuº

timpul trece-n urma mea cu hanuri de-odinioarã

din ºuviþe-mi împletesc corzi vesele de vioarã

apoi dacã toana de februarie-mi trece

aþipesc vraja, zefirul, promoroaca rece.

 

Traducere de Bertóti Johanna

 

Quo vadis?

 

În limba latinã, „Quo vadis“ înseamnã „unde mergi?“ Este titlul unui roman al lui Sienkiewicz. Tonul scrierii acestor versuri a fost dat de volumul de poezii „Hovávonatozni“ („Undesevaopri trenul“) al lui Novák Valentin. Sintagma „Undesevaopri trenul“ a constituit tematica literarã propusã pentru seara comunã a Cercului literar Kelemen, condus de cel sus-amintit, ºi a grupãrii Astoria Slam Poetry, searã pentru care eu am scris aceastã poezie. Întâlnim în ea: propoziþiile de testare trimise profesorilor de cãtre Hoffmann Rózsa (secretar de stat responsabil pentru educaþia publicã), semnalul sonor Máv[1] ºi scandalul iscat în jurul Máv-ului cu câþiva ani în urmã, când au fost vândute la fiare vechi 2000 de vagoane de marfare utilizabile de cãtre oameni cu funcþii înalte. Acum pe bune... unde se va opri trenul acestei þãri?

Unde se va opri trenul învãþãmântului? Sã-ncepem, deci... Mi-e sete de veºti bune, de vorbe lucide.
S-auzim, Hoffmann Rózsa, dragã, cele nãscocite.
Poftim?!... Serii de-ntrebãri pentru testare aþi trimis profesorilor...
Sã vedem: „Mã consider cuceritor.“
Bãga-mi-aº, ãsta-i text de slam! Din inimi cãtre inimi, negreºit!
„Am gusturi scumpe / la care se preteazã-un caracter smerit.“
Flow-ul dã în herpes de la de-astea, leprã în dungi lirice îl umple...
„Pentru a ºti cât fac doi ºi cu doi / nu pot face multe.“

...ºi MÁV-ul unde mai cãlãtoreºte? La dracu-n faliment?
În halte pãrãsite sitarul meleagului rãsunã-ncet.
Totul e-nghiþit de birocraþii, buruieni pe pârloaga de graþii
Bugetu-i mânã spartã, clopot crãpat, sitã din depravaþii!
„Cãlãtori, întârziem 40 de minute... o sutã, vai, pãi!“
Turcoazul superb al boltei cereºti – sorbit cu furie de lacul ochilor tãi.
Transpirã þara, tremurã se prãbuºeºte, rãnitã de gloanþe,
Unde din 2000 de vagoane bune la fiare vechi le vinzi pe toate.
Tidudidu-dudidu... semnal sonor – speranþã, sunet de totuºi dacã.
Dijmã mutã, vamã-i MÁV. De neclintit de marmurã o harpã.

...ºi-apoi unde se va opri trenul tãu, tânãr intelectual, a patriei nãdejde?
În Alpi, Paris, Berlin, Viena pesemne.
O partidã fulgerãtoare de cãutare de slujbã, ºi-am rãmas cu cel din urmã.
Mânat de-un manager de turism în bucãtãria din „Mec“ sunt parte din turmã.
I-aº spune-unui austriac cât iau, mi-ar sâsâi: „subþire, ai?“
Sã zicem... deºi-n Ungaria atâta nu primeai.
Astfel mã pun pe roate, o ard în slam ºi în nemþeºte între timp
inspiraþie, flow am, cam tot! ªi: mã pricep la limbi.

Iar la urmã: Doamne, unde se va opri trenul tãu? Quo vadis, domine?
Cât valoreazã-un slammer ateist, dacã are suflet ºi-inspiraþie?
Faþã de puncte slam, preoþi corupþi, nu am respect,
Dar meditând zãresc cerul întreg.
Liniºte à la Wass, fotoliu Kornya, Shinka-zen.
Nemuritor, în 4D, ºi-anume shinkansen.
Vãd timpul pe ºine de catran; cei buni se duc ºi ei cu greu.
Îngaimã, precum un plod muribund sirian: Voi spune totul lui Dumnezeu“
Doamne-þi spun secretul meu final. Religia mea de-aici derivã:
un slam bun pe harpa de marmurã-i psalm aprig deopotrivã.

joi, 13 martie 2014

Traducere de Mihók Tamás

 

[1]
MÁV este abrevierea lui Magyar Államvasutak însemnând Cãile Ferate Maghiare

Comentarii cititori
sus

Tobias Kunze

 

Massenträgheit (mass inertia)

 

Versiunea în limba românã

 

(Intro)

Massenträgheit/ Massen- Massenträgheit/

Massenphänomen/ Massen- Massenphänomen/

Massensyndrom/ Massen- Massensyndrom/

Massendemo/ Massen- Massendemo!

 

(1.Strophe/first verse)

Information durch Medien?

Von wegen, denn die Glotze ist ein Alien!

Für jeden schädigend, auf ewig Trend?

Macht doch keinen Hehl daraus,

an die Kiste haben wir alle unsere Seele verkauft!

Hier kommt niemand lebend raus,

wir wollen eh nichts verpassen

und spenden regen Applaus

an die redenden Fratzen,

die es stets schaffen, uns wie Leichen aussehen zu lassen –

Was? –

Stell dich zwecks vergleichen doch mal neben den Kasten!

Siehst du sie dank den Geräten wie im Nebel leben?

Wie sich Bilder an die Schädel kleben, blaue Schleier legen

sie lahm. Keiner wagt zu reden wegen Sabberfäden,

die warm, aber bald kalt Gitterstäbe weben!

 

(Bridge)

Massenträgheit/ Massen- Massenträgheit/

Massenphänomen/ Massen- Massenphänomen/

Massensyndrom/ Massen- Massensyndrom/

Massendemo, Massen- Massendemo!

 

(2. Strophe/second verse)

Bullshit ausHollywood,

Daily und Reality Soaps;

Manager sagen „Anything goes!“

und alle zappen happy drauf los,

quer durch die Shows,

bis sie ernst nehmen,

was sie fernsehen

und nichts mehr verstehen!

Derbe Spots im Werbeblock,

die Postmoderne lockt

und jeder glaubt, das er den Schrott

braucht oder erntet Spott!

Denn es geht so leicht aber verstopft den Kopf,

wir drücken STAND BY anstatt dem OFF- Knopf!

Alle wissen Bescheid, doch das Gerät bleibt

die Ursache weltweiter Massenträgheit!

Alle wissen Bescheid, doch das Gerät bleibt

die Ursache weltweiter Massenträgheit!

 

(Outro)

Massenträgheit/ Massen- Massenträgheit/

Massenphänomen/ Massen- Massenphänomen/

Massensyndrom/ Massen- Massensyndrom/

Massendemo, Massen- Massendemo!

 

 

Inerþia masei

(Traducere: Simona Cratel) 

Versiunea în limba germanã 

 

(Introducere)

Inerþia masei/ Inerþia de masã a maselor

Fenomenul de masã/ Fenomenul de masã al maselor

Sindromul de masã/ Sindromul de masã al maselor

Demonstraþie în masã/ Demonstraþia în masã a maselor

 

(Prima strofã)

Informare prin media?

De unde, cãci teve-ul e un alien!

Pentru toatã lumea dãunãtor, pe vecie un trend?

Nu mai facem un secret din asta,

Teve-ului ne-am vândut sufletul cu toþii!

De aici nu mai iese nimeni în viaþã,

Nu am vrea oricum sã ratãm nimic

ªi donãm ropote de aplauze

Panaramelor vorbitoare,

Care reuºesc mai degrabã sã ne facã pe noi sã pãrem niºte leºuri -

Ce? -

Mai aºazã-te odatã cu scopul sã te compari în faþa cutiei!

Vezi tu cum din cauza acestui aparat trãim în ceaþã?

Cum se lipesc de craniu imagini, vãluri albastre

ne paralizeazã. Nimeni nu îndrãzneºte sã spunã ceva din cauza ºiroaielor de salivã,

Care cãlduþe, dar reci, þes gratii ca la puºcãrie.

 

(Refren)

Inerþia masei/ Inerþia de masã a maselor

Fenomenul de masã/ Fenomenul de masã al maselor

Sindromul de masã/ Sindromul de masã al maselor

Demonstraþie în masã/ Demonstraþia în masã a maselor

 

(Strofa a doua)

Cãcat de la Hollywood,

Daily ºi Reality Soaps;

Managerii spun: „Anything goes!”

ªi happy schimbã cu toþii programele,

Dând peste Shows,

Pânã când iau în serios

Ceea ce vãd

ªi nu mai înþeleg nimic!

Reclame agresive în pauzã,

Care ademenesc lumea postmodernã

Pânã când fiecare crede, cã are nevoie de acel gunoi

Ca sã nu se râdã de el!

Cãci funcþioneazã aºa de uºor, dar congestioneazã capul,

Apãsãm STAND BY în loc de butonul de OFF

Toþi ºtiu asta, dar aparatul rãmâne

Cauza inerþiei de masã în lumea întreagã!

Toþi ºtiu asta, dar aparatul rãmâne

Cauza inerþiei de masã în lumea întreagã!

 

(Epilog)

Inerþia masei/ Inerþia de masã a maselor

Fenomenul de masã/ Fenomenul de masã al maselor

Sindromul de masã/ Sindromul de masã al maselor

Demonstraþie în masã/ Demonstraþia în masã a maselor

 

 

Während Frau Schrader schreibt

Versiunea în limba românã

 

Während Frau Schrader schreibt / treibt das Leben es bunt /
und / unter dem Fenster / die wildesten Blüten / poetische Zoten / in jeder Sekund’

Fundstück für jeden / der weiß wie zu leben / und wie der Puls der Zeit so pumpt

prunkvoll gestopft / die Tage mit Sagen / & Mythen & kleinen Geschichten
die Sinne hin loten / & davon berichten / kann jede, die weiß wie zu dichten.

Mitnichten Frau Schrader / gefangen im Hadern / am Schreibtisch mit profanen Zeilen
Sie hat schon ein paar / doch bald ist Abgabe / so muss sie sich tierisch beeilen /

Und hackt in den Rechner und tippt Buchstabe,
Buchstabe, Buchstabe, Buchstabe, Buchstabe,
S
chwarz auf weiß, und draußen derweil, verleiht das Leben sich Farbe:

Ein Rabe pickt geschickt / in Gosse und Gulli nach Geld /
weil er der glänzenden Münze / geschmiedete Künste / für Nestverschönerung hält

Ein Schlüssel fällt / einem Herrn aus der Tasche / und zack / fliegt der Rabe herbei
wie als Rache der Tat  / stiehlt seiner Frau gerade / im Baume ein Marder ein Ei.

Fährt ein Fahrrad vorbei / mit zwei Leuten besetzt / muss bremsen, entsetzt / bemerkt leicht verletzt / der Fahrer das jetzt
zwischen Nabe und Speiche / der Marder als Leiche / fest steckt.

Die zweite Person / ist weiblich und schon / beginnt sie zu schimpfen / den Marder verwünschend / die Nase zu rümpfen / den Fahrer zu impfen / mit ein wenig mehr an Respekt, denn der steckt /

die Reste vom Tier / in ’nen Fetzen Papier / und das Bündel zerknüllt in den Müll /
Da richtet die Freundin / das Wort an den Freund hin / vermittelt ihm weniger still:

"Hast du denn den Marder / gefragt ob der Arme / im Dunkeln des Mülls sterben will?"

Doch da kriegt sie ’nen Schreck / denn just weggesteckt / entfleucht das Tier seiner Gruft
und zack ist es weg / von Dannen gewetzt / wie ein Blitz zurück an der Luft.

Mitnichten Frau Schrader / vernichtet Armada / geschlagen mit ihrer Arbeit /
die arme Frau Schrader / im Warmen am Hadern / hat gar nichts von ihrer Freizeit

Sie kommt nicht voran, nur einzelne Schritte, noch einige Stücke fehlen zur Mitte/
und was sie da schreibt, ist ein Artikel für eine Gazette namens Brigitte!

Igitte, wie bitte? das schlaucht/ Sie hätte den Sonntag gebraucht,
doch nun sitzt sie hier und improvisiert, und ihr roter Kopf, der raucht!

Sie hackt in die Tastatur / isst nur Pasta pur / obwohl sie's nicht mag,
wie den Job und den Tag, lieber wär’ sie im Park – zur Kur.

Denn da
wird ein Eichhorn gejagt  / von zwei tumben Hunden /
die den Fluchtbaum des Eichhorns eifrig umrunden /

Sie hätten die Jagd / gesund überwunden /
wären sie nicht durch eine Leine verbunden /

Nun hängen sie da / als röchelnder Knoten / mit zappelnden Pfoten am Baum /
Aus den Mäulern tritt Schaum / der Halter rennt her / und kann seinen Augen nicht trau’n /

„Veterinär!“ schreit er / und panisch nach Hilfe / dass Enten laut schnattern und flattern im Schilfe /
am Teich / doch sogleich / packt sich jemand ein Herz / um Hunde und Halter zu lösen vom Schmerz /

Es ist die Frau vom Crepes-Stand, die eben noch hinter der Theke stand /
sie nimmt ein riesiges Messer zur Hand und kommt nun eilig des Weges gerannt /

Ein zackiger Schnitt um die Leine zu trennen / die eben noch Hälse gedrückt
und schon sieht man den Eigner fast flennen / beinahe zerschmelzend vor Glück

Die Hunde, sie spucken, und zucken und gucken und schütteln sich voller Elan/
als wär’ nichts gewesen, den Körper und pesen sofort rüber zu einem Schwan /

Ja, das sind Geschichten, die hören nicht auf, die sind auch jetzt nicht vorbei, /
denn die Hunde, die zwei, sind edel und wertvoll und dank der Dame nun frei /

Es ist wie im Märchen: Herrchen ist reich,
und lädt sogleich die Dame vom Teich in sein privates Reich.

Und vielleicht sind die zwei, Verzeihung, die vier, seit diesem Tage ein Paar /
Ich hab’ sie nicht gefragt, aber geht in den Park, vielleicht sind die ja gerade da.)

Mitnichten Frau Schrader. Die Arme zu Hause macht gar keine Pause /
und wünscht sich ein zünftiges Eis oder Brause /

Sie sitzt am Schreibtisch, spitzt den Bleistift, kritzelt fleißig Skizzen, zweifelt,
denn was bleibt ist nix Gereiftes, glitzernd Schweiß, sie schwitzt ganz eifrig,

und das nur für'n bisschen Zeitschrift! Ja, Frau S. weiß, all das reicht nicht
denn kein Geistesblitz hier zeigt sich, weder Horizont noch Weitsicht!

Keine Muse, sie zu küssen, Ihr Artikel, die Kolumne
bleibt so fad wie hingeschissen / hingekrickelt, ziemlich dumm, ne?

Um ne einzige Idee zu haben, gäb’ sie was sie hat,
doch das Leben, das sie sehnt, findet gänzlich draußen statt!

Ein Alzheimer-Patient erinnert sich kurz an sein gesamtes Leben!
und er schreibt wie besessen, denn es zu vergessen, könnt’ er sich niemals vergeben!

Ein Attentäter in Afghanistan
muss enttäuscht wieder zurück nach Hause fahren

seine Autobombe hat nicht funktioniert
was ihn bis in Mark und Bein deprimiert

Futsch ist die Ehre, als Kämpfer zu sterben,
es herrscht nur noch Leere, nur Schande zu erben,

fanden doch keine Soldaten den Tod,
wurden durch sein Versagen verschont.

Und wie dem Attentat zum Hohn
Stand der Märtyrer-Mehrtürer im Halteverbot.

Er hat nicht den Segen Allahs und sagt sich deswegen das war's.

Und so fährt er nach Haus, holt den Strick aus dem Stall
und knüpft ihn sich geschickt um’s Genick

Ohne Bombe die tickt, ohne Zündung und Knall
hat er sich ins Jenseits geschickt.

Ja, so kann es kommen, denkt sich ganz benommen
der Leser, der dies hier vernimmt,

wer weiß, ob es eben das Leben so schreibt
oder alles was hier steht nicht stimmt.

Man weiß nur, dass draußen das Leben passiert
während Frau Schrader die Schläfen massiert.

Man merkt, in ihr kocht es, Granate Frau Schrader,
in ihrem Kopf tanzen Gedanken Lambada.

Und plötzlich, da weiß sie, was sie sich vereitelt: Das Entdecken der Poesie, die die Welt bereithält/
Sie schmeißt schnell / zig Dokumente vom Schreibtisch und reißt sich fast ihre Klamotten vom Leib /und schreit um die verlorene Zeit: Ich bin frei, ich bin frei, ich bin frei!

Vermaledeite Kemenate – Gebenedeite Fahrrad-Pedale!
So fährt sie ins Freie, als sei es die Weihe des Geistes der reif ist für Lebensanleihe/
Sie fährt und fährt, man sieht noch den Schatten / auch heut’ noch, hat sie keinen Platten.

Und die Moral von der Geschicht: Des Menschen Geist, so treu zur Pflicht,
er selbst, nicht Freiheit ist das Hindernis. Und die, die das erkannt hat, wie will die noch aufzuhalten sein.

 

În timp ce doamna Schrader scrie

(Traducere: Simona Cratel)

Versiunea în limba germanã 

În timp ce doamna Schrader scrie/ viaþa curge pestriþã/
ªi/ sub fereastrã/ cele mai sãlbatice flori/ glume obscene/ în fiecare secundã

De gãsit ºi de luat pentru oricine/ care ºtie sã trãiascã/ ºi cum bate pulsul timpului ostentativ umplut peste poate/ Zilele cu legende/ & mituri & mici poveºti care dau sens/ & despre asta / poate vorbi oricine, care ºtie sã versifice.

Sub nicio formã doamna Schrader/ prinsã în lupte/ la masa de scris cu rânduri profane
Are deja câteva/ cu toate acestea curând este termenul de livrare/ atât de rãu trebuie sã se grãbeascã/

ªi butoneazã la computer ºi bagã litere,
Litere, Litere, Litere, Litere,
Negru pe alb, iar între timp afarã, viaþa e plinã de culoare:

Un corb cautã îndemânatic/ În canale de scurgere bani/
Pentru cã el monezile strãlucitoare/  artele fãurite/  le ia drept înfrumuseþare a cuibului.

O cheie îi cade/ Unui domn din buzunar/ ºi imediat/ zboarã corbul deasupra ca rãzbnare a faptului/ cã perechii sale îi furã tocmai acum/ o nevãstuicã un ou.

Trece o bicicletã prin preajmã/ ocupatã cu douã persoane/ trebuie sã frâneze, îngrozit/ observând uºor accidentat/ cel care pedala cã la intersecþie/ Nevãstuica acum cadavru/ Zace.

A doua persoanã/ de sex feminin, frumoasã/ începe sã bombãne supãratã/ înjurând nevãstuica/ strâmbând din nas/ înþepându-l pe însoþitorul sãu/ cu un pic mai mult respect decât cel care bagã/

Rãmãºiþele animalului/ în niºte bucãþi de hârtie/ ºi pachetul îl îndeasã în gunoi/
Iar prietena îi adreseazã/ câteva cuvinte prietenului ei/ nediplomatice:

Ai întrebat nevãstuica/ dacã vrea sãraca/ în întunericul unui coº de gunoi sã moarã?

Dar numai ce zice asta ºi o cuprinde groaza/ cãci deºi abia aruncatã/ îºi distruge mormântul creatura ºi a ºi dispãrut/ pusã pe fugã/ ca un fulger înapoi în aer.

Sub nicio formã doamna Schrader/ armatã distrusã/  lovitã de muncã/
Biata doamnã Schrader/ adâncitã în lupte/ nu primeºte nimic de la timpul ei liber

Nu reuºeºte sã înainteze, doar câºiva paºi, încã îi lipsesc niºte bucãþi din mijloc/
ªi ce scrie ea acolo, este doar un articol pentru o revistã numitã Brigitte!

Bleah, ce?! Asta cere mult timp/ Ar fi avut nevoie ºi de duminicã,
dar acum stã aici ºi improvizeazã, ºi capul ei roºu scoate fum!

Bate la tastaturã/ mãnâncã paste goale/ deºi nu îi plac,
Ca ºi slujba ºi ziua, mai degrabã ar fi vrut în parc – drept tratament.

Cãci acolo
O veveriþã este fugãritã/ de doi câini proºti/
Care pomului în care ea a fugit agitaþi dau târcoale/

Ar fi supraviețuit nevãtãmați vânãtorii/
Dacã n-ar fi fost uniți printr-o lesã/

Acum stau acolo/ ca douã noduri care miros aerul/ cu labe tropãitoare lângã pom/ Din bot atâtnându-le spume/ stãpânul aleargã spre ei/ fãrã sã-ºi creadã ochilor.

Un veterinar! Strigã el/ panicat dupã ajutor/ de raþele încep sã mãcãne ºi sã dea din aripi pe mal/
ªi totuºi cineva îºi face curaj/ sã elibereze câinii ºi stãpânul lor de dureri /

Este doamna de la standul de clãtite, care puþin înainte în spatele tejghelii stãtea/
Iar acum cu un cuþit uriaº în mânã vine spre ei în fugã/

O tãieturã sã separe lesele/ care apasã gâturile ºi deja stãpânul se bâlbâie/ aproape topindu-se de bucurie

Câinii scuipând, zvâcnind ºi scuturându-se plini de elan/
Ca ºi cum n-ar fi fost nimic, cãci se reped imediat la o lebãdã/

Da, sunt poveºti, nu se opresc niciodatã, ºi nici mãcar nu s-au sfârºit mãcar,/
Cãci câinii, cei doi, sunt nobili ºi preþioºi ºi datoritã doamnei din nou liberi/

Este ca într-o poveste: stãpânul e bogat
ªi invitã imediat doamna de la lac în regatul sãu privat.

ªi poate cã sunt cei doi, pardon, cei patru, de la aceastã întâmplare un cuplu/
Nu i-am întrebat, dar mergeþi în parc, poate chiar acum sunt cu toþii acolo.

Deloc doamna Schrader. Sãraca e acasã ºi nu are nicio pauzã/ ºi îºi doreºte o îngheþatã ca lumea sau o limonadã/
Stã la masa de scris, ascute creionul, mâzgãleºte silitoare noi schiþe, are dubii, cãci ce rãmâne nu este ceva serios, traspiraþie sclipitoae, transpirã sârguincioasã,

Iar asta doar pentru un pic de spaþiu de ziar! Da, doamna S. ºtie, cã nu e destul
Cãci nicio idee sclipitoare nu se aratã aici, nici la oriyont ºi nici în câmpul vizual!

Nicio muzã s-o sãrute, articolul ei, rubrica
Rãmâne la fel de fadã ca ºi cum ar fi cãcat-o/ aiurea, nu-i aºa?

Ca sã aibã o singurã idee, ar da orice,
dar viaþa pe care ºi-o doreºte, tocmai se petrece afarã!

Un pacient cu Alzheimer îºi aminteºte pentru scurt timp întreaga sa viaþã!
ªi scrie ca posedat, cãci sã uite, nu ºi-ar ierta-o niciodatã!

Un atentator în Afganistan
Trebuie sã se întoarcã dezamãgit acasã

Bomba sa nu s-a declanºat
Ceea ce îl deprimã pânã în mãduva oaselor

S-a zis cu onoarea, ca luptãtor sã moarã,
Guverneazã doar neantul, va moºteni doar ruºine,

Nu ºi-a gãsit niciun soldat moartea
Au fost prin eºecul lui cruþaþi.

ªi cum atentatul drept luare în râs
A ajuns, martirul a avut interdicþie de oprire.

El nu a primit binecuvântarea lui Alah ºi de aceea îºi spune cã s-a terminat.
ªi aºa cãlãtoreºte acasã, ia sfoara din grajd

ªi o leagã îndemânatic în jurul gâtului
Fãrã bombã care ticãie, fãrã aprindere ºi explozie
s-a trimis singur pe lumea ailaltã.

Da, se poate întâmpla, se gândeºte uimit
Cititorul, care examineazã asta,

Cine ºtie, dacã aºa scrie viaþa
Sau dacã este chiar adevãrat.

Se ºtie doar cã viaþa se petrece acolo afarã
În timp ce îºi maseazã doamna Schrader tâmplele.       

Se poate observa, se fierbe ceva în ea, grenada doamnã Schrader,
În capul ei danseazã gândurile Lambada.

ªi deodatã, ºtie, care-i dezamãgirea ei: Descoperirea poeziei, ce þine lumea în aºteptare/
Azvârle repede/ Nenumãrate hârtii de pe birou ºi aproape cã îºi smulge hainele de pe corp/

ªi þipã dupã timpul pierdut: Sunt liberã, sunt liberã, sunt liberã!
Blestematã încãpere – binecuvântatã pedalã de bicicletã!

Aºa merge în aer liber ca ºi cum ar fi vorba de binecuvântarea spiritului gata pentru viaþã/
Cãlãtoreºte ºi cãlãtoreºte, se mai vãd doar umbrele/ nici în ziua de azi nu a rãmas în panã.

Iar morala acestei poveºti: Mintea omului, atât de dedicatã obligaþiei, doar ea, nu libertatea este o piedicã. Iar cea care ºi-a dat seama de asta, cum mai poate fi opritã?

Comentarii cititori
sus

Philip Meersman

 

Darfour

 Versiunea în limba românã

À four
Scorching my heart
Soothing conscience
Suffocating in Polish never-agains
Searching excuses
to dodge the airsupportless therapycharges
Mogadisciu whishaway
Genuside
No rights
Genesis.

Darfour
Scorched by the sun
Why hasn't the water
rinsed you clean
We already gave
other areas
washed over
by all our help

Dafür
All the more reasons why
Shortage of men
Meagre means
Dangeling at the train
to prioritize
Oil floats fast
Oil for food
Fuck
you

Therefor
fourbi
forbear
foutu
fuck
you
too!

 

Darfour

(trad. Liliana ªtefan)

English version

À four[1]
Pârjolindu-mi inima
Liniºtind conºtiinþa
Înãbuºind nicio-dãþi în polonezã
Cãutând scuze
pentru a evita cheltuielile pentru terapie de trãirefãrãaer|
Mogadishu ºuierã în depãrtare
Ge-No-cid
Fãrã drepturi
Genezã.

Darfour
Pârjolit de soare
De ce apa nu te-a
spãlat
Am dãruit deja alte regiuni
inundate
cu ajutorul nostru
Dafür
Cu atât mai multe motive
Deficit de bãrbaþi
Resurse sãrace
Legãnându-se în urma trenului
pentru a stabili prioritãþile
Petrolul pluteºte rapid
Petrol în schimbul mâncãrii
Fuck
you[2]

Aºadar
fourbi[3]
frânare
foutu[4]
fuck
you
too![5]

 

In the future II (a work in progress)

  Versiunea în limba românã

In the future
there will be
time
time to discover the meaning
time to listen to poetry
time to paint the horse
time to visit the Museum
time to dejeuner sur l’herbe
time to write a manifesto
time to sit together with your loved one
time to read
time to talk
time to walk
time to work
time to study
time to teach
time to live
time to think about
what to do in the future
when there will be
time
time to discover the meaning of fubar
time to listen to your poetry
time to paint the Trojan horse
time to visit theMuseumofArt
time to dejeuner sur l’herbe
time to write a manifesto
time to sit together with your loved one
time to read
time to talk
time to walk
time to work
time to study
time to teach
time to live
time to think about
what to do in the future
when there will be
time
time to discover all the meanings of fubar
time to listen to Vogon poetry
time to paint the Trojan horse in my notebook
time to visit theMuseumofConcocted Art
time to dejeuner sur l’herbe
time to write a manifesto
time to sit together with your loved one
time to read
time to talk
time to walk
time to work
time to study
time to teach
time to live
time to think about
what to do in the future
when there will be
time

 

în viitor II (lucrare în curs de desfãºurare)

(trad.  Liliana ªtefan)

English version

În viitor
va fi timp
timp
timp sã descoperi înþelesul
timp sã asculþi poezie
timp sã pictezi calul
timp sã vizitezi muzeul
timp sã déjeuner sur l’herbe
timp sã scrii un manifest
timp sã stai cu persoana iubitã
timp sã citeºti
timp sã vorbeºti
timp sã te plimbi
timp sã munceºti
timp sã înveþi
timp sã predai
timp sã trãieºti
timp sã te gândeºti
la ce vei face în viitor
când va fi timp
timp
timp sã descoperi înþelesul lui fubar[6]
timp sã-þi asculþi poezia
timp sã pictezi calul troian
timp sã vizitezi muzeul de artã
timp sã déjeuner sur l’herbe
timp sã scrii un manifest
timp sã stai cu persoana iubitã
timp sã citeºti
timp sã vorbeºti
timp sã te plimbi
timp sã munceºti
timp sã înveþi
timp sã predai
timp sã trãieºti
timp sã te gândeºti
la ce vei face în viitor
când va fi timp
timp
timp sã descoperi toate înþelesurile lui fubar
timp sã asculþi poezia Vogon
timp sã pictezi calul troian în caietul meu
timp sã vizitezi muzeul de artã nãscocitã
timp sã déjeuner sur l’herbe
timp sã scrii un manifest
timp sã stai cu persoana iubitã
timp sã citeºti
timp sã vorbeºti
timp sã te plimbi
timp sã munceºti
timp sã înveþi
timp sã predai
timp sã trãieºti
timp sã te gândeºti
la ce vei face în viitor
când va fi timp
timp

 

origami meditations

 Versiunea în limba românã

The Kamikaze-poet
etches a haiku
in his guts.
The final phrases
of the Apocalyptic Encyclopedia,
vomiting into the message bottle.
The Siren sings
A lullaby of broken dreams
As the phone rings.
In-no-senseOrange
sprayed over the forests of forgotten words.
The bee-poets hum kindness
while baby phrases grow
into novelties.
A gossip ship embarks
On a long journey home.
There where interpunction grows. 

The architect thinks a brickwork of reasons
while a tsunami of concrete emotions is poured into the poor poets mind.
Please have mercy
meditates the Other loudly before
descending
into Daily-life.

Killing minutes to deconstruct time
Gathering the hang-overs to revolt
Against the hammerer banging
Onto the inside of my scraped skull.

Clear perspective
seems to be kindly folded
between Ljublijana & Lisbon.

My mind is closing the gap faster than any vehicle can.

There is us in we
There is mind in matter
There is only time to catch
For us 2 be we.

The Zen-master teaches
origami while Time-space is spread out
before us
(too long too far too wasted)
We can only meditate the spoon,
she whispered.

The day after
Missing the laughter
the bleak breakfast
the hangover headache
teaching Zen
through repeated questions
the sea
the sea
the sea
washing writers away
onto distant beaches
where words bathe
in the semiotic sun
being refreshed
by a dyslectic breeze.

Time-space folded
while the origami bird
flies home.

 

meditaþii origami

(trad.  Liliana ªtefan)

 English version

Poetul-Kamikaze
graveazã un haiku
în intestine.
Ultimele propoziþii
din Enciclopedia Apocalipticã,
vãrsând în sticla cu mesaje.
Sirena cântã
Un cântec de leagãn cu vise distruse
În timp ce telefonul sunã.
În Portocaliul fãrã sens
împroºcat peste pãdurile de cuvinte uitate.
Poeþii-albinã bâzâie bunãtate
în timp ce propoziþiile copiilor
devin noutãþi.
O navã clevetire porneºte
Pe lungul drum spre casã.
Acolo unde apare punctuaþia.

Arhitectul se gândeºte la un zid de cãrãmizi de motive
în timp ce un tsunami de emoþii din beton este vãrsat în sãrmana minte a poeþilor.
Ai milã te rog
mediteazã Celãlalt cu voce tare înainte
de a coborî
în viaþa de Zi-cu-zi.

Ucigând minutele pentru deconstrucþia timpului
Adunând mahmurelile pentru a se revolta
Împotriva izbiturilor ciocãnarului
În interiorul craniului meu ras.

Perspectiva clarã
pare cã este împãturitã cu grijã
între Ljubljana ºi Lisabona.

Mintea mea ne aduce aproape mai repede decât orice maºinã. 

Este 9 în noi
Este cuget în conþinut
Este  doar timp sã avem
Ca 9 sã fim noi.

Maestrul-Zen predã
origami în timp ce Timp-spaþiu este întins
în faþa noastrã
(prea lung prea departe prea irosit)
Putem doar sã meditãm la lingurã,
a ºoptit ea.

În ziua urmãtoare
Ducând dorul râsului
micul dejun sumbru
mahmureala ºi durerea de cap
predând Zen
prin întrebãri repetate
marea
marea
marea
ducând scriitorii
pe plaje îndepãrtate
unde cuvintele se scaldã
în soarele semiotic
fiind rãcorite
de o brizã dislecticã.

Timp-spaþiu împãturit
în timp ce pasãrea origami
zboarã spre casã.

------------------
[1] <fr.> în cuptor[back]
[2] <eng.> Du-te naibii [back]
[3] <fr.> Haos, dezordine [back]
[4] <fr.> Distrus [back]
[5]  <eng.> Du-te naibii ºi tu! [back]
[6] <eng.> Fucked up beyond any repair/recognition (stricat de tot) [back]

Comentarii cititori
sus

Iulia Militaru

English version

wolff

 

wolff2

 

Versiunea în limba românã

1. The ballad of the woman from behind the counter

(Translated by Iulia Militaru) 

The ballad of the woman from behind the counter is a ballad that tells of a moldy wooden counter behind which sits a woman.

The meaning of the woman and that of the counter are not specified in the ballad.

Look closely at the counter.
It is old, from cherry wood, of superior quality—no one makes them like that anymore.
It’s just that it’s full of wormholes.

The perfumes that waft from it are the remains of all the products that have arrived and passed by throughout history.
The link between the woman and the counter is comprised of the losing of the former’s virginity on the latter at the age of barely fourteen with one of the loyal customers. Now she uses it to sell goods and to rest her breasts on it because the breasts belonging to the woman from behind the counter are real. These huge breasts hide underneath them the shop’s treasure, the money used to give the customers their change. They are longish and with flat-shaped nipples, dark-brown, but they have the disadvantage of sweeting heavily, so that the coins are always damp. Nevertheless, her clients are satisfied and with a smile on their face. The ones that love these breasts the most are children, who bite them and suck on them with recklessness delight.
She loves it to pieces and that’s why she shouts:
Let the little children come to me.

 

2. eatMeat

(Translated by Iulia Militaru) 

Meat is the best food ever. The doctor indicates it. The
Meat consumption increases your brightness and helps the balanced growth of your body. Most of the communities which doesn’t eat
Meat are retardate.
Meat is very useful in many types of bantings. Altogether, the
Meat supplies are different kind of inhabitants, domestic or natural wild, according to their own time and place. That’s about all on
Meat,goodpeople!

 

3. Conclusion

(Translated by Iulia Militaru) 

26th January 1947, Besalia Village

The citizen Ciacu Gheorghii Gheorghievici (born in 1912), a poor peasant, butchers his daughter (born in 1940) and eat her instead of food.

28th January 1947, Besalia Village

The same subject butchers his son (age: 5 years old). A part of the body will be eaten by him and the other part will be sold in the marketplace.

Comentarii cititori
sus

Felix Nicolau

 

aciZi gRaºi

  

adicã bine mori într-o camerã de hotel

ºi cine naiba crezi cã mai vine dupã tine

acolo cum poate dormi omu ãla pe patu

unde te-ai înecat cu vomã sau cum poate

face aerobic femeia aia pe covoru

unde ai cãzut

comoþie cerebralã

camera 313 unde-a fãcut infarct faimosu

director de vânzãri de la firma de adezivi

ºi vopsele

cicã unu a zãcut mort atâta cã

a putrezit canapeaua sub el ºi tencuiala

puþea a moarte pe altu când l-au gãsit

cu faþa-n jos pe covor l-au apucat

de mânã sã-l întoarcã iar mâna s-a

deºurubat cu tot cu cãmaºã ca scoasã

dintr-o savarinã dacã-l mai lãsau putrezea

ºi podeaua gãurea naibii cimentu se

oprea cine ºtie unde

 

  

fAtty aCids

 

which is to say you die alright in a hotel room

and who the hell do you think will come for you

how could that man sleep on the bed

where you choked to death on your vomit or how

could that woman do aerobic exercise on the same rug

where you fell

dead with a stroke

room 313 where the famous sales

executive of the glues

and adhesives company had a heart attack

they say a guy laid there dead long enough

for the couch under him to rot even the wall plaster

got to stink of death when they found another one

lying face down on the floor and grabbed

his hand to roll him over his arm came

out of its socket along with the shirtsleeve like a piece

of cake had they let him there a bit longer even the floor

would have rotten he’d have made a hole in the damned

concrete slab underneath and fallen god knows how deep

 

 

situaþii

 

situaþia-cal: urmãreºti un lup cu coama zburlitã copitele din faþã ridicate ameninþã

tor pe fundal munþi un tun de zãpadã ºi ãla care se uitã la pozã nu vede nimic decât o faþã

de cal fãrã expresie

parcã ai rumega paºnic în grajd

 

situaþia-lup: alergi îngrozit strâmb ºi boþit cu blana zbârlitã deasupra ta o namilã de cal ºi

totuºi pe faþa ta nimic ºi nimic nici mãcar o bubiþã de spaimã exact cum ai sta pe burtã

privind plictisit un stol de ulii

 

dacã plângi nimic nu pricep din plânsul tãu

 

dacã râzi nimic nu pricep din râsul tãu

 

 

positions

 

horse position: your mane ruffled you pursue a wolf front hooves up sheer thr-

eat mountains in the background and a snow cannon the guy looking at the pic not getting

anything except a horse face

as if you chewed cud in the barn

 

wolf position: scared to death crooked and roughed up your fur bristling you run while a

monster horse rears up behind you and yet your face shows nothing nothing not even a

little stress-induced spot it’s like lying on your stomach watching a flock of harriers in

boredom

 

if you cry there’s nothing I can make of your crying

 

if you laugh there’s nothing I can make of your laughter

 

 

burtierã

  

ministrul cipriot de externe, în vizitã în românia

membrii formaþiei ac/dc vor vizita casa poporului

furtunã puternicã în mehedinþi – un dispãrut

sediul facultãþii de jurnalism a fost spart

douã case avariate de furtunã în serbia

naveta atlantic lansatã în spaþiu

claudia schiffer a dat naºtere unui fiu

chelsea london a luat cupa angliei

publicitate: urmãreºte reportul zilei la DP

nava st james park atacatã de niºte piraþi somalezi

nu uita, publicitate: verificã sticla cu report

lupte la bangok 17 morþi

publicitate: zeci de mii de euro urmãreºte (nu mai înþeleg ce scrie)

tamaº ºi daniel niculae, datori fiscului francez

secretarii de stat nu pot gestiona eficient 453 de spitale

cl. komartin: Doamne ajutã!

rovana plumb guvernul boc trebuie sã... (nici aici nu mai înþeleg)

cod galben de ploi ºi vijelii în toatã þara

 

 

crawler

 

cyprus foreign affairs visit to romania

rock band ac/dc to visit people’s house

heavy rainstorm in Sussex county—one missing

school of journalism broken into

two homesteads damaged by heavy rainfalls in serbia

atlantic space shuttle launched

claudia schiffer gives birth to baby boy

chelsealondon wins the cup of england

tv promotions: watch the day’s carry forward on DP

st james park attacked by somali pirates

don’t miss it, tv promotion: check out the million refund bottle

bangkok clashes 17 dead

tv promotion: watch the ten thousand euro (can’t make out what exactly)

messi and tiger woods owe tax money to french revenue agency

state secretaries cannot manage 453 hospitals effectively

magic johnson: lord have mercy!

winfrey oprah: cameron’s cabinet has to…(can’t make this one out either)

yellow rainstorm warning for the entire country

 

Texte din volumul în curs de apariþie: Kamceatka - time IS honey, la Editura Vinea
Traducere în englezã de MARGENTO (Raluca & Chris Tanasescu)

Comentarii cititori
sus

Claudio Pozzani

 

LA MARCIA DELL’OMBRA

Versiune în limba românã

Stanno cadendo corde dal cielo
e gelide catene ti danzano attorno
E’ un mondo di nodi
da sciogliere al buio
tra un lampo e l’altro
di fosforo e grida
E’ un groviglio di corde
che rifiutano forbici
E un pettine che s’incastra
dentro chiome che non pensano

E’ ombra... ombra
E’ un battito di ciglia ancora

Mi guardo attorno e vedo muri
persino il mio specchio è diventato un muro
sui tuoi seni è cresciuta una pelle di muro
il mio cuore, i miei sensi reincarnati in muri
E continuano a piovere preghiere e bestemmie
che evaporano appena toccan la sabbia
e continuano a strisciare in un silenzio velenoso
avverbi, aggettivi,  parole senza suono

E ombra... ombra...
e un battito di ciglia ancora

Del sole vedo solo il suo riflesso
nelle pozze iridescenti di acqua piovana,
della luna indovino la presenza nel buio
dal lontano abbaiare dei cani legati
La mia pace non è la mancanza di guerra
La mia pace è l’assenza del concetto di guerra

Non ombra... ombra...
ma un battito di ciglia ancora

 

Marºul umbrei

(Traducere de Camelia Cãprariu)

Italian version

Cad corzi din cer
ªi lanþuri îngheþate îþi joacã împrejur
Este o lume de noduri
De deznodat în beznã
Între un fulger si altul
De fosfor ºi de urlet
Este o încurcãturã de corzi
Ce îºi refuzã foarfecile
ªi un piaptãn care înþepeneºte
În ºuviþe fãrã gânduri 

Este umbra… umbra
este încã o clipire de pleoape din nou

Privesc împrejur ºi vãd ziduri
Chiar oglinda mea a devenit un zid
Pe sânii tai a crescut o piele de zid
Inima mea, simþurile mele reîncarnate în ziduri
ªi continuã sã plouã rugãciuni ºi blesteme
Ce se evapora atingând nisipul
ªi continuã sã ºiruie într-o veninoasã tãcere
Adverbe, adjective, cuvinte fãrã sunet.

ªi umbra … umbra
ºi încã o clipire de pleoape din nou

Vãd din soare numai reflexia lui
în irizatele bãlþi de apã de ploaie
prezenþa lunii o ghicesc doar în bezna
lãtratului îndepãrtat al câinilor legaþi
Pacea mea nu este lipsa rãzboiului
Pacea mea este lipsa ideii de rãzboi

Nu umbra … umbra ..
Ci încã o clipire de pleoape din nou

 

Sono 

Versiune în limba românã

Sono l’apostolo lasciato fuori dall’Ultima Cena
Sono il garibaldino arrivato troppo tardi allo scoglio di Quarto
Sono il Messia di una religione in cui nessuno crede
            Io sono l’escluso, l’outsider, il maledetto che non cede

Sono il protagonista che muore nella prima pagina
Sono il gatto guercio  che nessuna vecchia vuol carezzare
Sono la bestia idrofoba che morde la mano tesa per pietà
            Io sono l’escluso, l’outsider, il maledetto senza età

Sono l’onda anomala che porta via asciugamani e radioline
Sono il malinteso che fa litigare
Sono il diavolo che ha schivato il calamaio di Lutero
Sono la pellicola  che si strappa sul più bello
            Io sono l’escluso, l’outsider,  un chiodo nel cervello

Sono la pallina del flipper che cade un punto prima del record
Sono l’autorete  all’ultimo secondo
Sono il bimbo che ghigna contro le sberle della madre
Sono la paura dell’erba che sta per essere falciata
            Io sono l’escluso, l’outsider, questa pagina strappata

 

Sunt

(Traducere de Camelia Cãprariu)


Italian version

Sunt apostolul lãsat afarã de la Ultima Cinã
Sunt garibaldinul sosit prea târziu pe stânca din Quarto
Sunt Messia unei religii în care nimeni nu crede
            Eu sunt exclusul, nechematul, blestematul care nu crede

Sunt protagonistul care moare la prima paginã
Sunt motanul chior pe care nici o bãtrânã nu vrea sã îl mângâie
Sunt bestia hidrofobã care muºcã mâna întinsã cu milã
            Eu sunt exclusul, nechematul, blestematul fãrã vârstã

Sunt tsunami care rãpeºte prosoape ºi tranzistoare,
Sunt neînþelesul care iscã certurile,
Sunt diavolul care a scãpat de cãlimara lui Luther,
Sunt pelicula care se rupe la punctul culminant,
            Eu sunt exclusul, nechematul, un cui pe creier 

Sunt bila din flipper care cade cu un punct înaintea recordului
Sunt autogolul din ultima secunda
Sunt copilul rânjind la bobârnacele mamei
Sunt frica ierbii pe cale sã fie cositã
            Eu sunt exclusul, nechematul, aceastã paginã ruptã. 

 

Cerca in te la voce che non senti
(invocazione per voce, cassa toracica e solitudine)

Versiune în limba românã 

Cerca in te la voce che non senti
mangia l'universo se non la comprendi

Basse case dai tetti spioventi
lacrimanti pioggia da gronde ormai marce

Profumo di terra, di foglie, di stagni
e sinistri paesaggi di candido marmo

Cerca in te la voce che non senti
mangia l'universo se non la comprendi

Vermi che giacciono sotto il fondo fangoso
topi che nuotano in ruscelli d'acciaio

Fumo di nebbia, auto veloci
che brucano leste tagliatelle d'asfalto

Cerca in te la voce che non senti
mangia l'universo se non la comprendi

Ombra di creta camminano stanche
scuotendo bassa la conica testa

Obliqui fantasmi stampati sul muro
ricordano fughe e cavalli di frisia

Il buio comincia a specchiarti la mente
mentre tutto diventa effervescente e verde...

 

Cautã în tine vocea pe care nu o auzi
(invocaþie pentru voce, cutia toracicã ºi singurãtate)

(Traducere de Camelia Cãprariu)

Italian version

Cautã în tine vocea pe care nu o auzi
Înghite universul dacã nu o înþelegi

Case joase cu acoperiºuri plecate
Plângãgioase de ploaia din jgheabuti putrezite 

Parfum de pãmânt, de frunze, de iazuri
ªi sinistre peisaje de marmuri albe.

Cautã în tine vocea pe care nu o auzi
Înghite universul dacã nu o înþelegi

Viermi ce zac pe fundul mâlos
ªobolani care înoatã în pâraie de oþel

Fumul ceþii, maºini grãbite
Care rumegã iuþi tãieþei de asfalt

Cautã în tine vocea pe care nu o auzi
Înghite universul dacã nu o înþelegi

Umbre de lut merg obosite
Scuturând pe jos conicul cap

Fantome oblice tipãrite pe ziduri
Amintind evadãri ºi caii din frisia

Întunericul începe sã-þi oglindeascã gândurile
ªi totul devine efervescent ºi verde ...

Comentarii cititori
sus
Comentarii cititori
sus
Comentarii cititori
sus
Comentarii cititori
sus

 


modern modernism postmodern postmodernism poesie realism realistic fantastic essay critique chronique poete dictionnaire prose thetre lyrique lyrisme vers lettre voyage hyperbole libre interwie revue metaphore philosophie sens film movie event translation relation cinema nick hornby simona popescu ana blandiana t.o. bobe liviu antonesei cornel mihai ungureanu corina ungureanu mircea cartarescu gabriel liiceanu paul goma andrei plesu bogdan suceava nina simone neil young high fidelity ghost world eternal sunshine jim jarmusch bill murray steve buscemi mircea martin matei calinescu norman manea virgil duda tolstoi dostoievski puskin cehov suskind inoue kawabata mishima berberova bulgakov quignard yourcenar leif panduro paulo coelho andrei makine alessandro baricco peter esterhazy hubert lampo par lagerkvist richard bach durrenmatt boll adolfo bioy casares llosa daniel keyes carlos fuentes botton modiano tennesee williams frabetti mccullers walser doxiadis page golding lindgren musil mann hemingway lenz kertesz capek ulitkaia sebastian eliade cioran noica bernanos werfel duras joyce nabokov soseki atxaga krausser guimard cusack scarlett johansson breban papillon empire falls tismaneanu pfeiffer bridges mircea ivanescu twain jessica fletcher james stewart katherine hepburn spencer tracy angelina jolie steven segal will smith rossini lucescu lone star felini antonioni barnaby seinfeld humanitas polirom zeus amelie russel crowe charlotte gainsbourg iben hjejle peter pan dickens bronte bruel hitchcock burroughs dinu flamand woody allen johnny depp andie mcdowell john ford pietje bell jules et jim almost famous chaplin john voight sommersturm travolta uma thurman friends ally mcbeal daphne du maurier steve martin liv ullman mumford john fante fitzgerald manet monet degas che guevara renoir hugo virginia woolf ed harris marta petreu gabriel andreescu burt reynolds pacino de niro monroe dean martin elvis mathieu madison county clint eastwood meryl streep blow up zatoichi mihalkov miller james stewart thora birch terry zwigoff thornton montesquieu cassanova closer julia roberts hugh grant modigliani verdi bloody sunday chain reaction before sunset ethan hawke julie delpy faulkner bukowski sartoris gombrowicz montherlant marquez proust sabato saint-exupery steinbeck ishiguro tuca dominguez julia kristeva dan brown lincoln jeffrey archer robin cook agatha christie poirot colin forbes john grisham bill clinton bush ioan paul tolkien umberto eco leonardo da vinci van gogh roald dahl manolescu paleologu iron maiden sharon stone madonna sarah hall kurt vonnegut anthony burgess salman rushdie isabel allende henry miller anais nin martin heidegger blochmann hannah arendt jose ortega y gasset julius evola celine camus cohen beatles lovinescu maiorescu eminescu calinescu plotin purcarete nietzsche montaigne lossky evdokimov aristotel shakespeare hamlet blaga ionesco djuvara yoga olimp bloom medeea oscar wilde coen paraskevopoulos macbeth american beauty harold pinter stoiciu john cusack amedeus marivaux dumas iglesias titanic mena suvari kevin spacey