•  Despre eticheta regalã
•  Concert regal la ceas aniversar
•  Festivalul Tudor Muºatescu
•  Sound & Slam Poetry in Romania
•  Ultima orã = Poetica femeilor voluminoase
•  Jazz - Comunicat de presã


sus

ªtefan Grosu, bursier doctoral, Academia Românã

 

Despre eticheta  regalã

                                                              

etichetaMarþi, 28 octombrie 2014 a avut loc în foaierul Ateneului Român lansarea volumului Eticheta regalã, semnat de Sandra Gãtejeanu-Gheorghe ºi apãrut la Editura Curtea Veche. Autoarea volumului este director de protocol al Casei Majestãþii Sale a Regelui Mihai al României. Sandra Gãtejeanu Gheorghe face o incursiune în lumea fascinantã a etichetei regale ºi astfel împãrtãºeºte cu cititorii experienþa sa profesionalã.

„Este esenþial sã înþelegem cã eticheta nu e un concept perimat sau demodat (...) Respectarea regulilor protocolare reprezintã oricând o condiþie pentru reuºita evenimentelor private sau a celor oficiale (...) Sunt greºeli de la a întinde mâna din proprie iniþiativã în loc sã aºteptãm ca Majestatea Sa sã întindã mâna, uneori diverse persoane pun mâna pe membrii familiei regale, ceea ce e împotriva protocolului, se întâmplã ca unele persoane sã uite telefoanele mobile deschise sau sã întârzie la un dineu al Casei Regale” Sandra Gãtejanu Gheorghe, Eticheta regalã, Editura Curtea Veche, Bucureºti, 2014).

Cartea cuprinde mai multe capitole dedicate etichetei regale, ideea centralã a cãrþii, precum:

• Însemnele regale;
Regulile de etichetã în prezenþa membrilor Familiei Regale;
Þinutele adecvate pentru vizitele la Familia Regalã;
Recepþiile tematice;
• Ceremoniile de decorare;
• Dineuri ºi dejunuri oficiale;
Sãrbãtorile de Paºti ºi de Crãciun ale Familiei Regale.

De precizat cã din punct de vedere conceptual eticheta a apãrut în secolul al XVI-lea la Curtea Regalã Francezã, iar în România se vorbeºte de acest cod de etichetã începând din vremea Regelui Carol I. În esenþã este vorba, în acest cod, de o colecþie de norme de conduitã care trebuie respectate în prezenþa membrilor Familiei Regale sau la un eveniment oficial.

„Orice persoanã care pãºeºte într-una dintre reºedinþele Familei Regale este conºtientã cã trebuie sã respecte codul vestimentar impus de natura evenimentului la care ia parte ºi de eticheta regalã. Astfel, dacã participãm la o întâlnire privatã sau suntem primiþi în audienþã de un membru al Familei Regale, þinuta recomandatã pentru domni este costumul de culoare gri-închis (în cursul zilei) sau costumul de culoare albastru-închis (seara), cu cravatã, iar pentru doamne, rochie de zi ori costum deux-pieces cu fustã sau rochie de searã trei sferturi. (…) Þinutele folosite la evenimentele oficiale sunt morning coat, black tie ºi white tie. (…) Codul vestimentar black tie (care se mai numeºte dinner jackets, dress for dinner, cravate noir, în Franþa, tuxedos, în SUA) este folosit, în general, la evenimente care încep dupa ora 18:00. La aceastã þinutã se poartã decoraþii în miniaturã. Domnii poartã smocking (…), pantaloni negri cu vipuºcã neagrã din mãtase, cãmaºã albã, papion negru ºi pantofi negri de lac. Vara, haina poate fi albã cu revere din mãtase neagrã. Pentru doamne, se recomandã fie rochie de cocktail (rochie trei sferturi de culoare închisã), fie rochie lungã. Accesoriile trebuie sã fie discrete ºi în armonie cu þinuta. De asemenea, doamnele trebuie sã foloseascã o geantã plic sau geantã 'bijuterie', de searã.” (ibidem).

etichetaVolumul este deschis cu o prefaþã semnatã de Alteþa Sa Principele Radu de România care explicã faptul cã nu este vorba despre un manual de stil scris elitist, ci despre o carte care este un ghid de iniþiere în eticheta regalã, un demers util pentru cã nimeni nu vine pe lume cu eticheta în sânge.  

„Volumul de faþã nu este un manual de stil. El este un fel discret de a ne pune oglinda în faþã. Niciunul dintre noi nu se naºte cu eticheta în sânge. Nu este o ruºine ori o crimã faptul cã greºim în comportamentul faþã de noi înºine, faþã de ai noºtri sau faþã de societate. Ruºine este sã nu deschizi paginile unei astfel de cãrþi ºi sã te încãpãþânezi sã crezi, în ciuda evidenþei, cã ai dreptate, refuzând sã devii mai bun” (Principele Radu de România, 'Prefaþã', în Sandra Gãtejanu Gheorghe, Eticheta regalã, Editura Curtea Veche, Bucureºti, 2014)

Fotografie : Daniel Angelescu, Casa MS Regelui Mihai

Comentarii cititori
sus

Adriana Macsut

 

Concert regal la ceas aniversar

                                                                   

Pe 25 octombrie 2104 Majestatea Sa Regele Mihai a împlinit frumoasa vârstã de 93 ani. Regele Mihai a venit pe lume în 25 Octombrie 1921, la ora 19:45, la Sinaia. Este fiul Regelui Carol al II-lea ºi al Reginei-mamã Elena, prinþesã a Greciei, precum ºi strã-strãnepot al Reginei Victoria ºi vãr de gradul trei al Reginei Elisabeta a II-a a Marii Britanii. Cu aceastã ocazie Alteþele Lor Regale Principesa Moºtenitoare Margareta, Principele Radu ºi Principele Nicolae au participat la Ateneul Român la a ºaptea ediþie a concertului anual organizat de Fundaþia Principesa Margareta a României. De precizat cã la aceast eveniment nu au participat oameni politici. În acest mod, Casa Regalã a României a subliniat cã nu se implicã în campania electoralã ºi cã Majestatea Sa Regele Mihai aparþine tuturor românilor, indiferent de culoarea lor politicã. Discursul inaugural al manifestãrii a fost susþinut de  Alteþa Sa  Regalã Principesa Margareta.

concert1„Ne aflãm aici, al ºaptelea an consecutiv, pentru a susþine tineri artiºti români de valoare, cu ocazia zilei de naºtere a tatãlui meu, Regele Mihai. Vã mulþumesc pentru cã sunteþi alãturi de Fundaþia Principesa Margareta a României ºi aveþi încredere în tânãra generaþie, viitorul culturii noastre. Datoritã lipsurilor financiare, an de an, talentul a sute de tineri excepþionali se pierde. Am creat programul Tinere Talente pentru a le veni în ajutor. În ultimii ani, peste 170 de artiºti plastici ºi muzicieni au reuºit performanþe remarcabile, ajutaþi cu burse de studii, mentori ºi promovare publicã. Numele lor ºi al României este menþionat în festivaluri ºi expoziþii, în întreaga lume. Sunt mândrã de ei!”

Programul muzical a cuprins:

 un concert susþnut de pianista Alexandra Dariescu, alãturi de orchestra Fundaþiei Principesa Margareta a României, sub bagheta dirijorului Tiberiu Soare;
trei Tinere Talente – soprana Diana Alexe, mezzosoprana Cosmina Stancu ºi tenorul George Vîrban –  care au urcat pe scena Ateneului Român ºi  au interpretat arii din opere celebre precum  Traviata, Carmen ºi Linda di Chamounix.

La ediþiile anterioare au fost susþinute concerte de Dan Grigore, Yuriy Tsiple, Nelly Miricioiu, Remus Azoitei, Alexandru Tomescu, Giuliano Carmignola.

Alexandra Dinescu este deja consideratã în lume un ambasador al muzicii clasice. Ea a fost:

desemnatã de revista Forbes ca membrã a generaþiei 30 sub 30;  
câºtigãtoarea premiului Woman of the Future;
prima pianistã din România care a reuºit sã susþinã un concert la Royal Albert Hall, alãturi de Orchestra Filarmonicii Regale britanice. 

Mãrturisirea împãrtãºitã de ea la acest concert este emoþionantã ºi aratã cã nu ºi-a uitat rãdãcinile româneºti.

„Mã reîntorc cu drag acasã, cu bucuria ºi emoþia de a cânta pentru prima oarã pe scena Ateneului Român alãturi de Orchestra Tinerelor Talente a Fundaþiei Principesa Margareta a României ºi dirijorul Tiberiu Soare. Sunt onoratã sã concertez pentru o cauzã nobilã ºi frumoasã, alãturi de aceºti tineri talentaþi, sã îi susþin ºi sã împãrtãºesc cu ei pe scenã ºi în masterclass din ceea ce am învãþat de-a lungul celor 20 de ani de carierã artisticã”.

Orchestra Fundaþiei Principesa Margareta a fost înfiinþatã la începutul anului 2014 ºi are scopul de a sprijni tinerele talente din domeniul muzicii clasice. Dirijor a fost desemnat, Tiberiu Soare, reprezentant de seamã al  tinerei generaþi ºi dirijor Principal al Orchestrelor ºi Corurilor Radio România, a explicat care este þelul Orchestrei Fundaþiei Principesei Margareta.  

„Constituirea unei noi orchestre trebuie consideratã întotdeauna un lucru extraordinar, mai ales dacã acea orchestrã este formatã din muzicieni tineri. Simt, cumva, cã ne asigurãm din timp de continuitatea unei superbe tradiþii muzicale româneºti”.

concert2De precizat cã Fondurile strânse la aceastã ediþia a concertului regal sunt destinate pentru a sprijini programul naþional Tinere Talente – ediþia 2015, desfãºurat de Fundaþia Principesa Margareta a României,a unor tineri talentaþi din domeniul muzical ºi artistic, aflaþi în imposibilitate financiarã de a-þi dezvolta aptitudinile. Aceºti tineri talentaþi, fãrã posibilitãþi financiare, vor avea parte de:

burse de studiu;
mentorat;
oportunitãþi de promovare.

Mai trebuie amintit cã pânã acum au fost sprijiniþi 170 de tineri talentaþi: Numele lor ºi cel al României sunt menþionate în festivaluri ºi în expoziþii din întreaga lume; sunt mândrã de ei”, a precizat în acest sens, Alteþa Sa regalã Principesa Margareta.

P.S. Redacþia mulþumeºte Domnului Daniel Angelescu, Fotograf al Casei Regale de România, pentru furnizarea fotografiilor 

Comentarii cititori
sus

Radu Marini

 

GÃSIT UMOR. CAUT ADRESANT.
II 

 

Din complotarea pentru distrugerea culturii, din lipsa unor catalizatori ai actului cultural, din lipsã de finanþe, cultura ºi implicit arta româneascã e ba ciungã, ba ºchioapã. Factorii decizionali ºtiu, dau din umeri, se fac cã plouã, se ascund în cochilii ipotetice, metaforice sau cu cinzaca-n mânã. Sã combatã, sã combatã subita moarte prin inaniþie a culturii ºi implicit a actului artistic. E adevãrat mai sunt niºte inimoºi veterani cu iz patriotic la corason, cu disciplina muncii la zi, chit cã-i din regimul trecut. ªcoliþi ºi ei, ba prin Cântarea României, ba prin furcile caudine ale Daciadei. A nu se citi Daciana Sârbu. Exclus. Ei mai duc în spate ca un Sisif câte-o razã de luminã. ªi zãu nu-s mineri, ãia cu lãmpaºu’ aninat pe culmi semeþe. A se citi cap. Cine ºtie cunoaºte, ajutã sau fluierã. A pagubã. Sã recapitulãm: avem reprezentanþi decizionali care taie, taie, taie fonduri ºi frunzã la câini. Mai avem veterani ai culturii care þin steagu’ sus. Mai curând în bernã. ªi mai avem valul tânãr… de maneliºti. Care ca ºi colonia de rozãtoare distrug tot ceea ce merita admirat ºi salutat. Aºtea sunt, ãºtea suntem, cu ei defilãm! Aºa cã de unde culturã???

 

Festivalul Tudor Muºatescu- o pãlãrie prea mare pentru actori mici

  

Nicicând toamna nu fu mai frumoasã… Acum când se numãrã bobocii. Dar ºi zâmbetele/cm².  Aºa cã, invitat ca participant sau ca membru în jurii, am luat pulsul unor festivaluri de umor cu ºtate vechi ºi cu iniþiative umoristice. Din þarã.

Dupã ce toamna de zâmbete am început-o la Fãgãraº, am punctat un nou reper. Câmpulung Muscel. Renunþând la Vaslui ºi la Gãieºti. Capitale de umor. Cu umor. Deci: cãlãtoria continuã. Vorba lu’ Victor Rebengiuc. Chiar ºi pe ploaie. Cu care ne-a întâmpinat nea Tudoricã. Patronul spiritual al manifestãrii.

musatescuFestivalul de umor 'Tudor Muºatescu', din Câmpulung, a ajuns la a XVIII-a ediþie, pe stil vechi. Oauu! Iar pe stil nou doar la a IV-a. Iniþiatorii, un grup de inimoºi veterani ai culturii locale, ºi-au propus promovarea vieþii culturale a Municipiului Câmpulung Muscel ºi a personalitãþilor sale artistice, printr-o serie de activitãþi ºi evenimente. Promovând ca sursã de inspiraþie opera lui Tudor Muºatescu, un fin observator ironic al vieþii, care prin scrierile sale a creat o frescã acidã a vieþii mondene a Câmpulungului sãu natal, din perioada interbelicã.

Ediþia din acest an a concursului de interpretare din cadrul Festivalului  de umor 'Tudor Muºatescu' a avut ca temã Muºatescu ieri ºi azi adresându-se cu pregnanþã eleviilor din ºcoliile muscelene. Cauza? Lipsa fondurilor necesare unei cavalerii de artiºti persuasivi în arta manipulãrii maselor. Cu zâmbete/cm². Pesemne urmând un deziderat al unei bune prietene care filozofa: „Cicã dacã zâmbeºti mult când plouã îþi cresc dinþi maaaari, albi, frumoºi ºi sãnãtoºi. Aºa cã liber la râseteee!“ 

Aºadar am dat bice, am dat la cheie ºi am ajuns la Naºu’. La nea Tudoricã, ºi m-am aºezat ca domnii privilegiaþi în rândul 3, banca de la geam. Vorba lu’ Dan Spãtaru. În banca juraþilor, atent spectator la evoluþia copiilor ajunºi pentru o searã personaje din opera maestrului. Degajat ºi cu poftã de râs. Cãci ploua ºi ploua… cu zâmbete. Aºa speram eu. Douãzeci ºi ºase de numere au fost sã fie în programul galei ce aducea un omagiu juvenil maestrului Tudoricã. La individual ºi la grupuri.

Au fost niºte copiii buni cu intenþii ºi mai bune. Îndrumaþi cam stângaci în opera marelui concitadin. Dramaturg ºi scriitor de marcã al urbei muscelene. Dar nu acelaºi lucru bun aº putea sã-l spun de ceata de piþigoi, cãþei, purecei dar nu ºi de juniori actori care au încercat, au lãtrat, au fluierat dar n-au ºi redat atmosfera urbei interbelice prin jocul lor.

A fost orice altceva, dar nici pic de sclipire actoriceascã. Mai ales la secþiunea individualã. Acolo unde au avut ocazia dar ºi onoarea de a restitui scenic opera marelui lor concitadin. Au fost doar niºte obligaþii ºcolare. Atât.

Parcã niºte paratrãsnete la ploaia de acasã. Ca dovadã cã nimeni de la secþiunea individualã n-a reuºit sã treacã clasa. De aceea s-a încercat un subterfugiu artistic. S-au cãutat soluþii în cadrul trupelor alcãtuite ad-hoc pentru a onora amintirea maestrului. Aºa a rãsãrit o geanã de soare când o mânã dibace de profesor cu har artistic a reuºit sã ne trezeascã atenþia prin prezenþa în competiþie a unor vlãstare crude dar totuºi cu sensibilitate, ce cu voinþã au trecut rampa, cu talent, cu simþire ºi parcã cu credibilitate. La grupuri… -  Sandu Berta de la ªcoala Theodor Aman, care pe merit a obþinut Premiul Tudor Muºatescu. Restul a fost… apã de ploaie.

Prezenþa copiilor de clase gimnaziale a fost un discurs timid fãrã prea mari veleitãþi artistice, cu o amatoreascã prezentare, fãrã a lãsa o impresie prea strãlucitã. Participarea tinerilor artiºti a fost ca o rafalã de ploaie scurtã de varã. ªi atât. Iar afarã era toamnã. Parcã prea puþin pentru a cinsti  creaþia lu’ nea Tudoricã. Toate scenetele prezentate se desfãºurau volens-noles doar în planul doi, în jurul unei mese. Fãrã alte elemente de recuzitã, fãrã luminã regizoralã ºi aproape fãrã elemente scenografice.

Mã aºteptam, îmi doream o sãrbãtoare, un regal artistic, o confruntare de valori tinere care sã ne încânte, sã ne facã sã ovaþionãm talentul ºi reprezentãrile artistice. Doar o bifare, doar o excursie în lumea dramaturgiei ºi restul e tãcere. M-a cam durut capu’. O pãlãrie prea, prea mare pentru o realizare aºa redusã. Ce zici nea Spirache Necºulescule…? Poate altã datã, poate…

Veni, vidi, vici…

Dupã ce de aproape 5 ani am renunþat la a mã mai ancora în promovarea talentelor craiovene în ale umorului, din varii motive, m-am refugiat în arta fotograficã, unde am reuºit sã am noi satisfacþii. Fotografiile mele cu iz hilar au cãpãtat un nume nou, un gen nou. Le-am definit a fi pamfleþuri. Sâc! Iar din 2012 le-am scos în lume. Prima datã de control la Câmpulung Muscel. Unde, spre mirarea altora, am fost fericitul posesor al premiului I. Oauu! Aºa cã am purces la treabã. Am abordat teme ale vieþii: banii, pâinea, dragostea, moartea.

Bazându-mã ca pretexte tematice pe proverbe, zicãtori, expresii uzuale ce au ca elemente principale temele mele. A fost un oauu generalizant. Mai ales în cele în care am abordat tema celor veºnice. Majoritatea strâmbând din nas. Parcã ei nu vor ajunge când le va suna ceasul sã se distreze ca un star, ºi îi vor face ºi pe alþii fericiþi, atunci când li-se vor oferi: ultima ocazie. Iar cei dragi vor nãvãli sã le ofere cadouri, de drum bun. Un coºciug. Cu sau fãrã mânere. Ce mai, fiecare vom  fi o marfã 9.

Aºa cã am fost onorat de invitaþia gazdelor Festivalului de satirã ºi umor Tudor Muºatescu, din Câmpulung Muscel, sã vernisez o expoziþie de fotopamfleþuri. Mai ales cã aici am avut mari satisfacþii. Cu trupele PRO PARODIA (grup de comedie), ºi cu 9FIX (trupã de pamfleþi) cu care am câºtigat Marele Premiu în 1982 ºi 2002. Aºa cã am rãspuns invitaþiei organizând o expoziþie care te îndeamnã sã uiþi de ploaia de afarã, de problemele curente, ºi care îþi spune doar atât: GÂNDEªTE, E LA LIBER!

Comentarii cititori
sus

Marius Dobrin

 

Sound and Slam Poetry Festival, premierã în România

 

Mai întâi, noi, spectatori craioveni, l-am descoperit pe Peter Waugh, sosit la Craiova împreunã cu Peter Sragher, la invitaþia lui Nicolae Coande.

Acum aproape un an s-a nãscut ideea acestui festival ºi, iatã, am avut parte de primul festival de slam poetry în România tot aici, la Craiova, tot cu logistica asiguratã de casa de Culturã Traian Demetrescu (Tradem). ªi din portofoliul Asociaþiei 'Craiova Capitalã Culturalã Europeana 2021'. Co-organizator Filiala de Traduceri Literare - București a Uniunii Scriitorilor din România.

Lucrurile s-au derulat cu o anume repeziciune încât ne-am trezit cu adevãrate vedete europene aici.

Tobias Kunze, cel care cucereºte o salã uriaºã de spectacole, asculta în prima dupã amiazã laCraiova, cu o cafea care nu i-a putut alunga oboseala atât de multelor sute de kilometri pe care i-a fãcut pânã la noi, conferinþa susþinutã de Katarzyna Bazarnik. Despre 'Liberature', concept dezvoltat de cel care-i stãtea alãturi, Zenon Fajfer.

Cei doi nu au venit cu mâna goalã, au adus cãrþi care ilustreazã acest concept, de remodelare a cãrþii ca obiect în consonanþã cu textul.

Cine-i mai asculta? Peter Waugh, care-ºi strânsese grijuliu colile de hârtie pe care le folosise la un workshop. Sau Philip Meersman, ce urcase din Salonul Medieval, dupã un alt workshop. ªi Felix Nicolau. ªi cam atât.

Dintr-o datã atâtea idei de discutat, atâtea cuvinte frumoase de gestionat, din cãrþile care-i însoþeau pe poeþi!

Seara, în Play, Peter Sragher ºi-a intrat în rol, comper, performer, poet, desigur, adolescent cu pofta de a se juca. Tobi Kunze ºi-a dovedit mãiestria de a cuceri publicul, captivând pe oricare mai era pe acolo ºi ar fi ignorat seara de slam poetry.

Katarzyna Bazarnik ºi Zenon Fajfer au oferit, atât cât s-a putut, o consistentã ºi profundã demonstraþie de expunere a unor versuri a cãror materialitate intervenea asupra lor în primul rând. Poeþii s-au regrupat de câteva ori, Felix Nicolau fiind un liant. Meticulos, Peter Waugh, prezentat cu umor de Peter Sragher, ca jumãtate englez ºi deja trei sferturi craiovean, a readus faimoasa lui poezie "Be more radical".

Au urmat zile de lucru, cu elevi, studenþi ori poeþi. Dar mult mai mult ar fi fost de fãcut. Fie ºi numai pentru ºansa de a avea în România, la un loc, asemenea nume. E mult de lucru în a face ca informaþia preþioasã, de substanþã, sã ajungã la cei care ar trebui sã umple sãli corespunzãtoare de spectacol. De a-i atrage spre adevãrate acte de culturã.

Show-ul final, din 'Scena 8', a dat mãsura valorii invitaþilor, în faþa, în fine, a unui public cât de cât numeros ºi dedicat. Într-un playlist puteþi urmãri desfãºurarea de forþe. Pe lângã numele deja amintite, au impresionat ºi Claudio Pozzani, Angyal Gyula ºi saxofonistul atipic Michael Fischer. Fie cu sprijinul traducerii în timp real oferitã de acelaºi reper Peter Sragher, fie prin directa conexiune a poeziei, a sunetului, obþinut prin nãstruºnice dar fermecãtoare moduri (vezi Michael Fischer sau Claudio Pozzani).

Felix Nicolau a mobilizat poeþi craioveni, stimulaþi sã se joace, surpriza venind de la posibilitãþile tehnice de la faþa locului ºi mai ales de la atmosfera creatã pe scenã, de întuneric, încât fie s-au topit personajele, îmbrãcate în negru cu atât mai mult, fie s-au miºcat cu atât mai mult mai tuºant, precum Ionel Ciupureanu.

Tobi Kunze a strâns în jurul sãu tinerii inventivi care-l urmau ca pe un vechi coleg de gaºcã, un lider adulat. Philip Meersman s-a impus ºi prin propriile texte ºi prin rezultatul de la workshop, cu tinerele actriþe Daniela Ionescu ºi Mirela Gãman.

Anca Bucur ºi Iulia Militaru au venit fiecare cu creaþii care îmbinau cuvântul ºi multimedia, iar capriciile tehnice le-au pus la încercare, ca ºi pe Felix Nicolau, doar cã au reuºit sã transmitã taman, poate, ca o dovadã a plusului de penetranþã a cuvântului.

Starea de joc, de efervescenþã culturalã, s-a întregit cu segmente muzicale, mai mult sau mai puþin improvizate, dar în mod limpede, coagulante, ale lui Daniel Drãgoescu, Radu Grigoriu, Geo Fabian ºi Blackie.

Cum sã-l uit pe Claus Ankersen ºi, la final, pe neobositul Peter Sragher, magicianul.

Sunt câteva lucruri de învãþat de aici, despre ce se poate face mai departe, despre ce e de îndreptat ºi deprins pentru ca asemenea evenimente sã fie repetitive, sã dureze ºi, mai ales, sã fie aduse în faþa multor spectatori, a tinerilor din orice ºcoalã, cea mai bunã propunere de contaminare cu poezia.

Acest festival a reprezentat, în mic, un excelent exemplu de eveniment definitoriu pentru o capitalã culturalã europeanã, cu schimburi culturale ºi cu participare la creaþie din toate direcþiile Europei.

Parte dintre invitaþi sunt prezenþi cu texte în pagina de poezie (Delicatese). O parte, data viitoare.

Comentarii cititori
sus

* * *

 

Ultima orã = Poetica femeilor voluminoase

 

Sȃmbãtã 8 noiembrie 2014, Dumitru Ungureanu ºi-a lansat cel mai recent roman, Poetica femeilor voluminoase, la Casa de Culturã Traian demetrescu, din Craiova, în cadrul unui festival plasat sub semnul patronului spiritual.

Despre carte au vorbit Cosmin Dragoste ºi Luiza Mitu, cu propuneri interesante pentru o dezbatere pe seama unor idei desprinse din carte.

 

Comentarii cititori
sus

Asociatia Culturala
JAZZ FORUM 03®
PLOIESTI

20 noiembrie 2014

 

COMUNICAT

 

Referitor la Festivalul de Jaz organizat de Filarmonica Ploieºtiîn zilele de 20-23 nov. a.c., Clubul „JAZZ FORUM 03®” face urmãtoarele precizãri:

  • Considerãm meritorie organizarea unui Festival de Jazz de cãtre Filarmonica Ploieºti, în contextul extinderii prezente a acestor forme culturale înþaranoastrã ºia tradiþiei oraºului nostru.
  • Denumirea acestui Festival „Hot Jazz Summit in Ploieºti” este incorectã deoarece un Festival de Jazz cu aceastã denumire a fost organizat în 8 ediþii anuale anterioare de cãtre Asociaþia Culturalã JAZZ FORUM 03®, cu sprijinul Primãriei Ploieºti, în colaborare cu Teatrul „Toma Caragiu” Ploieºti ºi în parteneriat cu Sibiu Jazz Festival în perioada 2006-2013.
  • Prezentul Festival al Filarmonicii nu este nici continuarea organizatoricã a „Hot Jaz Summit in Ploiesti”, Festival Internaþional care a adus pe scena Teatrului „Toma Caragiu” nume mari precum Chico Freeman, Ron Carter, Chuco Valdes, Omar Sousa, Richard Galliano, China Moses ºi mulþi alþii, ºi nici cronologicã.
  • Denumirea „Hot Jaz Summit in Ploiesti” aparþinând Festivalurilor de Jazz organizate de Asociaþia de Asociaþia Culturalã JAZZ FORUM 03® a fost recent înregistratã în mod fraudulos la OSIM ºi faþã de acest fapt am deschis o acþiune de contestare.
  • Asociaþia Culturalã JAZZ FORUM 03® este organizatoarea a peste 50 de concerte sub sigla „Hot Night in Ploiesti” ºi a 8 ediþii de Festival sub denumirea de „Hot Jazz Summit in Ploiesti”, Asociaþia Culturalã JAZ FORUM 03® nu este implicatã sub nicio formã în organizarea Festivalului de Jazz de la Filarmonicã din zilele de 20-23 nov. a.c.
  • Festivalul actual al Filarmonicii nu poate fi nici o continuare a primului Festival de Jazz din România, în anul 1969, care a fost realizat de primul Club de Jazz din Romania ºi Palatul Culturii din Ploieºti. La acel prim Festival Filarmonica dinPloieºtia fost numai locul de desfãºurare.

Facem prezenta comunicare deoarece considerãm cã o frumoasã acþiune culturalã nu trebuie aºezatã pe o fundaþie falsã, necinstitã, contestatbilã, ci mai repede pe o relaþie de sprijin ºi colaborare.

 jazz

 

 

Comentarii cititori
sus

 


modern modernism postmodern postmodernism poesie realism realistic fantastic essay critique chronique poete dictionnaire prose thetre lyrique lyrisme vers lettre voyage hyperbole libre interwie revue metaphore philosophie sens film movie event translation relation cinema nick hornby simona popescu ana blandiana t.o. bobe liviu antonesei cornel mihai ungureanu corina ungureanu mircea cartarescu gabriel liiceanu paul goma andrei plesu bogdan suceava nina simone neil young high fidelity ghost world eternal sunshine jim jarmusch bill murray steve buscemi mircea martin matei calinescu norman manea virgil duda tolstoi dostoievski puskin cehov suskind inoue kawabata mishima berberova bulgakov quignard yourcenar leif panduro paulo coelho andrei makine alessandro baricco peter esterhazy hubert lampo par lagerkvist richard bach durrenmatt boll adolfo bioy casares llosa daniel keyes carlos fuentes botton modiano tennesee williams frabetti mccullers walser doxiadis page golding lindgren musil mann hemingway lenz kertesz capek ulitkaia sebastian eliade cioran noica bernanos werfel duras joyce nabokov soseki atxaga krausser guimard cusack scarlett johansson breban papillon empire falls tismaneanu pfeiffer bridges mircea ivanescu twain jessica fletcher james stewart katherine hepburn spencer tracy angelina jolie steven segal will smith rossini lucescu lone star felini antonioni barnaby seinfeld humanitas polirom zeus amelie russel crowe charlotte gainsbourg iben hjejle peter pan dickens bronte bruel hitchcock burroughs dinu flamand woody allen johnny depp andie mcdowell john ford pietje bell jules et jim almost famous chaplin john voight sommersturm travolta uma thurman friends ally mcbeal daphne du maurier steve martin liv ullman mumford john fante fitzgerald manet monet degas che guevara renoir hugo virginia woolf ed harris marta petreu gabriel andreescu burt reynolds pacino de niro monroe dean martin elvis mathieu madison county clint eastwood meryl streep blow up zatoichi mihalkov miller james stewart thora birch terry zwigoff thornton montesquieu cassanova closer julia roberts hugh grant modigliani verdi bloody sunday chain reaction before sunset ethan hawke julie delpy faulkner bukowski sartoris gombrowicz montherlant marquez proust sabato saint-exupery steinbeck ishiguro tuca dominguez julia kristeva dan brown lincoln jeffrey archer robin cook agatha christie poirot colin forbes john grisham bill clinton bush ioan paul tolkien umberto eco leonardo da vinci van gogh roald dahl manolescu paleologu iron maiden sharon stone madonna sarah hall kurt vonnegut anthony burgess salman rushdie isabel allende henry miller anais nin martin heidegger blochmann hannah arendt jose ortega y gasset julius evola celine camus cohen beatles lovinescu maiorescu eminescu calinescu plotin purcarete nietzsche montaigne lossky evdokimov aristotel shakespeare hamlet blaga ionesco djuvara yoga olimp bloom medeea oscar wilde coen paraskevopoulos macbeth american beauty harold pinter stoiciu john cusack amedeus marivaux dumas iglesias titanic mena suvari kevin spacey