•  Ce te faci ºi cu arta asta?! Conversaþie despre stil, manierã ºi Matisse
•  Teatru: Visul unei nopþi de varã
•  To(l)ba de jazz - X


sus

Valentin Boiangiu

 

Conversaþie despre stil, manierã ºi Matisse

 

Vineri

 

stilMD:-Cum deosebeºti maniera de stil?

VB:-Pânã la anumit nivel au o anumitã juxtapunere. Când un stil e prea asumat ºi încearcã prea mult sã defineascã un status anume, atunci devine manierat ºi se îndepãrteazã de personal, de intimitate ºi de imaginea câºtigatã prin identitatea personalã. Maniera se referã mai mult la public. Depinde. Cã avem în artã stilul Manierist (ha!), care e barocul târziu. El Greco, Tintoretto, Parmigianino, etc Se poate spune chiar cã ºi Rococco-ul era o ramurã a manierismului. Vãd cã în dicþionarul englez manner are sinonim pe style. Dar în educaþia de artã mie îmi place sã le deosebesc.

MD:-Am avut în gând cã maniera þine de o repetare fãrã suport pe când stilul þine doar de o amprentã ºi inovaþia e mai puternicã. Stilul e ceva mai complex, la care lucrezi personal ºi existã ºi o onestitate personalã. Este despre identificarea propriei persoane.

VB:-Ba are un suport.... dar mai mult condiþionat ºi pe undeva dictat de public.

MD:-Clientul cere sã-i faci o operã aºa cum a vãzut cã deja ai mai fãcut ?

VB:-Da: clientul, piaþa, etc. Ceva stil este identificat ºi poate sã îmbrace (din tot felul de motive) o hainã comercialã, o formulã care place. ªi atunci stilul devine repetitiv, condiþionat ºi nu mai înainteazã, nu mai dobândeºte nimic în plus... doar poleialã.

stil2MD:-Îmi vine în minte Sabin Bãlaºa, albastrul sãu ºi figurile mitologice regãsite în mai multe lucrãri... Þin de stil sau de manierã?

VB:-Bãlaºa?!....Aici vorbeºti despre repertoriul iconografic al lui Bãlaºa care, da, are rezonanþe ºi în stil ºi în manierã. Sunt niºte elemente care apar în lucrãrile lui.... au un simbolism (bãnuiesc) dar ...dupã un timp, da, se poate spune cã devin manieriste.... Mie nu-mi plac deloc chestiile astea, e un suprarealism furat ºi groaznic vizual. Cautã formula lui Dali, ca aia ºtie toatã lumea cã a mers. Dar culorile alea-s groaznice. Mi-aduc aminte de night club-uri din Miami Vice, din anii '80.

MD:-În spectacolele lui Purcãrete regãsesc elemente comune în mai multe spectacole.

VB:-La Purcãrete cred cã putem vorbi liniºtit de stil. Este dobândit, asumat ºi continuã sã surprindã mereu prin inovaþie ºi riscuri. Elementele lui, chiar dacã se repetã, sunt adaptabile la diverse situaþii ºi sunt ingenioase. Se vede la tot pasul cã este un artist informat, care se referã la timpurile noastre, foarte conºtient de identitatea lui ca artist. ªi unul dintre ingredientele lui este explorarea necunoscutului (chiar cu scule cunoscute). Dar rezultatele sunt surprinzãtoare.

MD:-Poþi folosi blocuri prefabricate în mai multe creaþii?

stil3VB:-Hahaha! Alea au fost parte din stilul internaþional de arhitecturã, al lui Le Corbusier.

MD:-Mã refer la module în general. Elemente pe care nu le mai construieºti de la zero ci le preiei aºa cum le-ai fãcut în creaþia anterioarã.

VB:-Purcãrete cautã diverse expresii mereu. El Greco, de exemplu, nu mai cautã nimic. Nu le mai iei de la zero dar aratã altfel, depinzând de noul context. Se adapteazã ca un cameleon.

MD:-Din punctul de vedere al publicului, când recunoaºte ceva ce ºtie ºi-i place, e mai satisfãcut decât de ceva ce nu ºtie ºi-l contrariazã.

VB:-Da, publicul e un leneº. Numai prin continuã educaþie îl faci mai deschis.

MD:-Deci trebuie sã-i temperezi plãcerea? Receptorul sã aºtepte în baza promisiunii cã în final va fi satisfãcut?

VB:-Ia priveºte aici:

Pentru mine plãcerea e curiozitatea, cãutarea, riscul, surpriza. Nu familiaritatea....mmmm, nu totdeauna. De cele mai multe ori nu familiaritatea mã emoþioneazã ci surpriza, proaspãtul. De aia o sã-mi placã Matisse 'Cut Outs'. Ãla era un geniu pe bune. Foarte muncitor de altfel, cu o atitudine foarte sãnãtoasã.

MD:-Chiar aºa, ziceai cã te pregãteºti sã pleci la Londra. Mai vorbim. Sã nu pierzi trenul :)

 

Luni

 

arta1MD:-Frumoasã imagine, cu aceºt copii.

VB:-Erau aºa destinºi. Fericiþi. A fost foarte greu sã intru la Matisse (expoziþie la TateCel mai devreme bilet a fost pentru asearã la 6.30.

MD:-Ce de lume!

VB:-M-am simþit bine. Pe South Bank era festival de mâncare malayesiana. De la Waterloo pânã laTowerBridge, pe promenadã, n-aveai loc sã mergi. Am fost ºi la Saatchi. Artã africanã ºi sud-americanã. Artiºti noi. În devenire. Nu prea mi-a plãcut aºa mult.

MD:-Artã africanã la modul tradiþional?

VB:-Nu. Nouã. Contemporanã. Arta de azi: migrarea, sãrãcia, exploatarea, pierderea tradiþiilor ºi încercarea turbatã de a se alinia la Vest. Bineînþeles, cu efectele ei. Contaminarea Africii de cãtre alb. Sud-americanii mai diferiþi. Esteticã destul de familiarã,  nouã. Dar high light-ul a fost Matisse. Uimitor. Cã tot vorbeam de stil ºi de manierã... Un show care aratã frumos ºi uºor. Care putea fi gustat de mulþi. Expoziþia asta era despre colajele lui. O metodã de lucru ºi un mediu (un material). Condiþionatã de starea lui de sãnãtate. Dar nu numai. Intelectul a fost foarte angajat din punct de vedere al evoluþiei artei în secolul 20. Matisse totdeauna ºi-a pus probleme estetice. Pot spune cã noþiunile lui conceptuale foarte sofisticate erau preocupãri cu dobândirea frumosului. ªi metode de realizare ºi metode de percepere. E curios. Mã gândeam la stil ºi manierã.

MD:-ªi la el cum este?

VB:-Cu metoda asta de a desena cu foarfecele Matisse a plecat de la un proces (condiþionat), o manierã de lucru, dar nu a ajuns deloc manierist. A cãutat mereu ºi prin manierã a dobândit un stil. O atitudine de a face ºi a progresa arta. ªi mult din esenþa asta e fãcut posibil de vãzut ºi prin efortul curatorilor. Exoziþia era curatoriatã foarte miºto. Nu era numai despre plãcerea ochiului. Era importantã ºi intelectual ºi educaþional. Tate au echipe fenomenale. Cercetãtori impecabili.

MD:-Din ce epocã?

arta5VB:-El a prins din plin douã rãzboaie. Care normal cã au atins arta lui dar mult diferit faþã de alþii. Faþã de Picasso, de exemplu, care avea o atitudine mult mai vizibil abrazivã. Se vede asta în special la GuernicaEra bolnav. Dar a lucrat pânã la moarte. Colos. ªi nu mã aventurez când spun asta. "Naivitatea" ºi simplitatea imaginilor þine ºi de sãnãtatea lui dar ºi de evenimentele din Europa de la vremea aia. El voia sã readucã puritatea ºi esteticul înapoi în Europa.

MD:-ªi aceastã expoziþie ce conþine?

VB:-Copilãria ºi preocuparea cu arta. ...Colaje. ªi tablouri. Ilustraþii de carte (jazz series). Machete pentru vitralii.

MD:-Ce fel de colaje?

VB:-El decupa hârtie coloratã ºi le aranja în colaje. O perioadã. La sfârºit. În primul rând era o metodã, o manierã ºi un mediu ales din necesitate. Era în pat sau în cãrucior. Dar preocuparea cu estetica era a un proces de-o viaþã. El avea inteligenþa sã foloseascã maniera asta nouã ca sã-ºi continue stilul lui ºi chiar sã-l îmbunãtãþeascã.

mattisseMD:-Aceeaºi filosofie dar cu alte mijloace.

VB:-Cam aºa. Dar filosofia s-a îmbogãþit pânã a murit.

MD:-Colajele astea, ivite într-un anume context istoric, având o anumitã idee, cum sunt percepute acum?

VB:-Decopajele lui Matisse sunt frumoase, atrãgãtoare dar ºi îndrãzneþe. Cred cã asta a vrut ºi el. Sunt populare ºi democratice pentru cã în simplitatea lor au familiaritatea aia de „I could do it myself”. Poate cã unii nu le apreciazã aspectul progresist, care a fost seismic pentru istoria artei, dar au destule rezonanþe contemporane. Desigur cã detalile subtile ne pot spune mult mai mult despre atitudinea artisticã a lui Matisse. Dar, oricum, se gãseºte ceva pentru toatã lumea în Matisse. Iatã o fotografie. Asta e o lucrare la care nu prea se uita nimeni. Dupã cum vezi.

arta6MD:-Pãi poate cã-i va veni ºi ei rândul. Adicã oamenii care se uitã pe peretele opus vor ajuge ºi la ea.

VB:-Trecuserã deja. În faþa lor era o lucrare imensã ºi foarte coloratã. Dar pentru mine lucrarea asta micã însumeazã atitudinea ºi mesajul transmis de Matisse. Se numeºte Venus. ªi e fãcutã din douã bucãþi de hârtie.

MD:-Pãi da, e firesc :)

VB:-De ce?

MD:-Mie îmi sugereazã un corp de femeie în postura celebrei Venus din Milo.

VB:-Sunt mari ºanse ca aceste douã bucãþi de hârtie albastrã sã fie rãmãºiþe de la altã lucrare mai mare Sau mai elaboratã. ªi nu e sigur dacã ele sunt forme pozitive sau negative în lucrarea mai elaboratã. Poate erau douã bucãþi cãzute pe jos. ªi Matisse ne propune ceva foarte frumos. Esteticul depinde mult de imaginaþie, de percepere pozitivã, de „everything could be possible”, dacã vrei sã ai o minte pozitivã ºi constructivã.

MD:-Practic putem decupa oricând ceva din ceea ce vedem zi de zi.

VB:-Banalul poate deveni iubit ºi vãzut frumos ºi prin asta nu mai e banal. Dar trebuie sã ai curaj sã propui. Dacã intenþiile tale sunt sãnãtoase ºi propunerea e frumoasã ºi în cele din urmã acceptatã ºi chiar apreciatã. Lucrarea asta nu e frumoasã neapãrat la prima vedere dar dacã vrei sã înþelegi propunerea lui Matisse atunci devine frumoasã. ªi ai multe de învãþat din ea... Chiar în viaþa de zi cu zi. Înveþi sã observi TOATA viaþa cu mai multã dragoste.

mattisseMD:-Poate curatorul a pus-o cumva mai discret, raportat la aia mare ºi coloratã de vizavi,  tocmai ca o provocare?

VB:-Poate ai dreptate. Cred cã þi-ar fi plãcut sã fii acolo. De fapt toatã lumea ieºea cu feþele radiind. ªi acum nu mã bag în romantisme ieftine.

MD:-Poþi spune cã, poate, dupã aia e nevoie de un regulator care sã-þi aminteascã de faptul cã, totuºi, viaþa are ºi multe momente mohorîte? Când decupajul e mult mai dificil, dacã nu imposibil?

VB:-Arta e regulatorul. Avem tot felul de Artã. Dar eu vreau sã-l cred pe Matisse.

End.
Happy

Cei doi din stânga fotografiei cu Venus în spate s-au cunoscut în expoziþie. Acolo au început sã discute ºi au ieºit împreunã. Afarã i-am vazut cum se sãrutau. Era miºto imaginea ºi am privit puþin de la depãrtare ºi am observat cã, de fapt, a þinut cam 10 minute un sãrut. Nu mai terminau. Sigur cã nu stãteam cu privirea fix pe ei dar mai trãgeam cu ochiul ºi ei doi tot în sãrut erau, în acelaºi loc. The Power of Matisse collages!

 

Fotografii realizate de Valentin Boiangiu 

(excepþie reproducerile de artã)

 

A replicat ºi a  consemnat Marius Dobrin

Comentarii cititori
sus

Marius Dobrin

 

Visul unei dimineþi de primãvarã

 

visul1Dacã nu acum, atunci când? Dacã nu ei, atunci cine?

Cam aºa ar trebui sã-ºi zicã studenþi ºi profesori laolaltã. ªi sã-ºi arate imaginaþia, sã o exerseze ºi sã o sporeascã. Dacã nu ca scop în sine, atunci pentru cã asta e calea unui artist, cu atât mai mult pentru ucenicul artist, a cãrui voce încã mai trebuie mult lucratã, ale cãrui gesturi sunt rigide.

Iar Visul unei nopþi de varã este un prilej tare nimerit pentru imaginaþie în joc. Ceea ce fericit s-a potrivit cu echipa Departamentului de Arte a Facultãþii de Litere din Craiova. O echipã ca-n viaþã, cu novici, cu stângaci (la figurat) despre care e greu de spus în ce mãsurã vor creºte ca actori, cu studenþi talentaþi ºi cu masteranzi care ºi-au dovedit valoarea, cu o deja actriþã a cãrei carierã începe sã se contureze. Dar când imaginaþia creatoare construieºte un cadru stimulator, când plãcerea de a juca se aratã mai consistentã decât altceva, rezultatul este pe mãsurã. O micã feerie, antrenantã ºi cu mult umor. Tinerii actori s-au antrenat unii pe alþii în scenã, visul2cooperând pragmatic dar în primul rând însufleþind spectacolul. Astfel creºte ritmul jocului, cufundarea lor în pielea personajelor, tot mai vizibil în priviri. Dinamica spectacolului îi surprinde pe spectatori, care nu au suficientã reacþie de a rãspunde provocãrii, când actorii vin în marginea scenei pe acordurile unui cântec la modã, gata sã cânte cu toþi cei de faþã. A fost acesta un semn cã de mult nu s-au mai jucat asemenea spectacole care solicitã secvenþe interactive, în care spectatorii sã se simtã liberi de a se integra în joc. Dacã asta nu se întâmplã la studenþi atunci ce sã mai zicem când în sala de la Naþional, un actor de la Propeller a gãsit cu greu, la a treia încercare, o persoanã din public care sã-ºi spunã numele, el având de fãcut o dedicaþie muzicalã.

visul3'Visul...' studenþilor craioveni este, dincolo de orice, o creaþie reuºitã a regizoarei Alina Rece. În primul rând prin rezolvarea magiei din codrul Ardenilor. Manevrarea scriepetelui cu acel raft ca un centru de comandã pentru Oberon, s-a dovedit mai inspiratã decât construcþia similarã dar imobilã ºi mai puþin integratã ideatic în spectacol a celor de la deja amintitã companie, Propeller. ªi mai îndrãznesc o comparaþie în favoarea spectacolului de la Aula Buia, în faþa celui de la Naþional: floarea magicã cu care Oberon, ajutat de Puck, vrãjeºte într-ale dragostei. Alina Rece alege o floare roºie, cu firul verde, lung, cu vizibilitate foarte bunã între costumele preponderent albe, spre deosebire de floarea englezeascã, practic invizibilã.

Sigur, comparaþiile acestea sunt limitate, pãstrând proporþiile ºi, pe de altã parte, cu dorinþa de a atrage atenþia, în schimb, asupra jocului desvãrâºit al actorilor englezi. De la calibrarea vocii (ei au voce!) ºi pânã la mici reacþii sonore sau gesturi.

visul4Alina Rece a fãcut o bunã alegere în privinþa distribuþiei, echilibrând experienþa Costinelei Ungureanu, a lui Claudiu Mihail ºi Bruno Noferi cu necesitatea acumulãrilor pentru ceilalþi. De altfel piesa e o înºiruire fericitã de, preponderent, scene de grup, în care e un continuu schimb de ºtafetã ºi o stimulare reciprocã încât reuºita nu poate fi decât împreunã.

visul5Perechile de îndrãgostiþi sunt de departe cele mai reuºite grupuri. Claudiu Mihail ºi Diana Gherasim, în Lysander ºi Hermia, au ºi romantism au ºi umor în alternanþa de jocuri ale dragostei. Când li se alãturã ºi Anca Badea (Helena), contrapunctul glumei sau al mâhnirii se adaugã inspirat. Lucian Dincã (Demetrius) vine ºi completeazã careul acestor îndrãgostiþi, cu un chip sobru, bine plasat. Iar scena duelului dintre el ºi Lysander este o probã de mãiestrie.

visul6Apoi Bruno Noferi (ca Oberon) apare echilibrat între jocul bine dozat al Costinelei Ungureanu (Titania) ºi cel încã în cãutare al lui Ingrid Neacºu (într-un rol dificil dar ºi ofertant, Puck). Spectacolul acesta se aratã ca o ºansã generoasã pentru Bruno Noferi care face un Oberon remarcabil, elegant, cu maturitate vizibilã ºi la detalii, dar ºi posibilitatea de a da un recital din postura de Thisbe ("Tisbea" în pronunþia comicã din piesa). El coordoneazã grupul muncitorilor cu valenþe artistice, inspirat costumaþi atât ca muncitori cât ºi în postura de actori în piesã. O suitã de gaguri au fost inventate în partitura lor iar apogeul este al apariþiei lui Bruno Noferi, într-o costumaþie suprarealistã ºi pe muzicã japonezã.

Dupã ce Theseu, în interpretarea ineditã ºi elegantã a lui Baptiste Febvre, masterand venit din Franþa, ca ºi Pauline Decaux, regina amazoanelor, încheie povestea, replicile finale rostite de Puck se deruleazã în faþa unui joc de umbre, amprenta constantã a Alinei Rece.

visul7Un spectacol vivace, cu multe tablouri remarcabile, cu gesturi tandre ºi mult umor. De altfel, de veþi urmãri cele patru clipuri din playlist-ul inserat în articol, veþi auzi de mult ori râsul tonic, generos, al actorilor sud-africani de la AM Productions, pe care i-am putut admira într-un spectacol 'Richard III' ca o bijuterie.

Cât despre visul studenþilor craioveni, dintr-o dimineaþã de primãvarã, e drum lung pânã la un spectacol nocturn la Naþional. Dar fãrã îndoialã posibil ºi semne bune sunt, paºi s-au fãcut deja.

Visul unei nopþi de varã, de William Shakespeare
în româneºte de Dan Grigorescu ºi ªt. O Iosif
adaptare scenicã: Alina Rece

Premiera a avut loc pe 26 aprilie în Festivalul Internaþional Shakespeare, Secþiunea ªcoli de teatru

Distribuþia:

TITANIA, regina zânelor: Costinela Ungureanu, actriþã
THESEU, ducele Atenei: Baptiste Febvre, master anul I
HIPOLITA, regina amazoanelor: Pauline Decaux, master anul I
LYSANDER: Claudiu Mihail, master anul I
HERMIA: Diana Gherasim, anul III
DEMETRIUS: Lucian Dincã, anul III
HELENA: Anca Badea, anul III
PUCK: Ingrid Neacºu, anul III
OBERON, regele zânelor: Bruno Noferi, master, anul I
FUNDULEA: Eduard Cotoarã, anul III
FLAUT: Bruno Noferi, master, anul I
GUTUIE: Sorin Voica, anul III
BLÂNDU, TÂNÃRUL: Emil Trybalski, anul II
EGEU: Eduard Cotoarã, anul III
ZÂNA: Anca Badea, anul III

Regia, ilustraþia muzicalã ºi scenografia: lect. univ. dr. asociat Alina Rece
Asistent coregrafie: prep. univ. drd. Laurenþiu Nicu
Lupte scenice: lect. univ. dr. Antonie Mihail
Regie tehnicã, lumini ºi sonorizare: Ionel Dumitriu
Tehnicã de scenã: Emil Slãvulete

Comentarii cititori
sus

Alexandru ªipa

 

To(l)ba de jazz -X

 

*Jazz Night  by Emil Bîzgã New Orleans Band s-a numit concertul  de joi  3 aprilie de la Clubul The Drunken Lords din Capitalã

*Grupul Arifa (din care face parte ºi saxofonistul Alex Simu) a concertat pe 5 aprilie la Arcub din Bucureºti

*Trio-ul timiºorean  JazzyBIT, care tocmai au fost premiaþi la Gala Premiilor de jazz (pe anul precedent)-Premiile MUZZA pentru debut (la Gãrâna 2013), au concertat pe 10 aprilie la Clubul Imperium din Sibiu.
Apropo, la Gala respectivã ediþia a XII-a, ce a avut loc pe 6 aprilie la Hard Rock Café, au fost puse spre vînzare/testare cîteva CD-uri ºi cu Iordache, Tiberian ºi Lucian Ban. Din pãcate, din acestea, chiar dacã au fost la un preþ mai mic decît celelalte, nu s-a vîndut nici un exemplar…

*Florin Rãducanu-pian ºi  Dalila Cernãtescu-nai, au fost invitaþii unui sextet din Ucraina pentru a concerta pe 29 martie la Kiev, într-un festival internaþional, iar pe 30 aprilie, de Ziua Internaþionalã a Jazz-ului, au evoluat la Clubul Porgy & Bess din Viena în aceeaºi componenþã cu care în 2011 au mai concertat în acelaºi club ºi au înregistrat acolo CD-ul REVEALING THE ROMANIAN TRADITIONAL MUSIC ON JAZZ, Aºadar, alãturi de cei doi protagoniºti amintiþi, au fost la contrabas Adrian Flautistu, la baterie Eugen Nichiteanu, iar la saxofon Sebastian Mihai.Evenimentul de la  Viena s-a desfãºurat sub genericul FLORIN RÃDUCANU & FRIENDS PLAY PARKER, MONK, COLTRANE & MUSIC OF THE WORLD FOR INTERNATIONAL JAZZ DAY. Concertul a fost organizat cu sprijinul ICR Viena.
Ziua Internaþionalã a Jazz-ului a fost sãrbãtoritã ºi la Cluj-Napoca printr-un maraton de jazz la care au fost invitaþi muzicieni din cinci þãri. Din Cluj-Napoca a evoluat Big Band-ul GAIO condus de ªtefan Vannai.
Evenimentul a avut loc la Casa studenþilor, a fost organizat de Comunitatea Culturalã Transilvania ºi prezentat de Virgil Mihaiu.

jazz*EUROPAfest 2014 va avea loc în Bucureºti, în  perioada 8-24 mai ºi va cuprinde jazz, blues, pop ºi clasic. Dintre formaþiile participante, anunþãm deocamdatã Alex Hahn & The Blue Riders (Anglia,Australia) ºi Vassilis Blues Sotiriou & The BRB (Grecia, Elveþia)

*Dupã ce în To(l)ba de jazz IX v-am dat informaþia cu  Trio Sorin Zlat selectat printre cele patru formaþii finaliste (din 154 înscrise) la concursul din Franþa (23 mai) prezidat de celebrul pianist Jacky Terasson, acum vin cu o altã veste bunã din partea aceluiaºi pianist: Sorin Zlat a fost selectat printre cei 9 (nouã) pianiºti (din 200 care s-au înscris) ce vor concura la prestigiosul concurs de la Montreux (14-15) iulie.
La ambele concursuri îi dorim lui Sorin Zlat MULTÃ BAFTÃ ºi sã revinã de la fiecare cu Marele premiu ºi/sau mãcar...sãnãtos...
ªi aceastã simplã selectare în aceste finale, e deja un mare succes pentru pianistul/ muzicianul nostru.
Bravo lui.

*Celebrul Sugar Blue, care a concertat ºi înregistrat ºi în România, cu Marcian Petrescu & Trenul de noapte, va efectua un nou turneu în Europa, în perioada 2-21 iulie. European Tour 2014 a lui Sugar Blue va trece ºi prin Italia, Ungaria, Lituania ºi Anglia.
Apropo de M.Petrescu & Trenul de noapte, aceºtia au concertat pe 28 aprilie în PUZZLE-Bucureºti, în cadrul ciclului MooNDay-Jazz, Blues & More...

*Cunoscutul traducãtor Roland Szekely, care este ºi organizatorul festivalului de jazz de la Sângeorz Bãi (jud. Bistriþa-Nãsãud), finalizeazã în aceastã perioadã o nouã carte, SWING LA BERLIN de Christophe Lambert. Lansarea e posibil sã aibã loc la festivalul respectiv, ediþia a III-a, ce se va desfãºura în perioada 1-3 august.

*În cadrul Blue Note Jazz Festival de la New York consemnãm umãtoarele recitaluri mai deosebite:
15-17 aprilie Savion Glover & Kenny Barron with Dee Dee Bridgewater + More,
18-20 aprilie Jim Hall with Bill Frisell and Julian Lage
22-27 aprilie Stanley Clarke & Friends
29-30 aprilie Eric Harland’s Voyager & Jason Moran
1-4 mai Omar Sosa Quartet & Melissa Aldana Quartet
15-16 iulie Dirty Dozen Brass Band
Incredibil, din progam lipsesc Lucian Ban, Mircea Tiberian ºi Iordache.
Culmea, nici mãcar Cãtãlin Milea nu e invitat !
În schimb, firesc, Cãtãlin Milea Hammond Trip-Awakeing, n-a lipsit de la al sãu Jazz Compas live in Museum din 30 aprilie. Au mai cîntat în cadrul acestei acþiuni de Ziua Internaþionalã a Jazz-ului ºi Sebastian Spanache Trio-Pasha’s Abstinance ºi Bucharest Jazz Orchestra.

enescu*Douã recomandãri:
-miercuri 14 mai ora 13.00 la Librãria Cãrtureºti-Verona din Capitalã, va fi lansat CD-ul Adrian Enescu-INVISIBLE MOVIES- (Selecþiuni din muzica de film), album realizat de A&A Records ºi Fundaþia MUZZA.
-Cu acelaºi prilej, Adrian Enescu este invitat joi 22 mai ora 19.00 la Club A, unde, în cadrul Cafenelei critice organizatã de criticul literar Ion Bogdan Lefter, se va discuta despre muzica de film.

*În finalul acestei rubrici, mã voi opri puþin la articolul „Topuri, clasamente ºi metehne autohtone” semnat de Mircea Tiberian pe site-ul Jazz Compas (poate fi citit cu click aici)

Precizez de la început cã de aceastã datã, nu am nici timpul ºi nici dispoziþia necesare, sã deschid o polemicã cu autorul respectiv. O voi face detaliat în numãrul din iunie al acestei reviste. Acum mã rezum la cîteva adnotãri fugare:

-cuvîntul jurnalistic, scris sau vorbit, presupune o foarte mare responsabilitate; jurnalistul, sau simplul semnatar al unui text scris sau vorbit, trebuie sã fie foarte bine/corect informat/documentat, altfel riscã sã cadã în dizgraþia cititorilor, iar în cazul lui Tiberian, ºi al spectatorilor, deoarece, este mai mult decît evident cã e ofticat, cã nu face parte din juriu; (culmea ar fi sã fie în acelaºi timp ºi jucãtor ºi arbitru ºi administrator/contabil cum i-ar place lui), apoi cã nu a luat nici un premiu la ultima ediþie a Galelor de jazz, iar pe de altã parte, pãrerile sale mi se par tendenþioase...Iatã cîteva dovezi clare:

-Ministerul Culturii nu numai  cã nu a finanþat aceastã ediþie a Galei, dar nici mãcar nu a anunþat oganizatorii din timp, cã nu aprobã dosarul de solicitare a finanþãrii, sau cã nu are bani pentru acest lucru, pentru a nu mai pune pe afiº instituþia respectivã ºi pentru a reduce proporþional din numãrul de premiaþi...(Din acelaºi motiv, lipsa fondurilor necesare, spre dezamãgirea unora ºi satisfacþia altora, dupã aceastã ediþie, nu vom mai realiza un CD cu selecþiuni din Galã).

-Gala nu a avut loc pe 7 aprilie cum scrie Tiberian, ci pe 6 aprilie...

-la Gala de anul trecut, Sorin Romanescu ºi Alex Man au fost nominalizaþi la categoria/secþiunea „Muzicianul anului” ºi nu la „Grupul anului” cum scrie Tiberian.

Apropo, sã fac cîteva precizãri:

-nici un artist din lume nu poate obliga un juriu sã nu-l nominalizeze ºi chiar sã-l premieze, dar artistul nominalizat sau chiar premiat, poate refuza premiul. În schimb, un artist poate cere organizatorului de eveniment ca acesta sã nu fie trecut pe afiº, iar organizatorul e obligat, în principiu, sã respecte doleanþa acelui artist. Am avut ºi eu asemenea cazuri/situaþii ºi dacã afiºul nu a fost tipãrit sau intrat sub tipar, am fãcut modificãrile de rigoare fãrã nici o supãrare. Problemele dintre cei doi muzicieni, Romanescu ºi Man pe de o parte, ºi mine, au apãrut atunci cînd, din pãcate, afiºul fiind deja tipãrit, am fost anunþat, doar cu trei zile înainte de Galã, de cãtre Man, intr-un cadru public, (ceea ce nu cred cã era cazul...), iar de cãtre Romanescu în aceaºi searã prin telefon, de decizia lor de a fi retraºi de pe lista de invitaþi la Galã, cu perspectiva/posibilitatea de a fi premiaþi la douã categorii: „CD-ul anului” ºi repet, „Muzicianul anului”-ex aequo. Da, atunci, ºi eu ºi colegii de juriu, am fost puºi într-o situaþie foarte neplãcutã, ca niciodatã în trecut ºi sper, nici în viitor... Nu mai aveam altã soluþie decît sã anulãm, cu regret, acordarea acelor premii, deoarece nu mai era timp de pregãtit alþi virtuali laureaþi cu micro recitalurile aferente...

Precizez cã la fiecare ediþie, evident, pentru reuºita spectacolului, în favoarea inclusiv a muzicienilor ca ºi a spectatorilor, existã o corelare fireascã între festivitatea de premiere, prezenþa laureaþilor, nu neaparat pentru a susþine un micro-recital ºi eventuala înregistrare a Galei pentru un posibil CD cu selecþiuni din acest eveniment.

Nu-mi explic nici azi adevãratul motiv al gestului celor doi apreciaþi chitariºti, cu atît mai mult cu cît, din perspectiva mea cel puþin, am colaborat/comunicat bine cu aceºtia atît la realizarea CD-ului UNDERCOVER, cît ºi la turneul care a precedat realizarea acelui CD ca ºi la alte concerte-recitaluri,... mai ales cã decizia lor a venit ca un trãznet, repet, cu trei zile înainte de Galã...

Revin:

-structura listei de nominalizãri ºi de premieri a rãmas aproximativ aceaºi de la prima ediþie...De ce oare tocmai acum, dle Tiberian, cînd nu sînteþi premiat, gãsiþi necesar sã o comentaþi/criticaþi ?!?

-nu e mai firesc ca acela care face rost de sponsori ºi finanþãri, (cu mare, din ce în ce mai mare dificultate), respectiv Fundaþia MUZZA, sã ºi administreze acele fonduri ? Aþi prefera sã faceþi acest lucru dvoastre dle Tiberian, (sã subordonaþi/manipulaþi ªI Fundaþia MUZZA), ca sã puteþi proceda, ca ºi în alte împrejurãri jazz-istice,...cu partea leului...care sã vã revinã dvoastre ?!?

-Ana Cristina Leonte a fost invitatã pentru a fi premiatã ºi ea la Galã dar a motivat absenþa ei printr-un turneu înþarãpe care îl avea programat în acea perioadã

-DA, se poate compara un trio cu o solistã sau invers dacã e vorba, ca ºi în cazul acestei jurizãri obiective, de acel criteriu de apreciere de care amintesc puþin mai jos...mai concret, JazzyBit a participat anul trecut, pe lîngã numeroase concerte-recitaluri de Club, la Festivalurile de la Cîmpina, Sângeorz Bãi ºi mai ales debutul la Gãrâna pentru care acest trio a ºi luat premiul respectiv...Puteþi sã-mi spuneþi domule Tiberian la ce festivaluri a cîntat studenta dvoastre Viorica Pintilie, pe care de altfel o apreciez ºi eu ?

-Vrabete, Biþulescu, Cristei ºi Cristian Gârlea au fost premiaþi la categoria „Confirmarea anului” nu în funcþie de vîrstã, cum insiueazã cu rãutate Tiberian, ci în funcþie de ACTIVITATEA ªI PERFORMANÞELE DIN ANUL PRECEDENT, CU NOUL PROIECT/NOUA FORMULÃ...în care au fost implicaþi...

-ce ipocrit sînteþi...Niciodatã nu aþi onorat Gala aºa cum se cuvine, (prin prestaþia muzicalã, prin piesa /piesele oferite publicului ºi nu organizatorului, care, la solicitarea dvoastre expresã ºi condiþionatã, va oferit întotdeauna cel mai substanþial premiu-financiar) ca ºi toþi muzicienii ºi fomaþiile prezente, iar acum aþi dori ca acest eveniment sã fie o adevãratã... „sãrbãtoare a acestei bresle”. Vã asigur cã aºa a ºi fost, cu unele excepþii independente de noi, este ºi va fi, indiferent de prezenþa dvoastre în juriu, aºa cum o doriþi, ºi/sau cel puþin pe lista de laureaþi....

Dincolo de toate, textul ºi mai ales tonul acestuia, nu dovedesc altceva decît, pe de o parte frustrarea lui Tiberian cã de aceastã datã la Galã nu a fost premiat, iar pe de altã parte, invidia pentru cei ce au fost laureaþi...apoi, vorba aceea, e uºor a bate cîmpii cînd nimic nu ai a spune...sau doar rãutãþi...

ªi în final, o întrebare fireascã:

-domnule Tiberian, chiar n-aþi gãsit nimic de apreciat la aceastã Galã ? Nici  mãcar la una dintre ediþiile anterioare la care aþi fost premiat ? Trist. Nu era mai bine sã veniþi, sã vedeþi la faþa locului cum cîntã colegii dvoastre, cu ce pasiune, cu ce dãruire, cu ce respect pentru public ?!? ªi abia apoi sã comentaþi ?

ªtiu cã e greu pentru dvoastre sã suportaþi succesul altora, dar oriºicît, dacã doriþi sã mai comentaþi ºi mai ales sã scrieþi despre un asemnea eveniment, e bine sã-l umãriþi live... Promit sã finanþez chiar ºi postura dvoastre de spectator-comentator-cîrcotaº al Galei...dacã va fi cazul...
ªi o concluzie îmi permit:

- e de înþeles, dle pofesor/doctor în jazz Mircea Tiberian, sã nu aveþi logicã în ceea ce cîntaþi, pentru cã, vorba aceea, „mulþi aud, puþini pricep”, dar sã nu aveþi logicã nici în ceea ce spuneþi/scrieþi, limbaj pe care îl pricepe (aproape) tot omul, e de neînþeles ºi cu atît mai greu de acceptat...

P.S.Apropo de noua SCRISOARE DESCHISà a unor...cicã muzicieni...

-pe de o parte, nu mã surpinde nici scrisoarea în sine ºi nici unele semnãturi, (multe nu le cunosc ºi cred cã nici ele/ei pe mine), iar pe de altã parte, nici nu ºtiu ce sã fac mai întîi: sã plîng sau sã rîd ?  (Sã fiu impresionat de cei 41 care semneazã sau sã mã bucur de cei aproximativ 1000 (o mie) care nu semneazã. I-aº întreba pe cei care semneazã ca primarul, care au cãzut în capcana celor 3-4 care au iniþiat, conceput ºi semnat primii acest demers: chiar ºtiþi, înþelegeþi care sînt ADEVÃRATELE dedesubturi ºi interese ale acestei scrisori ?) Înclin mai degrabã sã mã amuz, ºi încã tare copios, apoi sã mã detaºez indiferent...
Pe unii de pe acestã listã, pe care i-am sunat, nici nu ºtiau de ea ºi cu atît mai puþin sã o semneze...
Curios, dar nu imposibil...în practicile detractorilor respectivi (bine ºtiuþi deja) care mã onoreazã în continuare cu o mare, nesperatã ºi incredibilã atenþie.
Le mulþumesc tuturor ºi le sînt veºnic recunoscãtor.

ªi încã ceva:

-mãi oameni..., cã altfel nu pot sã vã spun cã risc sã jignesc animalele, voi credeþi cã eu n-am altã treabã decît sã urmãresc textele ºi scrisorile voastre stupide ºi sã vã rãspund la ele ?
O fac pentru ultima oarã. Prefer sã-mi menajez ochii ºi sã privesc ce e frumos/sãnãtos în jurul meu.
Îmi permit totuºi sã vã reamitesc vorba lui Marius Popp consemnatã cîndva într-o FOAIE  a festivalului de la Sibiu:
„Puneþi mîna pe instrumente ºi miracolul jazz-ului românesc se va înfãptui”.

Am reþinut totuºi o idee/sugestie interesantã din partea unui semnatar al scrisorii respective, dupã ce am avut cu el o plãcutã convorbire telefonicã:
-la umãtoarele Gale de jazz-Premiile MUZZA, sã procedãm ca la premiile Grammy, adicã sã nu mai acordãm ºi onorarii/bani.
(Nu. nu plîngeþi dle Tiberian, pentru dvoastre, dacã va mai fi cazul sã fiþi laureat, fac o excepþie, sînt dispus ºi sã cerºesc pentru a aduna cîþiva gologani).
Aº prefera ca la aceastã rubricã sã consemnez DOAR evenimente ºi succese precum cele din prima parte a acestui text ºi îndeosebi  cele gen Sorin Zlat ºi Florin Rãducanu.
Aºadar, nu mã stîrniþi cã nu faceþi altceva decît, dupã cum se vede, sã mã stimulaþi.
Uneori, e o senzaþie chiar plãcutã...
Pentru a vã dovedi cã nu m-am plictisit nici de Paºti ºi nici de 1 Mai, vã recomand sã citiþi  ºi textul meu de la CHIBRITURI BENGALE.

                                  va/vor urma

Comentarii cititori
sus

 


modern modernism postmodern postmodernism poesie realism realistic fantastic essay critique chronique poete dictionnaire prose thetre lyrique lyrisme vers lettre voyage hyperbole libre interwie revue metaphore philosophie sens film movie event translation relation cinema nick hornby simona popescu ana blandiana t.o. bobe liviu antonesei cornel mihai ungureanu corina ungureanu mircea cartarescu gabriel liiceanu paul goma andrei plesu bogdan suceava nina simone neil young high fidelity ghost world eternal sunshine jim jarmusch bill murray steve buscemi mircea martin matei calinescu norman manea virgil duda tolstoi dostoievski puskin cehov suskind inoue kawabata mishima berberova bulgakov quignard yourcenar leif panduro paulo coelho andrei makine alessandro baricco peter esterhazy hubert lampo par lagerkvist richard bach durrenmatt boll adolfo bioy casares llosa daniel keyes carlos fuentes botton modiano tennesee williams frabetti mccullers walser doxiadis page golding lindgren musil mann hemingway lenz kertesz capek ulitkaia sebastian eliade cioran noica bernanos werfel duras joyce nabokov soseki atxaga krausser guimard cusack scarlett johansson breban papillon empire falls tismaneanu pfeiffer bridges mircea ivanescu twain jessica fletcher james stewart katherine hepburn spencer tracy angelina jolie steven segal will smith rossini lucescu lone star felini antonioni barnaby seinfeld humanitas polirom zeus amelie russel crowe charlotte gainsbourg iben hjejle peter pan dickens bronte bruel hitchcock burroughs dinu flamand woody allen johnny depp andie mcdowell john ford pietje bell jules et jim almost famous chaplin john voight sommersturm travolta uma thurman friends ally mcbeal daphne du maurier steve martin liv ullman mumford john fante fitzgerald manet monet degas che guevara renoir hugo virginia woolf ed harris marta petreu gabriel andreescu burt reynolds pacino de niro monroe dean martin elvis mathieu madison county clint eastwood meryl streep blow up zatoichi mihalkov miller james stewart thora birch terry zwigoff thornton montesquieu cassanova closer julia roberts hugh grant modigliani verdi bloody sunday chain reaction before sunset ethan hawke julie delpy faulkner bukowski sartoris gombrowicz montherlant marquez proust sabato saint-exupery steinbeck ishiguro tuca dominguez julia kristeva dan brown lincoln jeffrey archer robin cook agatha christie poirot colin forbes john grisham bill clinton bush ioan paul tolkien umberto eco leonardo da vinci van gogh roald dahl manolescu paleologu iron maiden sharon stone madonna sarah hall kurt vonnegut anthony burgess salman rushdie isabel allende henry miller anais nin martin heidegger blochmann hannah arendt jose ortega y gasset julius evola celine camus cohen beatles lovinescu maiorescu eminescu calinescu plotin purcarete nietzsche montaigne lossky evdokimov aristotel shakespeare hamlet blaga ionesco djuvara yoga olimp bloom medeea oscar wilde coen paraskevopoulos macbeth american beauty harold pinter stoiciu john cusack amedeus marivaux dumas iglesias titanic mena suvari kevin spacey