•  Primãvara Poeziei - 2014
•  Ioan Moldovan la Tradem
•  Premiile UNITER 2014
•  Aniversare: Mircea Corniºteanu
•  Începe Festivalul Filmului European
•  Workshop despre trafic de persone


sus

Marius Dobrin

 

Sãlaº(j)ul Poeziei

 

zalau0„Sunt convins cã lumea a început cu un poem. Un poem divin, al suflului prim. Suntem moºtenitorii acelui poem, al acelui Început.”

Acestea sunt dintre cuvintele, rostite de Daniel Sãuca, de bun început a unui eveniment de tradiþie, 'Primãvara Poeziei'. La Zalãu, a XIV-a ediþie, perseverând pe un drum frumos, poeþi români ºi poeþi maghiari, laolaltã, de fiecare datã pe meleagurile Sãlajului. În 2014 a fost în ajun de Florii, ortodoxe ºi catolice, din nou în aceeaºi zi.

zalau2S-au deschis larg porþile Centrului de Culturã ºi Artã al judeþului Sãlaj, aºezat într-o fostã cazarmã, renovatã cu stil, îmbinând modernitatea ºi confortul infrastructurii cu aerul medieval. Au venit poeþii acestor locuri atât de frumoase, cu alternanþa deal-vale mai pregnantã ca nicãieri, au venit poeþi din Ungaria, oaspeþi permanenþi ai acestui eveniment. Au venit poeþi din Oltenia, au venit oameni cu drag de a asculta poezie ºi de a privi acuarele. Pentru cã mai întâi a fost un vernisaj al pictorului Czanik Ferenc, din Ungaria. În douã încãperi luminoase, prin ale cãror ferestre se puteau vedea ziduri albe ºi verdele ierbii de dupã ploaie, încãperi pline de vizitatori, tineri ºi vârstnici, au putut fi admirate aproape 30 de acuarele, între care, inedite prin subiect au fost cele cu peisaj urban. Despre artist ºi despre lucrãrile sale a vorbit Szabó Attila, profesor de arte plastice la ªcoala de Arte din Zalau, pentru ca apoi sã spunã câteva cuvinte chiar Czanic Ferenc. Aºa cum se va proceda ºi în continuare, cum s-a împãmântenit în aceste locuri cu mai pregnant aer european, discursurile au fost rostite în limba aleasã de vorbitor ºi traduse de unul dintre cei de faþã, cu precãdere de cãtre Józsa László, redactorul-sef de la 'Szilagyság'. (Puteþi vedea prima înregistrare ºi a doua înregistrare)

zalau3Apoi, în sala cea mare, poeþii s-au aºezat în semicerc, pe douã rânduri, faþã-n faþã cu publicul, oferind o imagine reconfortantã prin chiar prezenþa lor. Aproape de fereastrã, tinerii care au oferit pentru fiecare poet, traducerea în cealaltã limbã a poeziei prezentate.

Daniel Sãuca, managerul Centrului de Culturã ºi Artã al judeþului Sãlaj, el însuºi poet, o gazdã discretã ºi omniprezentã, ajutat la fiecare pas de cãtre Kerekes Edit, a spus cuvintele de întâmpinare. Parteneri la organizare au mai fost : Inspectoratul ªcolar al judeþului Sãlaj, Revista 'HepeHupa', Institutul Balassi ºi organizaþia judeþeanã a UDMR. De altfel, prezent în public, parlamentarul Seres Dénes a rostit câteva cuvinte. Daniel Sãuca a prezentat suplimentul celui mai recent numãr al revistei 'Caiete silvane', de data aceasta dedicat sculptorului Fadrusz János, cel care a ridicat monumentul dedicat baronului Wesselényi. (www.caietesilvane.ro)

zalau4Invitaþi de onoare, Nicolae Coande ºi Király Farkas (nãscut în România ºi stabilit la Budapesta) au citit cu generozitate din opera lor. Dupã care a pornit "defilarea" poeþilor, anuntaþi pe rând de cãtre Fejer Laszlo. Au fost douã re de graþie, când fiecare poet a citit versurile cu care a fost inclus în antologia alcãuitã cu acest prilej de Editura 'Caiete Silvane', beneficiind de traducerea poetei Györfi Simone.
Oaspetele surprizã a fost Ionel Ciupureanu, care a încheiat recitalul de poezie.
Poeþi ºi poetese, tineri ºi chiar foarte tineri, precum ºi dintre cei trecuþi de vârsta tinereþii, douãzeci dintre cei 28 antologaþi, au fost aplaudaþi de publicul cald.

 Puteþi urmãri un playlist în care apar poeþii: Nicolae Coande, Kiraly Farkas, Maria Birtocean, Kiss Lehel, Viorel Mureºan, Ion Piþoiu Dragomir, Viorel Tãutan, Ionel Ciupureanu

Seara a continuat cu muzica grupului RetroBand dar mai ales cu cãrþi. Foarte multe cãrþi pe care zalau6poeþii ºi le-au dãruit.

Prietenii mai vechi, prietenii mai noi, mereu descoperind câte un nou nume de scriitor, foarte mulþi tineri ascultând poezie ºi rostind sau scriind poezie. O sãrbãtoare în firea lucrurilor, cu farmec discret.

Dacã lumea a început cu un poem, un articol nu se poate încheia decât cu o poezie.

Viorel Mureºan, cu o poezie tradusã de Györfi Simone


Un portret 
                                                   Egy arckép

tu                                                                te

un pãr lung îºiurmeazã capul                              a mélységek felett

deasupra abisului                                             feje után lohol egy hosszú haj 

Comentarii cititori
sus

 

Ioan Moldovan la Tradem

 

Poetul Ioan Moldovan, director al revistei Familia, a fost invitatul lui Nicolae Coande la Scriitori la Tradem, pe 15 aprilie. Ioan Moldovan a susþinut conferința Nu sunt real decît în poezie, a citit din poezia sa ºi a dialogat cu publicul. A participat, ca gazdã, Cosmin Dragoste - managerul Casei de Culturã "Traian Demetrescu", actorul Constantin Cicort a citit la rândul sãu din poemele invitatului, iar violoncestul Gheorghe Suchici a produs scurte intermezzo-uri muzicale. Dar sã lãsãm mai bine imaginile sã "vorbeascã"!

Post Scriptum

Scriitori la Tradem este un proiect cultural inițiat în anul 2010 de Nicolae Coande, susþinut de Casa de Culturã a Municipiului Craiova, care și-a propus sã invite, în special, scriitori români a cãror voce este incofundabilã în contemporaneitate. De atunci au venit la Tradem: Gheorghe Grigurcu, Nichita Danilov, Radu Aldulescu, Marian Drãghici, Mircea Bârsilã, Claudiu Komartin, Sorin Vidan, Vasile Baghiu, Peter Sragher, Paul Vinicius, Bogdan Ghiu, Adrian Mihalache, Michael Astner, Dumitru Ungureanu, Ioan Es. Pop, Radu Vancu, Dragoº Varga, Dan Sociu, Peter Waugh (Austria), Dan Stanca, Anton Jurebie, Liviu Ioan Stoiciu, Cornel Mihai Ungureanu, Silviu Gongonea, Serghei Birjukov, Denis Beznosov (Rusia), N. Georgescu, Daniel Bãnulescu, Adrian Cioroianu, Esa Ensio Hirvonen (Finlanda), Adrian Bodnaru.

Autorul

Nãscut în 1952 în satul Mureºenii de Câmpie din judeþul Cluj. Poet. Liceul „George Bariþiu” din Cluj. Studii de filologie la Cluj – perioadã în care a fost redactor ºi secretar de redacþie al revistei studenþeºti Echinox –, apoi profesor în Maramureº (Cavnic, Baia Sprie, Baia Mare), pânã în 1989 când devine mai întâi redactor, din 1990 redactor-ºef ºi (din 2006) director al revisteiFamilia din Oradea, unde lucreazã ºi în prezent. Debut cu volumul de poezii Viaþa fãrã nume (1980). Alte volume de versuri: Exerciþii de transparenþã (1983), Insomnii lângã munþi (1989), Arta rãbdãrii (1993), Avantajele insomniei (1997), Tratat de obosealã (1999) , O uitare de texte (1999), Interioarele nebune (2002),  Celãlalt peºte (2005), Însemnãri primitive (2005), Mainimicul(2010), Poeme 1980-2010); în curs de apariþie volumul de versuri timpuri crimordiale, în pregãtire volumul Poeþi în cãrþi. Scrie ºi criticã literarã, în special cronici ale cãrþilor de poezie. Colaborator al Dicþionarului de scriitori români (coordonat de Mircea Zaciu, Marian Papahagi, Aurel Sasu). A fost tradus în englezã, francezã, maghiarã, cehã, slovenã ºi albanezã. Mai multe cãrþi ale sale au primit premii ale Uniunii Scriitorilor ºi al unor reviste literare (Tribuna, Poesis, Nord Literar, Arca, Transilvania, Viaþa Româneascã, Ateneu, Fundaþia Principesa Margareta). Este membru al Uniunii Scriitorilor din România ºi al PEN-club.

Comentarii cititori
sus

 

Premiile Galei UNITER 2014

 

În cadrul celei de-a XXII- a ediþii a GALEI PREMIILOR UNITER, desfãºuratã în 28 aprilie 2014 la Palatul Culturii din Târgu Mureº, au fost decernate urmãtoarele premii:

Premiul pentru debut: Lucia Mãrneanu ºi Leta Popescu pentru spectacolul Parallel, coproducþie GroundFloor Group ºi ColectivA, la Fabrica de Pensule,Cluj-Napoca

Premiul pentru teatru radiofonic: Douã nuvele de Mihail Bulgakov: ªtergarul cu cocoº ºi Beregata de oþel, dramatizarea radiofonicã ºi regia artisticã Diana Mihailopol, producþie a Societãþii Române de Radiodifuziune

Premiul pentru cea mai bunã scenografie: József Bartha  pentru scenografia spectacolului Hamlet, Teatrul „Tamási Áron” Sfântu-Gheorghe

Premiul pentru cel mai bun actor în rol secundar: Valer Dellakeza pentru rolul Tót din spectacolul FamiliaTót, Teatrul Naþional „Marin Sorescu” Craiova

Premiul pentru cea mai bunã actriþã în rol secundar: Nicoleta Hâncu pentru rolul Elmire, soþia lui Orgon din spectacolul Tartuffe, Teatrul Metropolis Bucureºti

Premiul pentru criticã de teatru: Mircea Morariu

Premiul pentru teatru TV: Hedda Gabler, regia artisticã Dominic Dembinski, producþie a Societãþii Române de Televiziune

Premiul pentru cel mai bun actor în rol principal: Cornel Rãileanu pentru rolul Personajul din spectacolul Ce nemaipomenitã aiurealã, Teatrul Naþional Cluj

Premiul pentru cea mai bunã actriþã în rol principal: Alexandra Fasolã pentru rolul titular din spectacolul Yentl,Teatrul Evreiesc de Stat Bucureºti

Premiul pentru cel mai bun regizor: László Bocsárdi pentru spectacolul Hamlet,  Teatrul „Tamási Áron” Sfântu-Gheorghe

Premiul pentru cel mai bun spectacol: Victor sau copiii la putere de Roger Vitrac, regia Silviu Purcãrete, Teatrul Maghiar de Stat Cluj

Nominalizãrile au fost fãcute de un juriu de selecþie alcãtuit din criticii de teatru Andreea Dumitru, Sebastian-Vlad Popa ºi Ionuþ Sociu, iar juriul final, care a decis câºtigãtorii dintre cei trei nominalizaþi pentru fiecare categorie, a fost alcãtuit din: Puiu Antemir – scenograf, Alice Georgescu – critic de teatru, Sanda Manu – regizor,Virginia Mirea – actriþã, Ion Parhon - critic de teatru.

În cadrul Galei au mai fost acordate Premiile Senatului UNITER, Premiul oferit de cãtre Preºedintele UNITER, Premiul Mecena, Premiul British Council (premiu gãzduit) ºi Premiul pentru cea mai bunã piesã româneascã a anului 2013.

PREMIILE SENATULUI UNITER

Premiul de excelenþã: VICTOR REBENGIUC

Premiul pentru întreaga activitate: Actor: PETRU CIUBOTARU; Actriþã: VIRGINIA ITTA MARCU

Regizor: MIHAI MÃNIUÞIU

Scenografie: ANCA PÂSLARU

Criticã ºi istorie teatralã: ZENO FODOR

PREMII SPECIALE

Premiul special jurnalistei ºi traducãtoarei Raluca Rãdulescu, pentru contribuþia la redimensionarea într-un discurs contemporan a unei cãrþi fundamentale pentru practica ºi teoria teatralã: K S Stanislavski – Munca actorului cu sine însuºi.

Premiul special pentru teatru-dans: Andreei Gavriliu ºi lui ªtefan Lupu pentru Zic-Zac, spectacol de teatru-dans de Andreea Gavriliu rezematã de ªtefan Lupu.

Premiul special pentru teatru-document: Gianinei Cãrbunariu, pentru spectacolul-studiu Tipografic majuscul, coproducþie dramAcum ºi Festivalul Internaþional de Teatru de la Nitra, Slovacia, în parteneriat cu Teatrul Odeon.

Premiul Preºedintelui: acordat domnului Eusebiu ªtefãnescu pentru contribuþia sa la frumoasa rostire a poeziei.

Premiul Mecena: acordat doamnei CARMEN PALADE ADAMESCU, Preºedinte, Unirea Shopping Center

Premiul British Council (premiu gãzduit): acordat doamnei Mihaela Pãun, director al Centrului Cultural al Municipiului Bucuresti – ARCUB, pentru management cultural.

Premiul pentru cea mai bunã piesã româneascã a anului 2013, concurs organizat de UNITER sub egida Casei Regale a României: În trafic, de Alina Nelega

Juriul Concursului de dramaturgie „Cea mai bunã piesã româneascã a anului 2013” a fost compus din criticii de teatru Marina Constantinescu,  Adriana Popescu, Marian Popescu.

Comentarii cititori
sus

 

Mircea Corniºteanu la 70 de ani

 

Regizorul și directorul Teatrului Național „Marin Sorescu” din Craiova, Mircea Cornișteanu, a împlinit pe13 aprilie, 70 de ani de viațã și 41 de carierã artisticã. Unul dintre cei mai apreciați regizori români, Cornișteanu este autorul primei Integrale Caragiale în lumea teatrului românesc, realizatã la Naționalul craiovean. Primul sãu spectacol dupã o piesã de I.L Caragiale, O scrisoare pierdutã, a fost pus în scenã pe 19 aprilie 1974 la Craiova, în timpul directoratului lui Amza Pellea.

Nãscut la 13 aprilie 1944, în București, Mircea Cornișteanu a absolvit Facultatea de Limba ºi Literatura românã a Universitãþii Bucureºti, promoþia 1967, precum și Facultatea de Regie-Teatru a I.A.T.C., promoþia 1973, clasa Radu Penciulescu. Din 1973 pânã în 1990 a fost regizor la Craiova, apoi, timp de nouã ani a fost regizor la Teatrul Nottara. Între 1997-2000 a fost director al Teatrului „Sicã Alexandrescu” din Brașov. Din anul 2000 a devenit directorul general al T.N.C., fiind la ora actualã unul dintre cei mai longevivi directori din istoria teatrului craiovean.

În 40 de ani de carierã a realizat peste 150 de spectacole pe scenele a mai mult de 25 de teatre profesioniste din þarã ºi strãinãtate (Polonia, fosta U.R.S.S., Cipru), spectacole de teatru, teatru de pãpuºi, musical-uri, operetã ºi teatru de televiziune.

Pentru unele dintre spectacolele realizate a obþinut premii, în total peste 20, pentru regie sau cel mai bun spectacol la diferite competiþii ºi festivaluri. A fost distins cu Premiul UNITER (2010) pentru întreaga activitate și cu Premiul UNITER (2011) pentru cel mai bun spectacol TV pentru Unde-i revolverul? de Görgey Gabor.

A montat pânã în prezent 25 de spectacole dupã opera lui Caragiale, dintre care 5 spectacole cu piesa O scrisoare pierdutã. Mircea Cornișteanu a realizat atât Integrala comediilor lui Caragiale, cât ºi alte spectacole bazate pe proza ºi corespondenþa acestuia, dar și spectacole din dramaturgia româneascã și internaționalã, dupã scrierile dramatice ale unor autori prestigioși, de la Cehov (un Unchiul Vanea de neuitat) pânã la Neil LaBute. A inițiat proiecte importante ale T.N.C Marin Sorescu, între care Întâlnirile SpectActor și concursul pentru regizori și dramaturgi tineri români sunt de notorietate naționalã.

Este laureat în 1993 ºi 1996 cu Premiul naþional de umor pentru spectacole de teatru ºi Cavaler al Ordinului Naþional „Serviciul Credincios”. A fost secretar general al Convenþiei Teatrale Europene ales la Adunarea Generalã de la Nisa - 2005 ºi reales la Adunarea Generalã de la Craiova - 2007. Societar de onoare al Teatrului Naþional Craiova.

κi doreºte sã-ºi încheie directoratul cu cel mai important proiect care s-a fãcut în teatrul românesc de la Trilogia anticã a lui Andrei ªerban: Rinocerii, de Ionesco, în regia lui Robert Wilson.”

„Filozofia” sa de viațã este simplã, în cheie stoicã: „Am avut noroc sã cunosc artiºti, nu ºtiu câþi au avut acest noroc; am avut noroc cã nu m-am sãturat, cã nu m-am lãsat rãpus de rutinã. Îmi place sã merg la teatru, îmi place sã lucrez cu tinerii, sã ies dimineaþa în grãdinã ºi sã intru în casã seara târziu. Îmi place sã conduc maºina repede. Sunt un norocos.”

Comentarii cititori
sus

 

Începe Festivalul Filmului European

 

Festivalul Filmului European are loc anul acesta în perioada 9-15 mai la Bucureºti ºi 16-18 mai la Tîrgu Mureº. Organizatã de Institutul Cultural Român împreunã cu Reprezentanþa Comisiei Europene în România, sub egida EUNIC, cu sprijinul ambasadelor ºi centrelor culturale ale þãrilor europene, ediþia 2014 le oferã cinefililor 42 de filme (drame, comedii, filme biografice, documentare și de animație, de lungmetraj și scurtmetraj) din 25 de þãri.

„Dorim sã aducem un suflu proaspãt Festivalului Filmului European care, ajuns la cea de-a XVIII-a ediþie, îºi serbeazã majoratul. Selecþia excelentã de filme europene este completatã de evenimente conexe care ne dorim sã atragã ºi public nou. Festivalul începe de Ziua Europei. Împãrtãºim  valorile europene ºi participãm la dialogul intercultural european. Cinematografia românã este perfect conectatã la fenomenul european, iar cineaºtii noºtri sunt adevãraþi campioni. Este datoria noastrã sã acordãm sprijinul ºi atenþia necesarã regizorilor, actorilor, cineaºtilor români în general, în acord cu performanþele lor“, a declarat Liviu Jicman, vicepreºedintele Institutului Cultural Român.

Proiecþiile din Bucureºti vor avea loc la cinematografele Studio ºi Elvire Popesco, iar cele din Tîrgu Mureº la cinematograful Arta.

„Ne face o deosebitã plãcere sã putem relua tradiþia ediþiilor locale prin includerea oraºului Tîrgu Mureº pe harta Festivalului. Astfel, cinefilii din Transilvania se vor bucura împreunã cu noi de selecþia de filme a acestei ediþii. Acest lucru nu ar fi fost posibil fãrã implicarea partenerilor noºtri locali“, a adãugat vicepreºedintele ICR.

Este deja o tradiþie ca Festivalul Filmului European sã aibã în fiecare an un ambasador onorific, invitat sã regizeze clipul de promovare a festivalului, oferind astfel o viziune personalã asupra caracteristicilor filmului european ºi asupra rolului pe care acesta îl are în cinematografia mondialã. Ambasadorul ediþiei de anul acesta este regizorul Adrian Sitaru, autor a numeroase producþii cinematografice, printre care scurtmetrajul Colivia ºi lungmetrajele Pescuit sportiv ºi Din dragoste cu cele mai bune intenþii.

Deschiderea festivalului este precedatã de concertul muzicianului grec Yorgos Nousis, ale cãrui compoziții combinã elemente clasice și de jazz cu teme și sound-uri populare balcanice. Concertul marcehazã preºedinþia elenã a Uniunii Europene din primul semestru al anului 2014, este organizat împreunã cu Fundaþia Culturalã Greacã ºi va avea loc în seara zilei de 8 mai în grãdina Institutului Cultural Român. Accesul publicului este liber.
Mai multe detalii: www.yorgosnousis.com

La Seara de galã a Festivalului, care va avea loc vineri, 9 mai, la Cinema Studio, va fi proiectat filmul Miss Violența (Grecia, 2013) în prezența regizorului Alexandros Avranas ºi a actriþei Eleni Roussinou. Filmul – povestea unei duble prãbuºiri – a fost selectat în numeroase festivaluri ºi recompensat cu premii la Veneþia (Leul de Argint, Coppa Volpi, Fedeora), Reykjavik, Stockholm ºi Montreal.

În programul ediþiei din acest an se regãsesc numeroase producții care au þinut capul de afiº la festivaluri de prestigiu precum Cannes, Veneția, Rotterdam, Sundance, Karlovy Vary.

Selecția festivalului cuprinde, de asemenea, douã documentare românești: București, unde ești?, regia Vlad Petri (inclus în competiția Festivalului de Film de la Rotterdam și de la TIFF), respectiv Cântece pentru un muzeu, regia Eliza Zdru (Astra, Visions du Réel DOCM – Nyon, Krakow Film Festival Market, Hot Docs Doc Shop), coproducția La limita de jos  a cerului (România – Moldova), regia Igor Cobileanski, o selecție cu cele mai recente scurtmetraje ale regizorului Adrian Sitaru, precum și o secțiune de filme scurte realizate de studenții de la U.N.A.T.C..
Mai multe informații despre programul FFE se gãsesc pe www.ffe.ro și pewww.facebook.com/ffeRomania.

În cadrul festivalului, la Institutul Cultural Român va avea loc un workshop de animație 2D Flash pentru copiii cu vârste între 8 și 13 ani. Workshopul va fi susținut de Vasi Alboiu, cunoscut celor mici de la ultimele ediții ale Festivalului Anim'est.
Atelierul pentru copii este programat duminicã, 11 mai 2014, de la 13.00 la 16.00, la sediul ICR din Aleea Alexandru nr. 38.
Pentru înscrieri, trimiteți un e-mail la adresa or.tsenetse@mlif

Comentarii cititori
sus

***

 

Workshop despre trafic de persone

 

În data de 30 mai 2014 va avea loc la Facultatea de Filosofie de la Universitatea Bucureºti o dezbatere despre traficul de persoane. Manifestarea este organizatã de Dr. Adriana Mihaela Macsut ºi Drd. ªtefan Grosu (Universitatea Bucureºti). 

Stafful manifestãrii este format din:

• consultanþi antropologici, Yolanda Angulo (Docente en Facultad de Filosofía y Letras, UNAM and Directora del Centro de Estudios Genealógicos, para la investigación de la cultura en México y América Latina, A. C) ºi Carlos Eduardo Montano (Universidad Autónoma de Ciudad RE Juárez, membru, Centro de Estudios Genealógicos, para la investigación de la cultura en México  América Latina, A. C..);

• consultant sociologic, Prof. Univ. Dr. Diab Al Badayneh (Qatar University);

• consultanþi etici, Prof. Univ. Dr. Sorin Tudor Maxim ºi Lector. Dr. Marius Cucu (Universitatea ªtefan Cel Mare, Suceava); Lector Univ. Dr. Dana Stãnciulescu (Universitatea Spiru Haret, filiala Craiova);

•  consultanþi  filosofici Prof. Univ. Dr. Viorel Guliciuc (Universitatea ªtefan cel MareSuceava, Romania ºi Societatea Românã de Filosofie, Inginerie ºi Tehnoeticã) ºi Lect. Dr.  Claudiu Mesaroº, Facultatea de ªtiinþe Politice, Filosofie ºi ªtiinþe ale Comunicãrii,  Universitatea de Vest Timiºoara, Centrul de Cercetare în Istoriografie Filosoficã ºi Filosofia  Imaginarului);
 • consultant religios, Prof. Univ. Dr. Kuruvilla Pandikattu Joseph (Pontifical Institute for  Philosophy and Religion, Pune, India);

 • consultant Mass-media Drd. Ana-Maria Gajdo (Dipartimento di Scienze Politiche, Corso Storia  dell’Europa,   Sapienza Universita di Roma);

• consultant despre viaþã, Claudia Togãnel (asistent medical ºi psiholog, Târgu Mureº);

• fotograf ºi asistent virtual media,  Alexandru Olah;

• partener mass-media Prãvãlia Culturalã.

Manifestarea se aflã sub sub patronajul unor centre de cercetare naþionale ºi internaþionale:

Group of Reading Limits of Knowledge, Bucharest – Romania;

Group of Reading Human Paradigms, Suceava; Romania;

IBN Khaldun Center For Research & Studies, Amman- Jordan;

Romanian Society for Philosophy Engineering & Technoethics,Suceava – Romania;

Centre for Research in Philosophical Historiography and Philosophy of Imaginary, West University of Timisoara – Romania.

Rezumatele ºi cuvintele cheie în limba englezã sunt aºteptate pânã pe data de 20 mai 2014 pe adresa limitele.cunoasterii@yahoo.ro. Se poate participa live sau via skype.

Comentarii cititori
sus
Comentarii cititori
sus
Comentarii cititori
sus
Comentarii cititori
sus
Comentarii cititori
sus
Comentarii cititori
sus
Comentarii cititori
sus
Comentarii cititori
sus
Comentarii cititori
sus
Comentarii cititori
sus
Comentarii cititori
sus
Comentarii cititori
sus
Comentarii cititori
sus
Comentarii cititori
sus
Comentarii cititori
sus
Comentarii cititori
sus
Comentarii cititori
sus
Comentarii cititori
sus

 


modern modernism postmodern postmodernism poesie realism realistic fantastic essay critique chronique poete dictionnaire prose thetre lyrique lyrisme vers lettre voyage hyperbole libre interwie revue metaphore philosophie sens film movie event translation relation cinema nick hornby simona popescu ana blandiana t.o. bobe liviu antonesei cornel mihai ungureanu corina ungureanu mircea cartarescu gabriel liiceanu paul goma andrei plesu bogdan suceava nina simone neil young high fidelity ghost world eternal sunshine jim jarmusch bill murray steve buscemi mircea martin matei calinescu norman manea virgil duda tolstoi dostoievski puskin cehov suskind inoue kawabata mishima berberova bulgakov quignard yourcenar leif panduro paulo coelho andrei makine alessandro baricco peter esterhazy hubert lampo par lagerkvist richard bach durrenmatt boll adolfo bioy casares llosa daniel keyes carlos fuentes botton modiano tennesee williams frabetti mccullers walser doxiadis page golding lindgren musil mann hemingway lenz kertesz capek ulitkaia sebastian eliade cioran noica bernanos werfel duras joyce nabokov soseki atxaga krausser guimard cusack scarlett johansson breban papillon empire falls tismaneanu pfeiffer bridges mircea ivanescu twain jessica fletcher james stewart katherine hepburn spencer tracy angelina jolie steven segal will smith rossini lucescu lone star felini antonioni barnaby seinfeld humanitas polirom zeus amelie russel crowe charlotte gainsbourg iben hjejle peter pan dickens bronte bruel hitchcock burroughs dinu flamand woody allen johnny depp andie mcdowell john ford pietje bell jules et jim almost famous chaplin john voight sommersturm travolta uma thurman friends ally mcbeal daphne du maurier steve martin liv ullman mumford john fante fitzgerald manet monet degas che guevara renoir hugo virginia woolf ed harris marta petreu gabriel andreescu burt reynolds pacino de niro monroe dean martin elvis mathieu madison county clint eastwood meryl streep blow up zatoichi mihalkov miller james stewart thora birch terry zwigoff thornton montesquieu cassanova closer julia roberts hugh grant modigliani verdi bloody sunday chain reaction before sunset ethan hawke julie delpy faulkner bukowski sartoris gombrowicz montherlant marquez proust sabato saint-exupery steinbeck ishiguro tuca dominguez julia kristeva dan brown lincoln jeffrey archer robin cook agatha christie poirot colin forbes john grisham bill clinton bush ioan paul tolkien umberto eco leonardo da vinci van gogh roald dahl manolescu paleologu iron maiden sharon stone madonna sarah hall kurt vonnegut anthony burgess salman rushdie isabel allende henry miller anais nin martin heidegger blochmann hannah arendt jose ortega y gasset julius evola celine camus cohen beatles lovinescu maiorescu eminescu calinescu plotin purcarete nietzsche montaigne lossky evdokimov aristotel shakespeare hamlet blaga ionesco djuvara yoga olimp bloom medeea oscar wilde coen paraskevopoulos macbeth american beauty harold pinter stoiciu john cusack amedeus marivaux dumas iglesias titanic mena suvari kevin spacey