•  Premiile MUZZA: Gala Premiilor de jazz 2013
•  Cristian Tudor Popescu la Întâlnirile SpectActor
•  Workshop despre eticã virtualã, singularitate ºi piraterie informaticã
•  Festivalul Shakespeare 2014


sus

Anca Romeci  

Gala Premiilor de jazz  2013
Premiile MUZZA

 

 

gala…Dacã am la dispoziþie 2 mâini- egal 10 degete- …pardon, n-am ce numãra pe ele!
…Sã-mi rãmânã  doar o mânã-egal 5 degete-…ºi  degeaba, pe ele tot n-am ce numãra!
Pentru cã unul singur ºi one of a kind este perpetuum-ul dizident în toate societãþile care ºi-au rãsturnat vreodatã, din ignoranþã,valorile- ALEXANDRU “ALEX” ªIPA.
De-asta, pesemne, mulþi au un dinte–mpotriva lui!
Tocmai de-aceea, personal, cu atât mai abitir îl admir!
Ca explozie de exuberanþã ºi temperament (care, la  rigoare, te pot scoate ºi de nu ºtiu câte ori pe zi  din calmul cotidian… lasã, asta nu-i un cusur capital!), omul ãsta e un   expert într-a crea, din pãmânt, din iarbã verde, evenimente! Dã mereu, cu graþie, micul bobârnac necesar în nasul pieþei care þine, mãi sã fie, sã-i umileascã cu topurile ei de repetenþie pe ºtiutorii de armonii fine! Iar, aidoma perscuitorilor de perle în furtuni, ªipa se impune cu încãpãþânare, nu doar ca mentorul noii generaþii jazz-istice ci ºi ca unicul iniþiator-pãstrãtor al tradiþiilor Galei Premiilor Jazz-ului românesc-MUZZA!

În primãvara asta, duminica 6 aprilie, am petrecut ediþia ei cu numãrul 12, la HARD ROCK CAFÉ (localul cu pedigree american de la ªosea care ºi în urmã cu un an purtase noroc Galei!)
Acum a fost mai ºi mai!

Totul a început cam pe la orele 19, când spectatori ºi muzicieni îºi luaserã cu asalt locurile rezervate. Respectiv, pentru public, la mese, pentru protagoniºti, pe scenã, încet-încet devenitã prea neîncãpãtoare pentru puzderia instrumentelor ca tot atâtea elemente de „recuzitã”, pe alocuri exoticã, introduse ºi retrase din decor conform algoritmului celor 12 microrecitaluri semnate de laureaþi plus combo-urile ºi invitaþii lor.
De încheiat… noi estimasem cã 23 ar fi ora limitã rezonabilã dar… uite cã ne surprinsese  de-a binelea miezul nopþii ºi încã se cânta la Hard Rock Café. Fiindcã… se iviserã …„probleme”! Cea mai mare a fost …densitatea de muzicieni valoroºi pe centimetru pãtrat! Da, nu glumesc! De unde ºi comentariul, umblând din om în om, cã în raport cu aceastã mostrã de concentrare a excelenþei, orice alt aºa-zis eveniment rival e, scuze dragi colegi, apã de ploaie!!!!!!!!!
ªi-apoi, luati de-aici în calcul dimensiunile emulaþiei stârnite! Fiecare, odatã ajuns pe scenã, întrecându-se, practic, cu fiecare!
În fine, trebuie sã mãrturisesc cã din rândurile celor mai avizaþi s-a nãscut la un moment dat chiar întrebarea, strigatã retoric-- pãi bine, domnule ªipa, aºa galã fenomenalã de ce n-aþi organizat-o la Sala Palatului ?!...Ar fi… pentru viitor, o idee!...Urechi s-o audã, sã fie!

Dar întorcându-mã punctual la promisa cronicã a ediþiei cu numãrul 12, mã surprind în ipostaza ingratã de a rezuma multele plãcute care m-au impresionat la doar câteva cuvinte. De preferinþã, pe tiparele cuvintelor cheie, caligrafiate pe diplomele ce îºi aºteptau, stivuite cuminþi în culise, întâlnirea cu destinatarii.

Pe prima- în ordinea de jos în sus- scria premiul pentru debut. Aºa ceva, în principiu, se acordã începãtorilor, menþionaþi pentru a fi pus piciorul pentru prima datã pe o scenã. În cazul nostru, „începãtori”…(eventual doar prin a se fi lansat cel mai recent în arena jazz-ului !) erau cei 3 ºi toþi deja celebri timiºoreni de la JazzyBit. Trupa, altminteri, cu un album de autor la activ-Touch the sky, 2014, ºi o agendã de turnee naþionale ºi europene, ocupatã pânã la toamnã!

Recordul de tinereþe pe lista laureaþilor ediþiei îl deþinea, sigur cã de la distanþã, dupã cum îi spune ºi numele, YOUVENIS GROUP. Echipa de senzaþie a Clubului Elevilor din Întorsura Buzãului. Locul unde de prin 2009 profesorul Dan Tohãnean îºi antreneazã copiii sã…mãnânce jar! Iar week-end-urile lor de studiu pe pâine, 48 din 24 de ore, au avansat micul-mare pluton muzical din gradul de revelaþia lui 2012 la acela de confirmarea anului 2013!

ªi tot la categoria  fostelor revelaþii 2012, confirmând în 2013, cã nu despre vreun efemer  praf stelar a fost vorba în apariþiile lor ci despre diamantele unui  har veritabil - se plaseazã ºi miniona enterteinerã gãlãþeancã Irina Popa. În vârstã de 26 de ani, dintre care 10 de când maestrul ei, pianistul Cornel Cristei, o formeazã special pentru a dinamita audienþa ºi tãia, fãrã drept de apel, respiraþia. Cu o voce caleidoscopicã, un repertoriu aparte ºi un show pe care e musai sã-l experimentaþi! Exact cum am zis! Marca înregistratã Irina Popa &The Sinners!

Adevãrat acum cã…o galã a jazz-ului românesc e cu atât mai palpitantã cu cât, deºi toate prezenþele scenice ºi vocile premiate sunt, calitativ, excepþionale, nu seamãnã, dar câtuºi de puþin, între ele! Într-un fel rezonând, spre pildã, în contextul cvintetului ieºean GÂRLEA (condus de veteranul jazz pianist, enciclopedist ºi colecþionar de instrumente muzicale Cristian Gârlea) timbrul fermecãtoarei profesoare de artã vocalã Mihaela Gârlea, ºi cu totul altminteri apãrând, deºi tot în straie universitare de catifea ºi satin, prestaþia revelaþiei anului 2013-TASI NORA din Sf. Gheorghe, studenta Conservatorului de Muzicã din Budapesta.

Ori, datã fiind fericita coincidenþã ca, în spectacolul de la Hard Rock Café, Tasi Nora sã fie acompaniatã de atot-consacraþii jazz-latin-fusion-ului PETER SAROSI &AZARA-inutil de spus cã de aici înainte pledoariile mele rãmân inutile în faþa evidenþei cã orice consumator de muzicã bunã îl localizeazã, instantaneu, în  postura de 'muzicianul anului 2013' pe susnumitul clãpar ºi improvizator târgmureºan iar în cea de formaþia anului pe a sa echipã cu nume de plantã sud-americanã. Azara cea superbã. Excentricã. Flamboaiantã.

Existã un alt drum - cel al colecþiilor de premii internaþionale- pe care dacã te tot duci ca pianist de jazz, atingi incredibila performanþã de a nu-þi mai sta nimeni în cale, câºtigând pentru prima datã pentru România un trofeu de talie, Monaco Jazz Contest ?!

Fãrã doar ºi poate existã, cum a dovedit-o în finala din decembrie 2013, de la Monaco – SORIN ZLAT, interpretul pentru care mereu prea puþine fiind superlativele, nu  întâmplãtor Gala Muzza i-a acordat premiul special al juriului. Cât despre microrecitalul cvartetului Zlat featuring Sorin Zlat senior, captivantul saxofonist consacrat instrumentistul anului la sãrbãtorile jazz-ului sibian 1978…ei bine, nu cred, sunt sigurã cã nicio continuare mai potrivitã decât aceasta n-ar fi putut exista dupã …secvenþa ca de film de epocã în care Fundaþia Muzza i-a acordat premiul de excelenþã pe anul 2013 omului legendã MARIN PETRACHE PECHEA. Absolutul maestru, aterizat parcã jumãatate din imaginatia dumnezeiascã, jumãtate din viaþa-i ca o perpetuã mare aventurã. Cu pãlãria de alt secol, mâna stângã care bãtea metronomic mãsura ºi dreapta susþinând cascadele saxofonului din fruntea ansamblului sau de staruri: The Royal gipsy band- cu Petrica Andrei “Goldfingers” în componenþã, pianist de grad “0” ºi, invitat special,

“Magic” Flavius Teodosiu, odinioarã discipolul lui Marin Petrache Pechea, astãzi, saxofonistul pentru vedete cu cea mai mare cotã din Europa. À propos, aþi auzit despre cântãreaþa Linda Teodosiu?! Superfaimoasã înGermania, ea e fiica lui Flavius. ªi întâmplãtor aflatã duminicã seara la Bucureºti, n-a rezistat sã rãmânã doar simplã spectatoare la Galã. Aºa cã –alt bonus la care nici în visele cele mai frumoase nu ne gândeam- Linda a urcat în ovaþiile publicului  pe scenã! Uluitã ºi mândrã de, ehei, ce jazz se cantã înþara de origine a pãrintelui ei!

ªi-aici, apropriindu-ne de finalul cronicii celei mai lungi sãrbãtori a Galei premiilor jazz-ului romanesc – sã nu uitãm sã menþionãm diplomele oferite caselor discografice cu cele mai  importante producþii pe 2013 –A&A records ºi Soft records, nici cea oferitã (cu consultarea mai multor promotori ºi realizatori de jazz din afara juriului, precum Marius Giura, Virgil Mihaiu, Alex Vasiliu, ªtefan Naftanailã) CD-ului  anului –Adrian Enescu –“Bird in space” sau diploma pentru cel mai bun manager al anului-revenitã, EX AEQUO, fondatorului Etho Jazz Chiºinãu, Anatol ªtefãneþ,  ºi lui  Josef Demeter patronul Jazz&Blues Club Tg Mures.

Iar finalul coincizând, repet, undeva spre miezul nopþii, cu ultimile secvenþe de graþie datorate laureaþilor-…pariu cã  nicio fiolã de parfum franþuzesc din cel  mai  fin n-ar fi fost mai râvnitã decât microrecitalul à la Richard Galliano oferit de supergrupul ACCORD VIBES ( Alex Anastasiu, Fernando Mihalache, Michael Acker) dupã cum, iar nu pun pariu ca sã câºtig …niciun alt festin muzical decât cel în clasicul de acum stil Hanno Hoeffer and The Nightlosers n-ar fi pus pe atât foc cãlcâiele dansatorilor! Cã or fi presimþit ei ceva când ºi-au botezat albumul 2013- câºtigãtor la categoria blues-Cinste lor!

P.S.

La reuºita evenimentului, o contribuþie deosebitã au avut-o (prin cele trei momente de iluzionism, intercalate între tot atâtea microrecitaluri) ºi copilul extrem de talentat ªerban Stoica (12 ani-elev la o ºcoalã din Satu Mare, dar locuieºte cu familia în satul Iojib, Com. Medieºu Aurit, ºi care a învãþat magia, culmea, de pe internet ºi într-un timp record, într-un an) ºi excelenta sonorizare realizatã cu multe dificultãþi inerente momentului,  (vreo douãsprezece microrecitaluri, cu tot atâtea formaþii, în aproximativ cinci ore) de cãtre Cãtãlin Putingher.

Laureaþi ºi nominalizaþi:

1-Muzicianul anului: Sarosi Peter
au mai fost nominalizaþi Mircea Tiberian, Cristian Soleanu ºi  Marius Popp

2-Formaþia anului: Sarosi Peter & Azara
au mai fost nominalizate formaþiile Geoge Natsis Quartet ºi Sorin Zlat Trio

3-Premiul pentru debut: Grupul JazzyBit (pentru Gãrâna 2013)
a mai fost nominalizatã Viorica Pintilie

4-Revelaþia anului: Tasi Nora
au mai fost nominalizaþi Alex Mureºan, Trio S. Spanache, Blue Train, Petra Aker Quartet ºi Mihaela Alexa

5-Confirmarea anului: Elena Mîndru, Irina Popa & The Sinners, Grupul Youvenis, Accord Vibes Trio ºi Cristi Gârlea Quintet
a mai fost nominalizatã Ana Cristina Leonte

6-CD-ul anului: Adrian Enescu-Bird in space,
au mai fost nominalizate CD-urile M.Tiberian-Liviu Butoi-Offerus, M.Popp-Margine de lume, Best Romanian Jazz 2013-Tribute to Jancy Korossy, Alex Calancea Band-The Road to Home, Trigon-Opt-i-mistic, Iulia Em-Eyes Closed

7-Casa de discuri a anului: A&A Records ºi Soft Records.
a mai fost nominalizatã Casa 7 Dreams

8-Managerul anului –Ex equo Demeter Iosef-Tg. Mureº ºi Anatol ªtefãneþ-Chiºinãu
au mai fost nominalizaþi M.Giura-Gãrâna, C.H.J.Schmidt-Sibiu, L.Briciu-Câmpina, Simona Hodoº-Cluj-Napoca, M. Streit-Sibiu  

9-Premiul de excelenþã-Marin Petrache Pechea

10-Premiul pentru blues-Nightlosers,
au mai fost nominalizate formaþiile Marcian Petrescu & Trenul de noapte ºi A.G.Weinberger.

11-Premiul special al juriului-Sorin Zlat

Juriul:
Anca Romeci
Olivia Sima
Alexandu ªipa

Comentarii cititori
sus

Cornel Mihai Ungureanu

 

 CTP la Întâlnirile SpectActor

 

ctp0Cristian Tudor Popescu a fost, în 6 aprilie, învitatul Întâlnirilor SpectActor, organizate la Teatrul Naþional “Marin Sorescu” din Craiova. Mircea Corniºteanu, directorul instituþiei, a rostit un cuvânt de bun-venit, iar poetul Nicolae Coande, secretarul literar al teatrului craiovean ºi moderatorul acestor întâlniri, a fãcut o prezentare a oaspetelui, care, apoi, ºi-a exprimat bucuria de a fi la Craiova, “unde nu am mai ajuns demult, deºi sunt oltean. Cum aceastã salã poartã numele lui I. D. Sîrbu, cu atât mai mare melancolia”. ªi a povestit cã o scrisoare primitã de la I. D. Sîrbu, în care acesta îºi exprima aprecierea pentru unele texte ale lui CTP, l-au scos dintr-o depresie a anilor ‘80.

Cristian Tudor Popescu a susþinut apoi conferinþa “Mit ºi minciunã. Epopeea naþionalã în cinematografia româneascã”, dupã un scurt preambul de precizare a termenilor: opusul minciunii nu este adevãrul, ci sinceritatea; opusul adevãrului e falsul; minciuna este atunci când “printr-un proces psihic eu deformez ceea ce ºtiu”; Ceauºescu, la proces, nu era deloc pleonastic atunci când a strigat “Minciunã în falºi!”, sensul fiind: pe lângã cã ne comunicaþi un fals, mai ºi minþiþi; “poþi sã comunici un fals fãrã sã minþi”; “orice mit este o minciunã, dar nu orice minciunã este un mit” (O susþinere prea apãsatã, ca ºi cum ar fi existat cineva în salã care sã creadã cã orice minciunã e un mit); “Ultimul criteriu al adevãrului este umanul. Pot exista minciuni adevãrate din punct de vedere uman”.

ctpÎn prezentarea ce a urmat, CTP a vorbit aplicat ºi liber, cu umor, uneori, depre propaganda de care musteau filmele istorice româneºti fãcute în perioada comunistã, dar ºi despre primul film din epopeea naþionalã “Independenþa României. Rãzboiul ruso-româno-turc”, 1912, “un film imposibil, un film care nu trebuia sã existe”, considerat de CTP primul film de propagandã din lume, loc uzurpat de “Naºterea unei naþiuni”, din 1915. Vorbitorul a pus accente pe miturile fondatoare ºi importanþa lor pentru o naþiune, a demontat imaginea unui Mihai Viteazul unificator, a vorbit despre viclenia ºi abilitatea domnitorului, despre þãranii care se rãsculau împotriva lui ºi alte lucruri care þin de adevãrul istoric, deformat în filmul realizat de Sergiu Nicolaescu, “cel mai important efort propagandistic din cinematografia româneascã”.

CTP a scos la ivealã firele mistificatoare þesute de Titus Popovici, comparat cu un serial killer care “opereazã cu bisturiul, dar cu mare artã, foarte priceput în a face disecþii pe cadavre publice ºi a pãstra ce e util” ºi în alte pelicule. În “Pãdurea spânzuraþilor”, film regizat de Liviu Ciulei ºi premiat la Cannes, de exemplu, CTP descoperã “o eroare cât casa”: o imagine de tragdie anticã, “femei drapate în negru ºi multe” vin, la distanþã de orice aºezare, aºa cum indicã romanul lui Liviu Rebreanu ºi spaþiul cinematografic, sã-l cãineze pe cel executat, cehul Svoboda, o idee “aberantã din punct de vedere logic”. “Ce cautã femeile românce sã plângã un ofiþer ceh?”, se întreba cu urme de triumf CTP, afirmând cã atunci când schimbi locul acþiunii din Rusia în România, cum a fãcut Titus Popovici, “pierzi controlul”. Nu mi-a fost foarte clar de ce ar fi plâns niºte femei rusoaice un soldat ceh, mi-o fi scãpat ceva, în schimb am priceput cã e vorba despre o alterare esenþialã a cãrþii, despre mistificare, ºi cã glorificarea fãcutã de comuniºti unor figuri istorice avea scopul îndreptat spre momentul de atunci, nu spre comercial. Protocronism, comunism propriu, nu la comanda Moscovei, Valurile Dunãrii, Gheorghe Gheorghi-Dej, evrei comuniºti etc.

Ilustrarea cu secvenþe din filme a susþinut ideile propuse de conferenþiar, nu în mãsura doritã sau optimã, unele dintre acestea neputând fi gãsite în timp util de operator. “Andrei Pleºu a fost ridiculizat dupã ce a spus: «Ce strategie, domnule? La Ministerul de Externe nu poþi sã obþii o omletã”.  Sunt momente în care încep sã-l înþeleg”, a zis CTP. Rãspunzând cu multã disponibilitate întrebãrilor venite din salã, acesta a vorbit despre “Reconstituirea” lui Lucian Pintilie, despre topuri de filme ºi Daneliuc, cel “foarte supãrãcios”, despre scriitorii care se turnau la Ceauºescu în echipe, ca la hochei - “avem talente, avem genii, nu avem caractere”. Despre madmuzele cu microfon la cioc ºi Piaþa Universitãþii, din 1990 – care ºi-a avut originea într-o manifetaþie politicã organizatã de PNÞCD ºi nu a început prin adunarea unor oameni simpli. În Piaþã erau oameni cinstiþi, care se temeau cã revine comunismul, numeroºi securiºti care îºi cãutau noile potecuþe, o droaie de indivizi fãrã cãpãtâi ºi revoluþionari cu pudel. “Pânã în 20 mai niciunuia dintre ei nu i s-a miºcat vreun fir de pãr. În 13-15 iunie se mai gãsea în piaþã o pegrã de 30 de oameni, dupã ce liderii informali – Ana Blandiana, Gabriel Liiceanu, Stelian Tãnase, plecaserã. Represiunea din 13-15 iunie a fost asupra unei adunãturi de derbedei”. Filmul lui Stere Gulea despre Piaþa Universitãþii este bun din punct de vedere propagandistic. Într-o anume mãsurã are dreptate.

Am mai reþinut din spusele lui CTP cã nu a lucrat nicio zi la Scânteia, cã Sergiu Nicolaescu i-a propus sã joace într-un film propriul lor, de gazetar, (“as my self”), cã fiecare avem intruºii noºtri (în sensul Intrusul-ui lui Marin Preda), cã “nu ar fi rãu deloc sã avem niºte filme de propagandã”, cã a fost fãcut comunist din cauza reþinerii faþã de obscenitãþile inutile din filme, care cautã doar efecte de film porno, fãrã o încadrare, o aºezare într-o ecuaþie artisticã, aºa cum se întâmplã – exemplu pozitiv – în Salò, al lui Pier Paolo Pasolini. “Obscenitatea e lucrul prost fãcut”. Iar când Sergiu Ioanicescu, la capãtul unei intervenþii din public, l-a scos din mantia lui Eminescu, s-a declarat mãgulit.

Comentarii cititori
sus

 

 Workshop despre eticã virtualã, 
singularitate ºi piraterie informaticã

 

În secolul al XVIII-lea se vorbea de societate industrialã, spre sfârºitul secolului  XX s-a ajuns la societatea societatea postindustrialã, iar acum la începutul secolului al XXI-lea omenirea se confruntã cu societatea informatizatã. În aceste condiþii, singularitatea se întreabã dacã omul va fi depãºit sau nu vreodatã de computer. Apar aºadar lumi virtuale adicã universuri posibile în care este nevoie de eticã. În acest context, este nevoie acutã de viitorologi care sã facã previziuni dar ºi de criminologi care sã combatã furtul de tehnologie informaticã. Acesta este cadrul în care Grupul de Reading Limitele Cunoaºterii (format din Prof. Univ. Dr. Viorel Guliciuc, Lector Dr. Daniela Stãnciulescu, Dr. Adriana Macsut, Drd. ªtefan Grosu, Drd. Ana-Maria Gajdo, asistent virtual-media Alexandru Olah) vã învitã la dezbaterea intitulatã Workshop despre eticã virtualã, singularitate ºi piraterie informaticã, programatã a va avea loc în data de 25 aprilie la Sala Doctoranzilor de la Facultatea de Filosofie, Universitatea Bucureºti. Manifestarea este coordonatã de Dr. Adriana Macsut ºi Drd. ªtefan Grosu (Universitatea Bucureºti). Staff-ul manifestãrii este format din:

•consultanþi antropologici, Yolanda Angulo (Docente en Facultad de Filosofía y Letras, UNAM
 and Directora del Centro de Estudios Genealógicos, para la investigación de la cultura en
 México y América Latina, A. C) ºi Carlos Eduardo Montano (Universidad Autónoma de Ciudad
RE Juárez, membru, Centro de Estudios Genealógicos, para la investigación de la cultura en México América Latina, A. C..);

•consultant sociologic, Prof. Univ. Dr. Diab Al Badayneh (Qatar University);

•consultant etic, Lector Dr. Daniela Stãnciulescu (Universitatea Spiru Haret, Filiala Craiova) ;

•consultanþi filosofici Prof. Univ. Dr. Viorel Guliciuc (Universitatea ªtefan cel Mare,
 Suceava, Romania ºi Societatea Românã de Filosofie, Inginerie ºi Tehnoeticã) ºi Lect. Dr.
 Claudiu Mesaroº, Facultatea de ªtiinþe Politice, Filosofie ºi ªtiinþe ale Comunicãrii,
 Universitatea de Vest Timiºoara, Centrul de Cercetare în Istoriografie Filosoficã ºi Filosofia
 Imaginarului);

•consultant religios, Prof. Univ. Dr. Kuruvilla Pandikattu Joseph (Pontifical Institute for
 Philosophy and Religion,Pune,India);

•consultant Mass-media Drd. Ana-Maria Gajdo (Dipartimento di Scienze Politiche, Corso Storia dell’Europa, Sapienza Universita di Roma);

•consultant despre viaþã, Claudia Togãnel (asistent medical ºi psiholog, Târgu Mureº);

•fotograf ºi asistent virtual media, Alexandru Olah;

•partener mass-media Cronica de Fãlticeni ºi Prãvãlia Culturalã.

Manifestarea se aflã sub sub patronajul unor centre de cercetare naþionale ºi internaþionale:

Group of Reading Limits of Knowledge,Bucharest –Romania;

IBN Khaldun Center For Research & Studies,Amman-Jordan;

Romanian Society for Philosophy Engineering & Technoethics,Suceava –Romania;

Centre for Research in Philosophical Historiography and Philosophy of Imaginary,WestUniversity of Timiºoara –Romania.

Rezumatele ºi cuvintele cheie în limba englezã sunt aºteptate pânã pe data de 15 aprilie 2014 pe adresa limitele.cunoasterii@yahoo.ro. Se poate participa live sau via skype

Comentarii cititori
sus

 

Program Festivalul Shakespeare - Craiova, 2014

 

posterÎn perioada 23 aprilie-3 mai 2014 se va desfãºura la Craiova ºi Bucureºti a IX-a ediþie a Festivalului Internaþional Shakespeare, în anul când se împlinesc 450 de ani de la naºterea marelui dramaturg.

Totodatã, în acest an se împlinesc 20 de ani de la prima ediþie a festivalului nãscut din dorinþa, ambiþia ºi competenþa lui Emil Boroghinã, distins manager al festivalului, unul dintre cei mai importanþi promotori de teatru european.

Festivalul de la Craiova, care se va desfãºura sub genericul „Shakespeare al tuturor”, va cuprinde o serie de spectacole de referinþã, dacã nu ar fi decât sã numim prezenþa aici a Teatrelor Globe (UK) ºi Vahtangov (Rusia), precum ºi a unor teatre, ºcoli de teatru sau filarmonici din China, Africa de Sud, România, Lituania, Armenia Ungaria, Polonia, Ucraina.

În Bucureºti, vor fi reprezentate urmãtoarele spectacole, cu sprijinul ARCUB: 27, 28 aprilie OKT Vilnius, Miranda, sala ARCUB; 29, 30 aprilie, Teatrul Naþional al Chinei din Beijing, Richard III,  la Teatrul Odeon.

Totodatã, în perioada 30-31 mai, în Piaþa G. Enescu din Capitalã, Teatrul Globe, aflat într-un turneu mondial pe durata a doi ani, va prezenta spectacolul Hamlet. Cele douã spectacole sunt sprijinite financiar ºi logistic de ARCUB, Asociaþiei Craiova Capitalã Culturalã Europeana 2021 ºi Festivalului Internaþional Shakespeare.

CRAIOVA, 23 aprilie – 4 mai 2014 

MIERCURI, 23 APRILIE:   

PIAÞA "WILLIAM SHAKESPEARE", ora 18:00,  MULT  ZGOMOT PENTRU NIMIC        
regia: Max Webster
Teatrul „Shakespeare's Globe” din Londra (Marea Britanie)        

JOI, 24 APRILIE:           
TEATRUL NAÞIONAL 'Marin Sorescu', SALA "AMZA PELLEA", ora 20:00, CUM VÃ PLACE 
regia:Silviu Purcãrete
Teatrul Naþional din Budapesta (Ungaria)                         

PIAÞA "WILLIAM SHAKESPEARE", ora 16:00  MULT  ZGOMOT PENTRU NIMIC, regia: Max Webster, Teatrul „Shakespeare's Globe”din Londra(Marea Britanie)

VINERI, 25 APRILIE:   

TEATRUL NAÞIONAL "MARIN SORESCU"CRAIOVA, SALA "AMZA PELLEA", ora 20:00, RICHARD III   
regia:Wang Xiaoying
Teatrul Naþional dinBeijing(China)

TEATRUL NAÞIONAL "MARIN SORESCU"CRAIOVA,  SALA "I.D. SÎRBU", ora 17:00,„RICHARD III” regia: Fred Abrahamse

AM Production în colaborare cu Naþional Arts Festival ºi Market Theatre (Africa de Sud)

 

AULA  BUIA, ora 11:00, YES, I WILL                
regia:Ionuþ Popescu Gabriela Bobeº
Compania Okaua, (Liceul „A.I.Cuza” Bucureºti)

 

SÂMBÃTÃ, 26  APRILIE:
OPERA ROMÂNÃ CRAIOVA, ora 19:00, MÃSURÃ PENTRU MÃSURÃ
regia:Yuri Butusov
Teatrul Vaghtangov din Moscova Rusia)

 

AULA  BUIA, ora 11:00    
VISUL UNEI NOPÞI DE VARÃ
regia:Alina Rece (Universitatea din Craiova)

    
DUMINICÃ, 27 APRILIE:    
TEATRUL NAÞIONAL "MARIN SORESCU", SALA "AMZA PELLEA", ora 20:00, COMEDIA ERORILOR      
regia:Edward Hall
Compania Propeller (Marea Britanie)

 

Teatrul "Elvira Godeanu"  - Tg. Jiu,ora 19:00, IULIUS CAESAR
regia:Armen Khandikyan
Teatrul Dramatic dinYerevan(Armenia)

 

AULA  BUIA, ora 11:00, REPETÃ HAMLET           
Clasa Prof. Adrian Titienii UNATC Bucureºti

    
LUNI, 28 APRILIE:   
Teatrul National "Marin Sorescu", Sala "Amza Pellea", ora 20:00, VISUL UNEI NOPÞI DE VARà 
regia:Edward Hall
Compania Propeller (Marea Britanie)

 

OPERA ROMÂNà CRAIOVA, ora 17:00    „VISUL UNEI NOPÞI DE VARÔ        
Coregrafia:Izadora Weiss, Muzica:Goran Bregovici
Opera Baltica dinGdansk(Polonia)

 

MARÞI, 29  APRILIE:    
TEATRUL NAÞIONAL "MARIN SORESCU", SALA "AMZA PELLEA", ora 20:00, IULIUS CAESAR
regia:Armen Khandikyan
Teatrul Dramatic dinYerevan (Armenia)

 

TEATRUL NAÞIONAL "MARIN SORESCU"CRAIOVA,  SALA "I.D. SÎRBU", ora 17:00, VENUS ªI ADONIS regia: Ioana Petre
Teatrul Mignon din Bucureºti

 

MIERCURI, 30 APRILIE:    
TEATRUL NAÞIONAL "MARIN SORESCU"CRAIOVA, SALA "AMZA PELLEA", ora 21:00, MIRANDA     
regia:Oskaras Korsunovas
Teatrul Municipal din Vilnius(Lituania)

 

DOMENIUL COROANEI SEGARCEA, ora 11:00 Concert-Muzicienii de la GLOBE (Marea Britanie)  

 

CAFE TEATRU PLAY, ora 23:00, SHYLOCK -  Recitalul actorului Piotr Kondrat (Polonia) 

JOI, 1  MAI: 
OPERA ROMÂNÃ CRAIOVA, ora 18:00, OTHELLO, operã  de Giuseppe Verdi        
regia:Rareº Zaharia
Opera Românã Craiova

TEATRUL NAÞIONAL "MARIN SORESCU"CRAIOVA, SALA "AMZA PELLEA", ora 21:00, HAMLET
regia: Laszlo Bocsardi
coproducþie Teatrul ”Tamási Áron” din Sf. Gheorghe ºi Teatrul Cetãþii din Gyula (Ungaria)

VINERI, 2 MAI:

Teatrul National 'Marin Sorescu', Sala "Amza Pellea", ora 22:00, Apocalipsa dupã Shakespeare 
regia: Janusz Wi¶niewski
Teatrul Naþional ,,Marin Sorescu”Craiova

FILARMONICA "OLTENIA", ora 19:00, ROMEO ªI JULIETA

Simfonie dramaticã de Hector Berlioz
Filarmonica de Stat „Oltenia”Craiova

Teatrul „ªtefan Iordache” - Caracal, ora 19:00, COMEDIA ERORILOR
regia:Edward Hall
Compania Propeller (Marea Britanie)

SÂMBÃTÃ, 3 MAI:   

PORTUL CULTURAL CETATE, ora 20:00, ÎNTÂLNIRE CU PROSPERO
regia:Iarostaw Fedoryshyn
Teatrul Academic„ Voskreseniya” dinLvov(Ucraina)

sh cheekDUMINICÃ, 4 MAI:   

Teatrul National "Marin Sorescu", Sala "Amza Pellea", ora 20:00 Ce pãcat cã-i târfã 
de John Ford

Comentarii cititori
sus

 


modern modernism postmodern postmodernism poesie realism realistic fantastic essay critique chronique poete dictionnaire prose thetre lyrique lyrisme vers lettre voyage hyperbole libre interwie revue metaphore philosophie sens film movie event translation relation cinema nick hornby simona popescu ana blandiana t.o. bobe liviu antonesei cornel mihai ungureanu corina ungureanu mircea cartarescu gabriel liiceanu paul goma andrei plesu bogdan suceava nina simone neil young high fidelity ghost world eternal sunshine jim jarmusch bill murray steve buscemi mircea martin matei calinescu norman manea virgil duda tolstoi dostoievski puskin cehov suskind inoue kawabata mishima berberova bulgakov quignard yourcenar leif panduro paulo coelho andrei makine alessandro baricco peter esterhazy hubert lampo par lagerkvist richard bach durrenmatt boll adolfo bioy casares llosa daniel keyes carlos fuentes botton modiano tennesee williams frabetti mccullers walser doxiadis page golding lindgren musil mann hemingway lenz kertesz capek ulitkaia sebastian eliade cioran noica bernanos werfel duras joyce nabokov soseki atxaga krausser guimard cusack scarlett johansson breban papillon empire falls tismaneanu pfeiffer bridges mircea ivanescu twain jessica fletcher james stewart katherine hepburn spencer tracy angelina jolie steven segal will smith rossini lucescu lone star felini antonioni barnaby seinfeld humanitas polirom zeus amelie russel crowe charlotte gainsbourg iben hjejle peter pan dickens bronte bruel hitchcock burroughs dinu flamand woody allen johnny depp andie mcdowell john ford pietje bell jules et jim almost famous chaplin john voight sommersturm travolta uma thurman friends ally mcbeal daphne du maurier steve martin liv ullman mumford john fante fitzgerald manet monet degas che guevara renoir hugo virginia woolf ed harris marta petreu gabriel andreescu burt reynolds pacino de niro monroe dean martin elvis mathieu madison county clint eastwood meryl streep blow up zatoichi mihalkov miller james stewart thora birch terry zwigoff thornton montesquieu cassanova closer julia roberts hugh grant modigliani verdi bloody sunday chain reaction before sunset ethan hawke julie delpy faulkner bukowski sartoris gombrowicz montherlant marquez proust sabato saint-exupery steinbeck ishiguro tuca dominguez julia kristeva dan brown lincoln jeffrey archer robin cook agatha christie poirot colin forbes john grisham bill clinton bush ioan paul tolkien umberto eco leonardo da vinci van gogh roald dahl manolescu paleologu iron maiden sharon stone madonna sarah hall kurt vonnegut anthony burgess salman rushdie isabel allende henry miller anais nin martin heidegger blochmann hannah arendt jose ortega y gasset julius evola celine camus cohen beatles lovinescu maiorescu eminescu calinescu plotin purcarete nietzsche montaigne lossky evdokimov aristotel shakespeare hamlet blaga ionesco djuvara yoga olimp bloom medeea oscar wilde coen paraskevopoulos macbeth american beauty harold pinter stoiciu john cusack amedeus marivaux dumas iglesias titanic mena suvari kevin spacey