•  Premiul Courrier International
•  Workshop pluridisciplinar despre fenomenul cãsãtoriilor timpurii
•  Vârsta4: O Istorie Fizicã
•  Poet finlandez la Tradem
•  Workshop despre avort
•  Premiile Gopo 2014, nominalizãri
•  Nominalizãri la Premiile UNITER, 2014


sus

Iulia Badea-Guéritée

 

Premiul Courrier International...pentru alte lumi literare

 

badea1O carte este o bunã carte pentru cã ne face sã visãm? Sã evadãm? Pentru cã atinge în noi o coardã sensibilã? Pentru cã ne schimbã? Toate acestea ºi nimic din toate acestea. Pentru mine, premiul Courrier International acordat anual celui mai bun roman strãin publicat în Franþa este, deja, o bunã ocazie pentru a mã delecta auzind, în înºiruirea de premii (deja a ºasea ediþie), numele Florinei Iliº, al romanului Cruciada copiilor. L-am auzit deci rostit cu câteva zile în urmã, în 5 februarie, când, la Comptoir Général, am acordat, împreunã cu ceilalþi membri ai juriului, premiul anului 2013: Jaume Cabré, catalan, pentru Confiteor. O bunã ocazie ºi pentru a mã interoga, încã o datã, asupra acelei stãri de graþie dar ºi ingrate de a fi membru al unui juriu literar. De a trebui sã desemnezi o singurã carte, din aproape o sutã, de a trebui sã tranºezi între La fin de l'homme rouge, de Svetlana Alexievici, ºi Confiteor, a lui Cabré, ºi de a te întreba dacã alegerea ta a fost justã. Scriam, cu un an în urmã, aºteptându-l pe Assaf Gavron, autorul israelian care a primit premiul Courrier International în 2012, cã una dintre întrebãrile - criteriu pe care ni le punem între noi, membri ai juriului, este: ai mai avea chef sã oferi aceastã carte cadou vreunui apropiat? Întrebarea apare destul de des, dar mereu neaºteptat în timpul întâlnirilor noastre lunare, asemeni unei ºopârle pe pietre incandescente, ºi ne obligã sã cãutãm un rãspuns. Repede, automat. Ce-am dat cadou de Crãciun? Dar la aniversarea mamei? Anul acesta, amintindu-mi de întâlnirea cu Gavron, de întrebãrile à la Proust, puse în timpul unui interviu nocturn, pe care îl public de abia acum, la un an dupã (asemeni vinului, are ºi mai multã valoare pentru mine), m-am trezit cãutând înfriguratã cartea în bibliotecã. Croc Attack. A fost cartea care, pentru mine, a avut darul de ne obliga, pe toþi cei care am citit-o, de a medita asupra unui conflict nesfârºit, cel dintre Palestina ºi Israel, traversând mai multe poveºti suprapuse, reale sau onirice, totul însã fãrã lacrimi. Fãrã a se scãlda în apele atât de jalnice, uneori, ale milei. Cartea care mi-a inspirat multe reflecþii pe aceastã temã. De exemplu, cea din 'Dilema Veche'. Cartea care m-a marcat. În noaptea dinaintea acordãrii premiului am luat din nou cartea în mânã. De abia deschisã, am cãutat, rãsfoind mai degrabã decât cu un scop ºi o paginã precise, ceva de citit. De recitit. Orice. Am cãzut peste acest pasaj, care m-a înghiþit ºi care m-a obligat sã continui alte câteva ore. Îl iubisem pe atunci, îl mai iubesc ºi acum. Vi-l redau, în traducerea pasionatã ºi nelinearã a unui traducãtor literar improvizat: „Ce-þi trece oare prin cap atunci când te afli într-o Polo verde, într-o noapte clarã, cu o grenadã în geanta de pe genunchii tãi, din imitaþie de piele? Cu degetul încleºtat pe declanºator, asemeni unui inel nupþial pe care nu l-ai avut niciodatã, pe care nici ea nu l-a avut niciodatã, dar care vã uneºte prin legãturile sacre ale cãsãtoriei, tu ºi grenada, arborele cunoaºterii. Ce idei îþi trec prin cap? Aburii de bere îþi umbresc creierul, [...] clipocitul valurilor, toate persoanele care nu înceteazã sã-þi dirijeze viaþa, unde sã mergi, în ce sã crezi, pe cine sã urãºti, ce sã devii. Bunicul Fahmi, care te-a învãþat eroismul ºi vroia sã facã un dur din tine, mama, care te-a învãþat arbitrariul lucrurilor, Bilalh, care te-a învãþat ura ºi vroia sã fii un bun credincios, Rana, care te-a învãþat tandreþea ºi vulnerabilitatea, tata, care te-a învãþat sã fii rãbdãtor ºi care visa sã ajungi la Beir Zeit, Lulu, care te-a învãþat fericirea ºi cãreia îi era atât de dor de tine. Ce va mai rãmâne din tine dupã ce toatã lumea îþi va fi fãcut moralã? Cine erai cu adevãrat atunci când erai singur ºi când un mãgar te-a obligat sã te interiorizezi? Ai eºuat oare pentru cã trecutul te învinsese, cã te-a ajuns din urmã ºi þi-a cerut socotealã? ªi cine ai mai dori sã fii tu acum, când degetul îþi este prins în inel ºi Croc este chiar lângã tine în micuþa maºinã verde? Îþi pasã cu adevãrat? Are vreo importanþã? Cãutai un scop în viaþã. Ce-ar fi dacã, acum, ai coborî din maºinã, þi-ai elibera degetul, ai deschide portiera pentru a te întoarce la Wasime ºi, mâine dimineaþã, ai pleca din nou la câmp, sau la Murair, ai cãuta de lucru, ai mânca, ai dormi, ai aºtepta, te-ai maturiza, te-ai cãsãtori, ai trãi liniºtit, toate acestea ar mai schimba ceva? Ai petrece în continuare zile ºi nopþi în faþa televizorului, cu urechile þiuind de zgomot ºi furie, cu ochii plini de scene sângeroase, cu un miros de putred în nãri, un gust de ars în gurã. Dar dacã ai fabrica o bombã? Dacã ai putrezi în pãmânt? Dacã te-ai înscrie la universitate? Dacã ai pleca în Australia? Dacã nu ai mai arunca aceastã grenadã? Ar mai fi vreo diferenþã? Pãrãsesc satul, Dayek este aici, timpul trece în ritmul generaþiilor. Lulu, draga mea, Rana, dragostea mea. Timpul trece într-o miime de secundã. Sunt suspendat în mare, pe plajã...plaja a dispãrut.” Fahmi, tânãrul palestinian care ar trebui sã-l ucidã pe Croc, cel care i-a devenit între timp aproape un prieten, alege sã explodeze grenada. Moare, dar nu-l ucide pe Croc. Karma? Toate lucrurile au un suflet, o duratã de valabilitate ºi un moment de graþie, asemeni unui tren care trece, în vitezã, printr-o garã. Aceste lucruri pot sã ne rãmânã, sã ne schimbe, sau pot dispare. Fãrã urmã. Crocbadea2 Attack mi-a rãmas. Ca ºi Confiteor, cartea pe care Courrier International a recompensat-o seara trecutã, deci, pentru anul 2013. Dar ea face parte dintr-o altã poveste, care de-abia a început. Deocamdatã, sã rãmânem, zãbavã, cu acest autor israelian... Pentru a realiza aceastã carte, Assaf Gavron a fost nevoit sã-ºi reaminteascã experienþa avutã ca soldat în Gaza, în timpul primei Intifada. A fost nevoit sã trimitã manuscrisul, pentru o lecturã pertinentã, unor palestinieni pe care nu a putut sã-i întâlneascã. Palestinieni care citeau în ebraicã. Assaf Gavron crede cã literatura poate schimba unele lucruri, dar doar în timp. În duratã. El crede cã lucrurile se mai pot schimba ºi dacã noi înºine ne schimbãm cu ele, în acest sens. A creat, ca urmare, un joc video care se numeºte PeaceMaker, destinat sensibilizãrii copiiilor la ceea ce se întâmplã în jurul lor. Deci... Un scriitor preferat : Philip Roth. O culoare : gri. Un anotimp : iarna. Un moment : 5 a.m. Într-o altã viaþã ar fi vrut sã fie: fotbalist. Întrebarea preferatã: How soon is now? Ce doreºte de obicei: sã doarmã. Ce nu iubeºte: atitudinea superioarã. De ce îi este fricã: de apã.


Articol apãrut pe blog: adevarul.ro/cultura/carti/premiul-courrier-internationalpentru-alte-lumi-literare-1_52f8a1edc7b855ff56389eea/index.html

Comentarii cititori
sus

ªtefan Grosu

 

Workshop pluridisciplinar despre fenomenul cãsãtoriilor timpurii

                                                                                                                        

workshop1Într-un comunicat recent Ministerul Muncii a aratat cã fenomenul naºterilor în rândul adolescentelor ºi tinerelor rãmâne îngrijorãtor. În acest context, Grupul de Reading Limitele Cunoaºterii (format din Viorel Guliciuc, Adriana Mihaela Macsut, ªtefan Grosu ºi Alexandru Olah) a organizat  un workshop despre casãtoriile timpurii ºi implicaþiile lor etico-sociale. Manifestarea a avut loc  pe 21 februarie 2014 la Facultatea de Filosofie, Universitatea Bucureºti între orele 14 – 18. Organizatori au fost de Drd. ªtefan Grosu ºi Dr. Adriana Mihaela Macsut (supervizor fiind scriitorul ºi publicistul Florin Iaru). Staff-ul workshopului  a fost format din:

• Prof. Univ. Dr. Viorel Guliciuc, consultant filosofic (Universitatea ªtefan cel Mare din Suceava ºi Societatea Românã de Filosofie, Inginerie ºi Tehnoeticã);

• Prof. Univ. Dr. Diab Al Badayneh, consultant sociologic (Qatar University);

• Prof. Univ. Dr. Kuruvilla Pandikattu Joseph, consultant religios (Institute for Philosophy and Religion, Pune, India);

• Drd. Ana-Maria Gajdo, consultant mass-media (Sapienza Universita di Roma, Italia);

• Claudia Togãnel, consultant despre viaþã (asistent medical ºi psiholog, Târgu Mureº);

• Dorina Matiº, corespondent Agerpres, consultant social ºi politic.

workshop2O mare parte dintre lucrãri au avut în vedere prezentarea cazurilor particulare, ºi în acest sens, sunt de amintit:

• Diab Al Badayneh, Cãsãtoria timpurie în societatea arabã: o perspectivã sociogicã;

• Kuruvilla Pandikattu, Cãsãtorii ºi sarcini adolescentine: Introducere în situaþia indianã;

• Dalal Aladinat, Cãsãtorii timpurii în taberele siriene de refugiaþi din Iordania;

• Mario Castro Navarette, Cãsãtorii timpurii în Chile;

• ªtefan Grosu, România în fruntea topului European la mame minore;

• Diana Olteanu, Despre cãsãtorii timpurii în Oltenia;

• Adriana Mihaela Macsut, Doar o poveste despre Nujood – divorþatã la 10 ani.

workshop3Ana-Maria Gajdo a prezentat punctul de vedere psihologic în lucrarea Cãsãtoria timpurie – o perspectivã psihologicã. Dorina Matis, a vorbit despre politici de prevenire a cãsãtoriilor timpuri în lucrarea Politici despre prevenirea cãsatoriilor forþate din Romania. Abordarea legalã a fost expusã de Lavinia Defta în lucrarea Vârstã legalã ºi consimþãmânt pentru cãsãtorie. Bogdan Petricã a avut în vedere problematica medicalã în lucrarea Aspecte medicale ale cãsãtoriilor timpurii, iar politicile sociale au fost descrise de Lavinia Ciurez  în lucrarea Educaþie ºi alegere în cãsãtoriile timpuri.  

P.S. Fotografiile au fost realizate de Alexandru Gabriel Olah ºi Prãvãlia Culturalã a fost partener media. 

Comentarii cititori
sus

 

 

Vârsta4: O Istorie Fizicã


Centrul de artã comunitarã Vârsta4 a prezentat, duminicã 2 martie, la Cãminul „Amalia ºi dr.Moses Rosen” (str.Jimbolia, nr.105 – Bucureºtii Noi) spectacolul de dans  O Istorie Fizicã.


Care este partea preferatã din corpul tãu?
GRETA: Stomacul. Nu mi-a fãcut niciodatã probleme.

Când þi-ai simþit corpul în pericol?
EVA : În timpul interogatoriului securitãþii.
POMPILIU: 1944, în timpul bombardamentelor.

Povesteºte-ne ce-ai descoperit în corpul tãu la un moment dat ºi care au fost senzaþiile cele mai plãcute.
GRETA – Am descoperit cã am timpul în corpul meu. Dacã vreau sã mã trezesc la o anumitã orã, chiar mã trezesc.
IUDITH - O senzaþie plãcutã a fost atunci când tata m-a învãþat
cum se merge pe un câmp proaspãt cosit: mângâi fânul.

Timp de trei luni, în vara anului 2012, rezidenþii cãminului au participat la ateliere de istoria dansului, coregrafie ºi poveºti personale despre corp.
O Istorie Fizicã este spectacolul rememorãrii vârstelor ºi senzaþiilor unor corpuri pe care trecerea timpului le-a transformat în istorii vii. Spectacolul ºi-a propus ca sã recupereze memoria contextelor sociale ºi politice, depozitatã în prezentul corpurilor. Corpul miºcã istoria.

De/cu: Iudith Ardeleanu, Marius Armaºu, Margareta Eschenazy, Mihaela B
irleci, Tudor Roman, Pompiliu Sterian, Eva Szemler Lendvay, Dorotheea Weissbuch.

Artiºti invitaþi: Carmen Coþofanã, Mãdãlina Dan, karpov not kasparov.

Echipa Vârsta4: Paul Dunca, Alice Monica Marinescu, Mihaela Michailov, Katia Pascariu, David Schwartz.
Graficã afiº: Vlad Arghir
Mulþumiri: Rodica Dumitrache, Ilie Zan.

Vârsta4 este un program de artã comunitarã, desfãºurat împreunã cu rezidenþii Cãminului „Amalia ºi dr.Moses Rosen”, începând din anul 2009. Obiectivele programului sunt: crearea unui cadru de exprimare pentru membrii comunitãþii cãminului Rosen; elaborarea unui model de intervenþie artisticã în cãminele de bãtrâni; schimbarea percepþiei asupra bãtrâneþii în societatea româneascã.
Programul se desfãºoarã în parteneriat cu Cãminul ”Amalia ºi dr. Moses Rosen” ºi cu DASM – Direcþia de Ajutor Social ºi Medical a Federaþiei Comunitãþilor Evreieºti din România.
www.varstapatru.blogspot.com
contact: Paul Dunca 0723288739

Comentarii cititori
sus

 

 

Poetul finlandez Esa Ensio Hirvonen
vine la Scriitori la Tradem

 

esaVineri, 14 martie, de la ora 17, poetul finlandez Esa Ensio Hirvonen este invitat într-o ediþie specialã a evenimentului cultural Scriitori la Tradem, susþinut de Casa de Culturã „Traian Demetrescu” a Municipiului Craiova (manager, Cosmin Dragoste). Prezintã, Nicolae Coande.

Poetul finlandez este însoþit de Peter Sragher, preºedintele Filialei Bucureºti – traduceri literare a Uniunii Scriitorilor.

Intrarea publicului este liberã.

Esa Ensio Hirvonen s-a nãscut în 1969 la Tampere, în Finlanda. A publicat patru volume de poezie, dintre care unul în Marea Britanie, intitulat Punchdrunk (Nãucit), apãrut în anul 2004. A fost tradus ºi în estonã, maghiarã, slovenã, italianã ºi udmurtã.

A luat parte la proiecte în care poezia s-a întâlnit cu muzica, artele vizuale, pãpuºile, teatrul, elemente comice ºi dansul, atât în Finalanda, cât ºi în strãinãtate.

A tradus palindromuri de Barbara Kingsolver din limba englezã, dar a fãcut ºi traduceri din limba parsi ºi spaniolã.

Este director executiv al Asociaþiei Sãptãmâna Poeziei, preºedinte al Littera Baltica, Asociaþia Scriitorilor Mãrii Baltice ºi membru al Asociaþiei Scriitorilor din Sud-Vestul Finlandei.

 

Scriitori la Tradem este un proiect cultural iniþiat în anul 2010 de Nicolae Coande, care ºi-a propus sã invite, în special, scriitori români a cãror voce este incofundabilã în contemporaneitate. De atunci au venit la Tradem: Gheorghe Grigurcu, Nichita Danilov, Radu Aldulescu, Marian Drãghici, Mircea Bârsilã, Claudiu Komartin, Sorin Vidan, Vasile Baghiu, Peter Sragher, Paul Vinicius, Bogdan Ghiu, Adrian Mihalache, Michael Astner, Dumitru Ungureanu, Ioan Es. Pop, Radu Vancu, Dragoº Varga, Dan Sociu, Peter Waugh (Austria), Dan Stanca, Anton Jurebie, Liviu Ioan Stoiciu, Cornel Mihai Ungureanu, Silviu Gongonea, Serghei Birjukov, Denis Beznosov (Rusia), N. Georgescu, Daniel Bãnulescu, Adrian Cioroianu.

Comentarii cititori
sus

 

 

Workshop despre avort

 

O statisticã dureroasã spune cã România ocupã primul loc în Europa la avorturi. În acest context, Grupul de Reading Limitele Cunoaºterii (format din ªtefan Grosu, Viorel Guliciuc, Adriana Macsut ºi Alexandru Olah) vã învitã la un workhop despre avort, pe 21 martie, între orele 14 – 18 la 'Sala Doctoranzilor' de la Facultatea de Filosofie, Universitatea Bucureºti. Workshopul este moderat de Florin Iaru (publicist ºi scriitor) ºi organizat de: Lector Univ. Dr. Corina Sorana Matei (Universitatea Spiru Haret), Dr. Adriana Mihaela Macsut (Universitatea Bucureºti) ºi  Drd ªtefan Grosu (Universitatea Bucureºti).  Stafful manifestãrii este format din:

•  consultant sociologic, Prof. Univ. Dr. Diab Al Badayneh (Qatar University);

• consultant etic, Conf. Univ. Dr. Dumitru Borþun (ªcoala Naþionalã de Studii Politice ºi Administrative) ;

• Consultant filosofic, Prof. Univ. Dr. Viorel Guliciuc (Universitatea ªtefan cel Mare, Suceava, Romania ºi Societatea Românã de Filosofie, Inginerie ºi Tehnoeticã);

• Consultant religios, Prof. Univ. Dr. Kuruvilla Pandikattu Joseph (Pontifical Institute for Philosophy and Religion,Pune,India);

• Consultant Mass-media Drd. Ana-Maria Gajdo (Sapienza Universita di Roma);

• Consultant despre viaþã, Claudia Togãnel (asistent medical ºi psiholog, Târgu Mureº);

• Consultant antropologic, Yolanda Angulo, Docente en Facultad de Filosofía y Letras, UNAM and Directora del Centro de Estudios Genealógicos, para la investigación de la cultura en México y América Latina, A. C.;

• Fotograf,  Alexandru Olah.

• Partener mass-media Prãvãlia Culturalã.

Comentarii cititori
sus

 

 

Comunicat de presã: 
Nominalizãrile celei de a 8-a ediții a Premiilor GOPO

 

Cinci lungmetraje intrã anul acesta în cursa pentru trofeul acordat Celui mai bun film, la Gala Premiilor Gopo:

Câinele japonez (r. Tudor Cristian Jurgiu), 
Când se lasã seara peste Bucureºti sau Metabolism (r. Corneliu Porumboiu), 
La limita de jos a cerului (r. Igor Cobileanski),


Poziþia copilului (r. Cãlin Peter Netzer) ºi 
Rocker (r. Marian Crișan).

Autorii celor cinci filme— Tudor Cristian Jurgiu, Corneliu Porumboiu, Igor Cobileanski, Cãlin Peter Netzer ºi  Marian Criºan —concureazã ºi pentru statueta care rãsplãteºte Cea mai bunã regie.

65 de filme româneºti lansate în cinematografe sau în festivaluri în 2013 au fost luate în considerare pentru desemnarea nominalizãrilor celei de-a opta ediþii a Premiilor Gopo. Câºtigãtorii vor fi anunþaþi în cadrul Galei Premiilor Gopo, eveniment ce va avea loc pe 24 martie ºi va fi transmis în direct ºi în exclusivitate la TV de Pro Cinema ºi va putea fi vizionat online pe www.premiilegopo.ro/nominalizari/2014

Diana Avrãmuþ (Când se lasã seara peste Bucureºti sau Metabolism),
Ioana Flora (Deja Vu),
Ioana Anastasia Anton (Domniºoara Christina),
Ana Ularu (O varã foarte instabilã)

ºi
Luminiþa Gheorghiu (Poziþia copilului) se luptã pentru statueta acordatã Celei mai bune actriþe în rol principal.

La categoria Cea mai bunã actriþã în rol secundar concureazã:

Mihaela Sîrbu (Când se lasã seara peste Bucureºti sau Metabolim), câºtigãtoare anul trecut, la aceeaºi categorie, cu rolul din Toatã lumea din familia noastrã,
Clara Vodã (Domestic),
Ela Ionescu (La limita de jos a cerului),
Ilinca Goia (Poziþia copilului)

ºi
Valeria Seciu (Roxanne).

Statueta Gopo acordatã Celui mai bun actor într-un rol principal i-ar putea reveni unuia dintre cei cinci protagoniºti:

Victor Rebengiuc (Câinele japonez),
Adrian Titieni (Domestic),


Gheorghe Ifrim (Domestic),
Igor Babiac (La limita de jos a cerului) ºi
Dan Chiorean (Rocker).

În cursa pentru câºtigarea statuetei acordate Celui mai bun actor într-un rol secundar intrã:

ªerban Pavlu (Câinele japonez), câºtigãtor în 2013 al premiului pentru Cel mai bun actor în rol principal pentru Toatã lumea din familia noastrã,

Igor Caras-Romanov (La limita de jos a cerului),
Vlad Ivanov (Poziþia copilului),
Sergiu Voloc (La limita de jos cerului) ºi
Alin State (Rocker).

La aceastã ediþie, La limita de jos a cerului, debutul în lungmetraj al regizorului Igor Cobileanski, a strâns 13 nominalizãri, Domestic (r. Adrian Sitaru) ºi Rocker (r. Marian Criºan)—câte 11 fiecare, Poziþia copilului (r. Cãlin Peter Netzer) - 10 nominalizãri, Câinele japonez (r. Tudor Cristian Jurgiu) — 8 nominalizãri, iar Când se lasã seara peste Bucureºti sau Metabolism (r. Corneliu Porumboiu) a fost votat la 7 categorii.

Dintre documentarele de lungmetraj care au intrat în atenþia juriului de nominalizãri, vor fi supuse votului celor peste 400 de profesioniºti din industrie filmele: 

Afacerea Tãnase (r. Ionuþ Teianu), 
Anul Dragonului (r. Iulian Ghervas ºi Adina Popescu), 
City Tour (r. Andrei Nicolae Teodorescu),
Experimentul Bucureºti (r. Tom Wilson) ºi
Exploratorul (r. Titus Muntean ºi Xantus Gabor).

La categoria Cel mai bun film european au fost luate în calcul 41 de producþii europene. Criticii de film din juriul de nominalizãri au votat pentru cinci titluri distribuite în cinematografele din România anul trecut: 

Amour / Iubire (r. Michael Haneke), 
La vie d'Adele / Adele: Capitolele 1 ºi 2 (r. Abdellatif Kechiche), 
The Hunt / Vânãtoarea (r. Thomas Vinterberg),
Hannah Arendt (r. Margarethe von Trotta) ºi 
Kapringen / Deturnarea (r. Tobias Lindholm).

Premiul pentru filmul românesc cu cel mai mare succes de box-office în 2013 va fi acordat filmulului Poziþia copilului (r. Cãlin Peter Netzer), care a obținut cele mai mari încasãri — 1.249.457 lei.

Lista completa a nominalizãrilor este disponibilã pe site-ul Premiilor Gopo.

Nominalizãrile la toate categoriile Premiilor Gopo au fost stabilite de un juriu de preselecþie alcãtuit din regizorul Constantin Popescu, actriþa Dorotheea Petre, producãtorul Radu Stancu, directorul de imagine Silviu Stavilã, scenarista Andreea Vãlean ºi criticii de film Bujor T. Rîpeanu, Marilena Ilieºiu, Irina Trocan, Ruxandra Grecu, Raluca Bugnar ºi Cãtãlin Olaru.

Dupã anunþul nominalizãrilor, peste 400 de profesioniºti activi din toate domeniile industriei de film româneºti vor vota pentru desemnarea câºtigãtorilor trofeelor din acest an, fie în plic sigilat, prin poºtã, fie online, prin intermediul unui mecanism de vot asigurat de prestigioasa firmã de audit ºi consultanþã PricewaterhouseCoopers, cu care organizatorii Premiilor Gopo au demarat încã din 2011 un parteneriat extrem de important.

Gala Premiilor Gopo 2014 este organizatã de Asociaþia pentru Promovarea Filmului Românesc (APFR) ºi Transilvania Film, cu sprijinul Babel Communications ºi Centrul Naþional al Cinematografiei.

Sponsori principali: Apa Nova Bucureºti, BCR,Dacia,Orange
Sponsori: Aqua Carpatica, Domeniile Sâmbureºti, E-Boda, MAC, Melkior
Partener media principal: Pro Cinema
Partener de monitorizare: mediaTRUST
Servicii profesionale furnizate de: PricewaterhouseCoopers

Comentarii cititori
sus

UNITER

 

Nominalizãri la Premiile UNITER, 2014

 

Uniunea Teatralã din România are plãcerea sã vã aducã la cunoºtinþã cã a XXII-a ediþie a Galei Premiilor UNITER va avea loc luni, 28 aprilie, la Palatul Culturii din Târgu-Mureº.

Conform statutului Uniunii Teatrale din România, Senatul UNITER acordã în cadrul Galei Premiilor UNITER premiul de excelenþã, premiile pentru întreaga activitate ºi premiile speciale.

Pe baza propunerilor primite din partea teatrelor ºi a propunerilor membrilor Senatului UNITER, în ºedinþa din data de 3.03.2014, Senatul a acordat urmãtoarele premii:

Premiul de excelenþã: VICTOR REBENGIUC

Premiul pentru întreaga activitate:

Actor: PETRU CIUBOTARU
Actriþã: VIRGINIA ITTA MARCU
Regizor: MIHAI MÃNIUÞIU
Scenografie: ANCA PÂSLARU
Criticã ºi istorie teatralã: ZENO FODOR

PREMII SPECIALE

1. Premiul special jurnalistei ºi traducãtoarei Raluca Rãdulescu, pentru contribuþia la redimensionarea într-un discurs contemporan a unei cãrþi fundamentale pentru practica ºi teoria teatralã: K S Stanislavski – Munca actorului cu sine însuºi.

2. Premiul special pentru teatru-dans: Andreei Gavriliu ºi lui ªtefan Lupu pentru Zic-Zac, spectacol de teatru-dans de Andreea Gavriliu rezematã de ªtefan Lupu, cu Andreea Gavriliu, ªtefan Lupu ºi Gabriel Costin.

3. Premiul special pentru teatru-document: Gianinei Cãrbunariu, pentru spectacolul-studiu Tipografic majuscul, coproducþie dramAcum ºi Festivalul Internaþional de Teatru de la Nitra, Slovacia, în parteneriat cu Teatrul Odeon.

Pentru a XXII-a ediþie a Galei Premiilor UNITER, juriul de nominalizãri a fost alcãtuit din criticii de teatru: Andreea Dumitru, Sebastian-Vlad Popa ºi Ionuþ Sociu.
Argumentul juriului de nominalizari poate fi citit aici.

Nominalizãrile pentru aceastã ediþie a Galei Premiilor UNITER sunt urmãtoarele:

Cel mai bun spectacol:

 

Hamlet de W. Shakespeare, regia László Bocsárdi, Teatrul „Tamási Áron” Sfântu Gheorghe

Maestrul ºi Margareta, dupã Mihail Bulgakov, regia Zoltán Balász, coproducþie Teatrul Naþional „Radu Stanca” Sibiu ºi Teatrul Maladype Budapesta

Victor sau copiii la putere de Roger Vitrac, regia Silviu Purcãrete, Teatrul Maghiar de Stat Cluj

 

Cel mai bun regizor:

 

Zoltán Balázs pentru spectacolul Maestrul ºi Margareta, Teatrul Naþional „Radu Stanca” Sibiu

László Bocsárdi pentru spectacolul Hamlet,  Teatrul „Tamási Áron” Sfântu-Gheorghe

Silviu Purcãrete pentru spectacolul Victor sau Copiii la putere, Teatrul Maghiar de Stat Cluj

 

uniter1Cel mai bun scenograf:

 

József Bartha  pentru scenografia spectacolului Hamlet, Teatrul „Tamási Áron” Sfântu-Gheorghe

Dragoº Buhagiar pentru scenografia spectacolului Ce nemaipomenitã aiurealã, Teatrul Naþional Cluj

Velica Panduru ºi Zoltán Balázs pentru scenografia spectacolului Maestrul ºi Margareta, Teatrul Naþional „Radu Stanca” Sibiu

 

Cel mai bun actor în rol principal:

 

László Mátray pentru rolul titular din spectacolul Hamlet, Teatrul „Tamási Áron” Sfântu-Gheorghe

Cornel Rãileanu pentru rolul Personajul din spectacolul Ce nemaipomenitã aiurealã, Teatrul Naþional Cluj

Marius Turdeanu pentru rolul Maestrul din spectacolul Maestrul ºi Margareta, Teatrul Naþional “Radu Stanca” Sibiu

 

Cea mai bunã actriþã în rol principal:

 

Alexandra Fasolã pentru rolul titular din spectacolul Yentl, Teatrul Evreiesc de Stat Bucureºti

Mariana Mihu pentru rolul Woland din spectacolul Maestrul ºi Margareta, Teatrul Naþional „Radu Stanca” Sibiu

Rodica Negrea pentru rolul titular din spectacolul Mutter Courage, Teatrul Mic Bucureºti

 

Cel mai bun actor în rol secundar:

 

Zsolt Bogdán pentru rolul Charles Paumelle din spectacolul Victor sau Copiii la putere, Teatrul Maghiar de Stat Cluj

Valer Dellakeza pentru rolul Tót din spectacolul Familia Tót, Teatrul Naþional „Marin Sorescu” Craiova

Tibor Pálffy pentru rolul Claudius din spectacolul Hamlet, Teatrul „Tamási Áron”, Sfântu Gheorghe

 

Cea mai bunã actriþã în rol secundar:

 

Csilla Albert pentru rolul Esther din spectacolul Victor sau Copiii la putere, Teatrul Maghiar de Stat Cluj

Nicoleta Hâncu pentru rolul Elmire, soþia lui Orgon din spectacolul Tartuffe, Teatrul Metropolis Bucureºti

Romaniþa Ionescu pentru rolurile Mara, Mama Marei, Psiholog ºi Prezentator TV din spectacolul Profu’ de religie de Mihaela Michailov, Teatrul Naþional „Marin Sorescu” Craiova

 

Criticã teatralã:

Cristina Modreanu

Mircea Morariu

Iulia Popovici

 

Teatru radiofonic:

Aniþa Nandriº-Cudla -  Amintiri din viaþã - Aniþa Nandriº-Cudla - 20 de ani în Siberia, regia artisticã Petru Hadârcã, producþie a Societãþii Române de Radiodifuziune

Belvedere de Ana-Maria Bamberger, adaptarea radiofonicã ºi regia artisticã Cezarina Udrescu, producþie a Societãþii Române de Radiodifuziune

Douã nuvele de Mihail Bulgakov: ªtergarul cu cocoº ºi Beregata de oþel, dramatizarea radiofonicã ºi regia artisticã Diana Mihailopol, producþie a Societãþii Române de Radiodifuziune

 

Teatru TV:

Hedda Gabler, regia artisticã Dominic Dembinski, producþie a Societãþii Române de Televiziune

Efectul Genovese, regia artisticã Jon Gostin, producþie a Societãþii Române de Televiziune

O noapte furtunoasã, regia artisticã Mihai Manolescu, producþie a Societãþii Române de Televiziune

 

Debut:

Delu Lucaci pentru rolul Agnes din spectacolul Prãpãdul, Teatrul Naþional „Vasile Alecsandri” Iaºi

Lucia Mãrneanu ºi Leta Popescu pentru spectacolul Parallel, coproducþie GroundFloor Group ºi ColectivA, Cluj-Napoca

Erwin ªimºensohn pentru regia spectacolului Yentl, Teatrul Evreiesc de Stat Bucureºti

Comentarii cititori
sus

 


modern modernism postmodern postmodernism poesie realism realistic fantastic essay critique chronique poete dictionnaire prose thetre lyrique lyrisme vers lettre voyage hyperbole libre interwie revue metaphore philosophie sens film movie event translation relation cinema nick hornby simona popescu ana blandiana t.o. bobe liviu antonesei cornel mihai ungureanu corina ungureanu mircea cartarescu gabriel liiceanu paul goma andrei plesu bogdan suceava nina simone neil young high fidelity ghost world eternal sunshine jim jarmusch bill murray steve buscemi mircea martin matei calinescu norman manea virgil duda tolstoi dostoievski puskin cehov suskind inoue kawabata mishima berberova bulgakov quignard yourcenar leif panduro paulo coelho andrei makine alessandro baricco peter esterhazy hubert lampo par lagerkvist richard bach durrenmatt boll adolfo bioy casares llosa daniel keyes carlos fuentes botton modiano tennesee williams frabetti mccullers walser doxiadis page golding lindgren musil mann hemingway lenz kertesz capek ulitkaia sebastian eliade cioran noica bernanos werfel duras joyce nabokov soseki atxaga krausser guimard cusack scarlett johansson breban papillon empire falls tismaneanu pfeiffer bridges mircea ivanescu twain jessica fletcher james stewart katherine hepburn spencer tracy angelina jolie steven segal will smith rossini lucescu lone star felini antonioni barnaby seinfeld humanitas polirom zeus amelie russel crowe charlotte gainsbourg iben hjejle peter pan dickens bronte bruel hitchcock burroughs dinu flamand woody allen johnny depp andie mcdowell john ford pietje bell jules et jim almost famous chaplin john voight sommersturm travolta uma thurman friends ally mcbeal daphne du maurier steve martin liv ullman mumford john fante fitzgerald manet monet degas che guevara renoir hugo virginia woolf ed harris marta petreu gabriel andreescu burt reynolds pacino de niro monroe dean martin elvis mathieu madison county clint eastwood meryl streep blow up zatoichi mihalkov miller james stewart thora birch terry zwigoff thornton montesquieu cassanova closer julia roberts hugh grant modigliani verdi bloody sunday chain reaction before sunset ethan hawke julie delpy faulkner bukowski sartoris gombrowicz montherlant marquez proust sabato saint-exupery steinbeck ishiguro tuca dominguez julia kristeva dan brown lincoln jeffrey archer robin cook agatha christie poirot colin forbes john grisham bill clinton bush ioan paul tolkien umberto eco leonardo da vinci van gogh roald dahl manolescu paleologu iron maiden sharon stone madonna sarah hall kurt vonnegut anthony burgess salman rushdie isabel allende henry miller anais nin martin heidegger blochmann hannah arendt jose ortega y gasset julius evola celine camus cohen beatles lovinescu maiorescu eminescu calinescu plotin purcarete nietzsche montaigne lossky evdokimov aristotel shakespeare hamlet blaga ionesco djuvara yoga olimp bloom medeea oscar wilde coen paraskevopoulos macbeth american beauty harold pinter stoiciu john cusack amedeus marivaux dumas iglesias titanic mena suvari kevin spacey