•  Occupy Cinema
•  Adriana Macsut
•  Fotopamfleþuri
•  Craiova ºi avangarda europeanã


sus

 

 

Occupy Cinema

 Versiunea în limba românã

A zvezda1group of young people has occupied a rundown cinema in Belgrade and organizes free projections of films. The cinema ZVEZDA (Star) belonged to the state-owned company called "Beograd film" together with 13 more cinemas. This company has been sold in 2007 to a London-based businessman Nikola Ðivanoviæ for 9.1 million euros (while the estimated value was 20.2 milion). The contract he made with the state required him to keep the original purpose of the spaces of all cinemas, which he neglected, deliberately ruining each cinema and then selling it to Croatian and Cyprian firms as business premises (cafes, sandwich shops...). Just five out of 14 cinemas have been sold to the owner of Agrokor company for more than 18 million.

zvezda2Ðivanoviæ's statement at the time was: 'Belgrade cinemas have died almost twenty years ago, I have just buried them.' He was accused for tax malversations, forging documents, abuse of authority... After being arrested and serving a 20 month sentence, he payed a 3.1 million fee (much less than he earned), but somehow still remained the owner of the unsold cinema ZVEZDA, which is the only cinema in the center of Belgrade with surviving infrastructure.

zvezda4These young people, mostly students of film from Belgrade, have entered the cinema, cleaned the space thoroughly, brought their own equipment for projecting films and keep organizing projections and lectures for free to all people in Belgrade. They are currently operating on voluntary donations and plan to stay in the cinema for as long as possible. The police have investigated the scene but haven't arrested anyone...

zvezda5The idea is to act and contribute to improving, instead of just complaining on the awful cultural situation, where cinemas and museums are being shut down.
Their occupation of the cinema is not an isolated action that is just supposed to rescue this cinema, but an attempt to change the way problems are perceived and lead to the much needed changes in the cultural policy of Serbia.

About this, text in Kontrapress.

 

English version

Unzvezda3 grup de tineri a ocupat un cinematograf deteriorat, din Belgrad, ºi a organizat proiecþii de film libere. Cinematograful ZVEZDA (Steaua) aparþinea companiei de stat intitulatã 'Beograd Film', alãturi de altele treisprezece. Compania a fost vȃndutã în 2007 unui om de afaceri stabilit la Londra, Nicola Ðivanoviæ, pentru suma de 9,1 milioane de euro (deºi estimarea era de 20,2 milioane). Contractul pe care l-a semnat el cu statul îi impune sã pãstreze scopul iniþial pentru spaþii de cinematograf, scop pe care el l-a neglijat, ruinȃnd deliberat fiecare cinematograf spre a-l vinde mai apoiunor firme croate sau cipriote drept spaþii de afaceri (cafenele, fast-food...). Doar cinci dintre cele 14 cinematografe au fost vȃndute proprietarului companiei Agrokor pentru mai mult de 18 milioane.

zvezda6La momentul respectiv Ðivanoviæ a declarat: „Cinematografele belgrãdene au murit aproape acum douãzeci de ani, tu doar le-am înmormȃntat.” A fost acuzat de malversaþiuni fiscale, falsificare de acte, abuz de autoritate... Dupã arestare ºi executarea unei pedepse de 20 de luni, a plãtit 3,1 milioane amendã (mult mai puþin decȃt a cȃºtigat) dar cumva a mai rãmas proprietarul cinematografului Zvezda, nevȃndut, singurul din centrul Belgradului, cu o infrastructurã care mai supravieþuieºte.

zvezda7Aceºti tineri, în mare parte studenþi la cinematografie în Belgrad, au pãtruns în cinematograf, au fãcut curãþenie, au adus propriul lor echipament de proiecþie ºi au deschis gratis pentru întreaga populaþie a oraºului. Ei acþioneazã pe bazã de voluntariat ºi donaþii ºi plãnuiesc sã rãmȃnã în cinematograf cȃt mai mult posibil. Poliþia  investigat la fata locului dar nu a arestat pe nimeni...


zvezda8Ideea este de a acþiona ºi a contribui la îmbunãtãþirea lucrurilor în loc de a rãmȃne în postura de a deplȃnge situaþia culturalã dezastruoasã, în care cinematografele ºi muzeele se prãbuºesc. Ocuparea de cãtre ei a unui cinematograf nu este o acþiune izolatã, propusã doar pentru a salva acest spaþiu, ci ºi o încercare de a schimba felul în care sunt percepute problemele ºi de a conduce la multe schimbãri în politica referitoare la culturã în Serbia.

Un articol cu fotografii, Kontrapress.

Comentarii cititori
sus

Adriana Macsut

 

Workshop despre violenþã în ºcoalã, familie ºi societate

                                                                                                                         

workshopDe la sfârºitul celui de al doilea rãzboi mondial ºi pânã astãzi, statisticile spun cã nu a existat nicio zi fãrã un conflict într-o parte a lumii. Aºadar omul modern ºi postmodern este la fel de violent precum omul antic ºi medieval. Victimele în acest conflicte sunt, de obicei, persoanele fãrã apãrare: copii, femeile ºi persoanele vârstnice. Conflictele au de obicei cauze religioase sau legate de dispute familiale. Ciocnirea dintre societatea modernã ºi societatea fundamentalistã arabã a dus la naºterea terorismului, un adevãrat flagel al lumii contemporane. Apropape zilnic au loc atentate teroriste în lume. De curând 100.000 de creºtini din Irak au fost nevoiþi sã se refugieze în Iordania. De precizat cã nu este vorba de fundamentaliºti islamici, cum precizeazã de obicei presa, ci de fundamentaliºti, pur ºi simplu, adicã de oameni care cred cã religia se poate impune prin teroare. De remarcat cã în România crimele se petrec de obicei... în familie. Prin urmare este nevoie de cursuri ºi workshop-uri educaþionale care sã previnã ºi sã combatã violenþa religioasã, în familie ºi în societate. În acest condiþii a fost binevenitã o dezbatere despre violenþã în familie, ºcoalã ºi societate care a avut loc la Facultatea de Filosofie de la Universitatea Bucureºti.

Staff-ul manifestãrii a fost format din:

• organizatori: Dr. Macsut Adriana Mihaela, IBN Khaldun Center For Research & Studies, Amman- Jordan și Drd. Grosu Ștefan, Școala Doctoralã de Filosofie, Universitatea București ºi Academia Românã;
• consultanți antropologici: Yolanda Angulo (Docente en Facultad de Filosofía y Letras, UNAM  and Directora del Centro de Estudios Genealógicos, para la investigación de la cultura en  México y América Latina, A. C) și Carlos Eduardo Montano (Universidad Autónoma de Ciudad RE Juárez, membru, Centro de Estudios Genealógicos, para la investigación de la cultura en México  América Latina, A. C.);
• consultant sociologic, Prof. Univ. Dr. Diab Al Badayneh (Qatar University);
• consultanþi etici: Prof. Univ. Dr. Sorin Tudor Maxim ºi Lector. Dr. Marius Cucu (Universitatea ªtefan Cel Mare, Suceava);
•  consultant  filosofic Prof. Univ. Dr. Viorel Guliciuc (Universitatea Ștefan cel Mare,

 Suceava, Romania și Societatea Românã de Filosofie, Inginerie și Tehnoeticã);
• consultanþi religioºi: Prof. Univ. Dr. Kuruvilla Pandikattu Joseph (Pontifical Institute for
Philosophy and Religion, Pune, India) ºi Mons. Prof. Univ. Dr. Vladimir Petercã, Facultatea de Teologie Romano-Catolicã, Universitatea Bucureºti;
• consultant mass-media Drd. Ana-Maria Gajdo (Dipartimento di Scienze Politiche, Corso Storia  dell’Europa,   Sapienza Universita di Roma);
• consultant  psihologic ºi medical, Claudia Togãnel (asistent medical și psiholog, Târgu Mureș);
• parteneri mass-media Prãvãlia Culturalã ºi Cronica de Fãlticeni.

work2Programul manifestãrii a cuprins nouã participanþi care au vorbit despre:
• accepþia filosoficã a violenþei (Lectureer PHD Marius Cucu, University of Suceava, Romania:  The Phenomenology and the Analytic Re-assumption of Ego);
• violenþa asupra copiilor (Professor PHD Kuruvilla Pandikattu, Pune University, India: Malala Yousafzai’s Noble Prize for Peace: Boosting the Rights of Children ºi PHD Maria Sinaci, Francis Neuman College, Arad, Romania: Violence in Scholar Environment);
• violenþa în societate (PHD Carlos Eduardo Montano, Universidad Autónoma de Ciudad RE Juárez, Mexic: 43 Mexican students disappeared ºi Professor PHD Sorin Tudor Maxim, University of Suceava, Romania: Violence, an Obsessive Spectrum of Global World;
• violenþã ºi revoluþia în Orientul Mihlociu (PHD Student Ana Maria Gajdo, Universty Sapientia, Italy: Revolution and violence);
 traumele psihologice cauzate de violenþã (Claudia Togãnel, psychologist, Targu Mures, Romania: The Perception of  Physical and Emotional  Abuse by Teen-agers);

• familia ca fundament al socieþãþii (ªtefan Grosu, Romanian Academy and University of Bucharest, Romania: About Familia Consortio;

 reflectarea violenþei în mass-media (consultant PHD Adriana Mihaela Macsut, IBN Khaldun Center For Research & Studies, Amman- Jordan: About Moral Evil and the Tools of Social Communication).

Comentarii cititori
sus

 

 

Fotopamfleþuri

 

marini2Expoziþia 'Fotopamfleþuri', semnatã Radu Marini, a fost vernisatã în 21 noiembrie 2014, însoþind a treia ediþie a festivalului Internaþional de Epigramã 'Traian demetrescu'.

Iatã un scurt interviu cu autorul lor fotopamfleþurilor, Radu Marini.

Cum a apãrut cuvântul 'pamfleþuri'? E al tãu? Dacã da, l-ai înregistrat la OSIM?

Odatã cu necesitatea unei noi ”poezii” în umorul românesc. Pe înserat, a venit ºi ne-a întrebat de mã-sa, de tat-su, de alea, alea. Era orfan. Aºa cã l-am luat la bâzã, la întrebãri, la purtãtor. Ce vremuri? Cam încrâncenate, cam trecute, cam fãrã sare ºi piper. Era vremea anului 1996, atunci când a apãrut pe scenã publicaþia 'Informatorul'. Pe care am condus-o. Cu o pleiadã de grei ai umorului scenic. Care au mâncat umor pe pâine. Din rândul lor enumãr: Cornel Udrea, scriitor ºi dramaturg, Nae Baban, fondatorul grupului CFR, descoperitorul lui Romicã Þociu, Doru Sereº, polivalentul Viorel Pîrligras, membri ai grupului de comedie PRO PARODIA, graficienii ºi caricaturiºtii Viorel Popescu-Dumbravã, Rãzvan Tene-Brãdean, Ovidiu Rãchiþeanu ªirianu ºi Florin Alexandru, ºeful trupei Experiment 77 din Fãgãraº. Singura trupã de umor care din anul '80 mai miºunã. An în care se nãscu… umoru’ românesc. În hohote de râs. DIVERTIS (Toni Grecu) la Iaºi, ARH (Ghighi Bejan) ºi Brigada ASE (Fiþi Arieºeanu) la Bucureºti, PRO PARODIA (George Cãlugãru) la Craiova, EXPERIMENT 77 (Florin Alexandru) la Braºov, HILARIS (Doru Octavian Dumitru) la Bacãu. Au scris istorie, au descreþit frunþi, au complotat cu epoca. Acum realizez cã a existat pe lângã pleiada de poeþi ºi scriitori de marcã ºi o generaþie de umoriºti, optzeciºtii. Ce coincidenþã!!! Favorabilã ºi revigorantã pentru cultura ºi arta româneascã. Da, am fost optzecist! Cu experienþa anilor, cu lustruitul scenei, cu nevoia de nou, aºa apãru în lumea mea, în echipã ºi în anale, termenul de pamfleþ. Pe care cu drag l-am oferit comunitãþii ºi spiritualilor dornici de ceva nou în umor.

Când ai descoperit cã ai umor? 

Fix prin anii 80. Când erau alte vremuri. Când oamenii îºi doreau sã se descãtuºeze, sã se debaraseze de problemele stringente ale epocii comuniste. Eram un mare ºef, la UTC!!! Cu probleme culturale în teºcherea. Oauu, ce tare eram! ªi la ºedinþe, când luam cuvântul aprindeam sãmânþã de bãºcãlie, de bunã dispoziþie. De aceea în vara lui '80, am purces pe calea umorului, odatã cu apariþia explozibilã, dinamitantã, novatoare a grupului de comedie PRO PARODIA, ca membru fondator.

marini3Când zâmbeºti? 

Hoþeºte în fiece zi, în forul meu interior. Care, atenþie, e un vast domeniu de experimente, de cãutãri, de soluþii, de joacã. Cu ludicul la zi.

Cum þi se pare lumea din jurul tãu?

Plinã. Vie. ªi iarãºi vie. Într-o vie progresie. Ca orice societate dornicã de nou ºi într-o perpetuã primenire. Dar cam fãrã umor. Doar cu ceva reminiscenþe de purtãtori ilegaliºti de zâmbete ºi spirite. De aceea mã înham cu drag ºi scutur din prea plinul meu sãmânþã de veselie, culori, ºi un pic de ludic. Pe bãtãturã. Sã fie de pripas…  

Cum ai procedat cu acest proiect al foto-pamfleþurilor? 

În primul rând le-am legat. Fãrã liniuþã între ele. Dintr-una. FOTOPAMFLEÞURI. Ca o rãsuflare, ca o rostire, ca o bunã dimineaþã în lumea bâzei, a persiflãrii, a imaginii în concordanþã cu griul zilei… Linia de unire fiind chiar  eu ºi pretextele mele ludice. Dar n-a fost doar o joacã. A fost un experiment de introspecþii, de motivare, de bãºcãlie a vieþii. Cam gri. Cam albastru?! Aºa cã am colorat cu imagini din mine, chiar ºi hulita moarte. Începutul a fost la Câmpulung Muscel în 2012, la festivalul de umor Tudor Muºatescu. Apoi am perseverat, am fluierat, am tricotat încã 5 popasuri artistice, sau recreaþii de patã ºi culoare cu imagini din viaþã. Despre bani, pâine,dragoste, moarte. De douã ori prezent la Câmpulung Muscel ºi alte douã ori în adãstat, în ospeþie, în vizitã la Fãgãraº, dar ºi la Aninoasa de lângã Târgoviºte. Popasuri mâzgãlite de jocurile mele fotografice, instantanee ale lumii mele. Despre care ªtefan Cazimir spunea gratulându-le ca fiind “niºte fantezii entuziasmante, vii”. Croºetate cu pretexte pe bazã de proverbe, zicãtori, expresii uzuale. Motivaþii ale demersurilor mele ºi ale pamfleþurilor mele. Un surplus de experimente colorate. Înrãmate frumos ºi aºezate gigea. Cã doar sunt luate la pozã. Hai, zâmbiþi frumos!

Te rog povesteºte despre frac ºi despre pãlãrie... Pãlãria e aidoma emblematicei Caþavencu.

Fracul a fost element de recuzitã în lumea grupului de comedie PRO PARODIA din care am fãcut parte. Cu mândrie, cu drag, cu tot sufletul, cu umoru’ la mine. Între anii 1980-1993. Ani de poveste, ani de experimente, ani vii. Ani în care am fost luat la palme, de sãli întregi, s-a râs la greu de mine, am fost strâns de mânã, am fost arãtat cu degetul… Sã faci bâzã, sã parodiezi, sã te cantonezi într-o lume a absurdului, a elementelor de pantomimã, sincronizate colectiv, era un gest de frondã la lustruita salopetã ºi a bãºtii/ºepcii comuniste. Pãlãria, un melon tare de prin anii 30, este o moºtenire a bunicului meu, Gheorghe, care fãcea haz de necaz, puºcãrie la Canal ºi 3 copiii. În timpul liber. Între douã bancuri ºi o cãlãtorie în lumea incluziunii. Element distinctiv, de nobleþe vestimentarã, melonul pare un element de recuzitã caduc. Dar cu el aduc un omagiu filonului de persiflare a greului vieþii pe care cu zâmbetul agãþat ºtrengar în colþul gurii, bunicul meu, purtãtor de ºarm, de eleganþã ºi umor, a ºtiut sã spunã ceva vieþii. Viaþa e frumoasã, e vie, e rozã dacã ºtii sã  zâmbeºti sau sã-i faci pe alþii sã zâmbeascã… Adicã sã râdã de tine. Sã fii de râsu’ lumii. Pentru cã eºti spiritual, ai ºarm, ai umoru’ la tine. Ai de ce sã trãieºti. Eu cu… melon.

marini1Discret, în colþul lucrãrilor tale, creierul. „Gândeºte liber!” Simþi cã e nevoie de acest îndemn? Ce piedici îþi par a fi?

Într-o lume a vitezei, într-o lume plinã de grija zilei de mâine „e grele” cu informaþia culturalã, cu cititul. Mulþi nu mai deschid o carte. La ce bun??? Decât pe cea de credit… la vreun bancomat. ªi citesc… codul PIN. E cam puþin. Prea puþin. Tehnologia, progresul ºtiinþei te motiveazã, te stimuleazã. Dar pe unii îi lasã rece. Iatã de ce prin exemplul meu mobilizator trag un semnal de alarmã. Vino ºi gândeºte! Tu, individule, nu eºti doar un purtãtor ilegalist de creier. Ci o fiinþã care te diferenþiezi în regnul animal. Ai respectul meu, ai viaþa înainte. GÂNDEªTE, E LA LIBER!

Ce rezistã timpului din sfera umorului?

Doar varianta tipãritã, iar mai nou, parcã firesc, cotidian ºi imaginea video. Un progres, un tribut al respectului faþã de tehnologia de vârf. Acolo unde se agaþã, parcã fãcând cu ochiu ºi umoru’ nostru. Ca o hainã în cuierul fiinþei, în tumultul cotidian. Restul e fundal al vieþii. Cu zâmbete, sau fãrã.

 

A întrebat Marius Dobrin

Comentarii cititori
sus

Marius Dobrin

 

Craiova ºi avangarda europeanã

 

Într-un recent interviu, Lucian Boia comenta despre interbelicul românesc:
Dacã politic prea multã frãmântare nu face bine, cultural, multã frãmântare e un lucru foarte bun, e un semn de vitalitate.” (interviul întreg).

Focalizând pe imediata contenporaneitate aº zice cã trãim vremuri mai liniºtite. De aceea, poate, farmecul renãscut al revizitãrii avangardei, suprarealismului. Bucuria din faþa inventivitãþii ºi poftei de joc, a creativitãþii vivace.

Cu metodã, Petriºor Militaru construieºte un spaþiu cultural mobilat cu dialoguri ºi racorduri la aceste momente culturale vechi ºi, totodatã, proaspete. Astfel, în 28 ºi 29 noiembrie, Casa de Culturã "Traian Demetrescu" a organizat a doua ediþie a Simpozionului Internaþional "Craiova ºi avangarda europeanã".

Dacã anul trecut s-a marcat centenarul naºterii lui Gherasim Luca, în acest an s-a ales ca temã Suprarealismul lui Dolfi Trost. Invitatul de onoare a fost Michael Finkenthal (John Hopkins University), autorul monografiei D. Trost. Între realitatea visului și visul ca realitate (Editura Tracus Arte, 2014).

Participanții care au contribuit cu lucrãri au fost: Vladimir Panã, Cãtãlin Davidescu, Ion Buzera, Emil Nicolae, Florin Colonaș, Nicolae Tzone, Igor Mocanu, Isabel Vintilã, Dan Gulea, Mãdãlina Lascu, Alexandru-Ovidiu Vintilã, Silviu Gongonea, Viorel Pîrligras, Ștefan Bolea, Maria Dinu și Marius-Cristian Ene. ªi nu în ultimul rând, Luiza Mitu, suflet viu al proiectului. Daniela Micu, pe post de moderator, a întregit imaginea unei echipe tinere, într-un schimb de generaþii în spaþiul cultural.

Ceea ce mai rãmâne de (re)câºtigat este publicul. Pentru cã, din pãcate, ca multe alte evenimente culturale, ºi de data aceasta spectatorii au fost mai puþini decât performerii. Rãmâne aerul colovial al unei reuniuni de familie (spiritualã) sau discreþia unor practicanþi ai culturii, prigoniþi prin indiferenþã.

Dar asta este o altã, lungã ºi necesarã discuþie. Pentru cã, numai cele câteva minute de la final, în care Florin Colonaº a fãcut volute graþioase în jurul a douã fotografii istorice, cu o serie de poveºti asociate, care mai de care mai captivantã, ºi tot ar fi meritat împãrtãºit unui public mai larg. Unui public, cã deja cuvântul presupune un numãr semnificativ de oameni.

ªi din nou proiectul casei de Culturã Traian demetrescu a avut în vedere o idee generoasã, de alãturare la simpozionul amintit ºi a unui vernisaj de artã fotiograficã, spre a duce în atenþie încã un tânãr artist. De data aceasta a fopst vorba de Alexandra Petcu.

Astfel, sâmbãtã, 29 noiembrie, în Galeria Vollard, am putut admira expoziþia de artã fotograficã Totul este conectat. Au vorbit despre fotografia artistei Andreea Tudor ºi Anca ªerban Constantinescu. Lucrãrile Alexandrei Petcu pot fi vizualizate pe site-ul www.alexandrapetcu.com.

Despre fotografia ei, Alexandra Petcu mãrturiseºte: „Într-o fotografie o secundã se poate opri. Orice chip îl poþi pãstra tânãr (…) Tot ceea ce te înconjoarã poate sã fie recuzita perfectã pentru propriul scenariu. Imaginea ce o priveºti îþi va spune o poveste… Fotografia pentru mine este artã, visare, magie, delicateþe, obscuritate, frumuseþe, evadare.”

Iatã câteva (o selecþie determinatã strict tehnic) dintre cele rostite la simpozion (Petriºor Militaru, Florin Colonaº, Luiza Mitu).

 

 

 

 

Comentarii cititori
sus

 


modern modernism postmodern postmodernism poesie realism realistic fantastic essay critique chronique poete dictionnaire prose thetre lyrique lyrisme vers lettre voyage hyperbole libre interwie revue metaphore philosophie sens film movie event translation relation cinema nick hornby simona popescu ana blandiana t.o. bobe liviu antonesei cornel mihai ungureanu corina ungureanu mircea cartarescu gabriel liiceanu paul goma andrei plesu bogdan suceava nina simone neil young high fidelity ghost world eternal sunshine jim jarmusch bill murray steve buscemi mircea martin matei calinescu norman manea virgil duda tolstoi dostoievski puskin cehov suskind inoue kawabata mishima berberova bulgakov quignard yourcenar leif panduro paulo coelho andrei makine alessandro baricco peter esterhazy hubert lampo par lagerkvist richard bach durrenmatt boll adolfo bioy casares llosa daniel keyes carlos fuentes botton modiano tennesee williams frabetti mccullers walser doxiadis page golding lindgren musil mann hemingway lenz kertesz capek ulitkaia sebastian eliade cioran noica bernanos werfel duras joyce nabokov soseki atxaga krausser guimard cusack scarlett johansson breban papillon empire falls tismaneanu pfeiffer bridges mircea ivanescu twain jessica fletcher james stewart katherine hepburn spencer tracy angelina jolie steven segal will smith rossini lucescu lone star felini antonioni barnaby seinfeld humanitas polirom zeus amelie russel crowe charlotte gainsbourg iben hjejle peter pan dickens bronte bruel hitchcock burroughs dinu flamand woody allen johnny depp andie mcdowell john ford pietje bell jules et jim almost famous chaplin john voight sommersturm travolta uma thurman friends ally mcbeal daphne du maurier steve martin liv ullman mumford john fante fitzgerald manet monet degas che guevara renoir hugo virginia woolf ed harris marta petreu gabriel andreescu burt reynolds pacino de niro monroe dean martin elvis mathieu madison county clint eastwood meryl streep blow up zatoichi mihalkov miller james stewart thora birch terry zwigoff thornton montesquieu cassanova closer julia roberts hugh grant modigliani verdi bloody sunday chain reaction before sunset ethan hawke julie delpy faulkner bukowski sartoris gombrowicz montherlant marquez proust sabato saint-exupery steinbeck ishiguro tuca dominguez julia kristeva dan brown lincoln jeffrey archer robin cook agatha christie poirot colin forbes john grisham bill clinton bush ioan paul tolkien umberto eco leonardo da vinci van gogh roald dahl manolescu paleologu iron maiden sharon stone madonna sarah hall kurt vonnegut anthony burgess salman rushdie isabel allende henry miller anais nin martin heidegger blochmann hannah arendt jose ortega y gasset julius evola celine camus cohen beatles lovinescu maiorescu eminescu calinescu plotin purcarete nietzsche montaigne lossky evdokimov aristotel shakespeare hamlet blaga ionesco djuvara yoga olimp bloom medeea oscar wilde coen paraskevopoulos macbeth american beauty harold pinter stoiciu john cusack amedeus marivaux dumas iglesias titanic mena suvari kevin spacey