•  Nicoleta Dabija
•  Lorena Stuparu
•  Cornel Mihai Ungureanu


sus

 

Capitalã Culturalã Europeanã 2021

 

Cluj, Iaºi, Timiºoara, Craiova, Arad ºi Bucureºti sunt în cursa pentru Capitalã Culturalã Europeanã 2021. Cum vi se pare, la acest moment, foaia de parcurs a oraºelor candidate? Care consideraþi cã este mai dinamic ori cu ºanse mai mari sã câºtige? Ce s-a fãcut, ce mai e sau ce ar fi de fãcut? Orice opinie ori argument despre aceste candidaturi ºi beneficiile sau costurile pe care le implicã sunt binevenite.

Comentarii cititori
sus

Nicoleta Dabija

 

Nu știu alții ce fac, cum gândesc și cum își culturalizeazã cetãțenii pânã în 2021. Dar știu cã pentru a obține titlul de Capitalã Culturalã Europeanã e nevoie nu doar de evenimente culturale de amploare, constante, cu tradiție, ci deopotrivã de voințã antrenatã și de o civilizație solidã care sã le susținã. Din acest motiv cred cã un oraș vestic, din Ardeal sã spunem, are mai multe șanse pentru acest titlu.

Iașul, oraș pe care-l iubesc necondiționat și în care am decis sã trãiesc de câțiva ani, cu viața lui molcomã și mai greu de trezit, pare sã se fereascã de o așa „onoare”. Și nu pentru cã nu l-ar prinde titlurile, nu ar avea nevoie de ele sau cã nu ar exista instituții de culturã și oameni care sã lupte pentru evenimente de anvergurã, ci pentru cã existã aici o „delãsare” funciarã care nu poate duce la o continuitate și o permanențã.

E o chestiune de fire, dar și de civilizație în egalã mãsurã. Modernizãm orașul, dar o facem în detrimentul naturii, tãind copacii - e cel mai bun exemplu!-, dorim sã vinã turiștii, dar orașul e plin de șantiere etc. Îmi amintesc de vizita unui scriitor britanic la Iași. Un scriitor care a vizitat orașele mari ale României. Când l-am întrebat ce impresie i-a fãcut Iașul, mi-a rãspuns cã i se pare un oraș muncitoresc. Ce sã mai adaug eu atunci?

Comentarii cititori
sus

Lorena Stuparu


„Unde-a fost crai Craiovisin” ºi oriunde altundeva

 

Nu atât datoritã centralitãþii postmoderne a periferiei, cât pentru merite culturale deosebite, fiecare dintre oraºele menþionate în anchetã ar putea fi oficial declarat pentru un timp capitalã culturalã europeanã.

Din punctul meu de vedere patetic subiectiv, dar cred cã ºi din perspectiva notei de specific naþional ºi local, consider Iaºul ca fiind cel mai reprezentativ oraº românesc pentru titlul de capitalã culturalã europeanã. Cum spuneam poate ºi în alte rânduri, oraºul din realitate confruntat cu oraºul din cãrþi ºi din vis nu m-a dezamãgit câtuºi de puþin ºi ca sã închei, am sã argumentez cu câteva „locuri comune” din memoria mea destul de îndepãrtatã: Parcul Copou, Strada Palade, Casa „Vasile Pogor”, Teatrul Naþional, Palatul Culturii, Muzeul Unirii, Universitatea, Bojdeuca, Cetãþuia ºi cea din urmã pentru a fi cea dintâi – Biserica „Trei ierarhi”.

Din perpectiva tradiþiei personale de subiectivitate, Iaºului îi urmeazã Craiova: Colegiul „Carol I” ºi mai ales biblioteca din incinta lui cu Teatrul Liric cu tot, Zidul din Hanul Hurezului ºi Fântâna Purcarului de lângã Piaþa Veche, ce-a mai rãmas din „13 Septembrie”, „România muncitoare”, „Lipscani”, Casa ºi Parcul „Romanescu”, Muzeul de Artã (tabloul pictorului anonim cu douã fetiþe adormite în fotoliu, colecþia Brâncuºi, colecþia Pallady), Muzeul de Istorie, Teatrul Naþional, Fântâna muzical-dansatoare, Blocul F8 de pe Dezrobirii ºi locuitorii lui europeni, ce-a mai rãmas din ªcoala nr. 9 de pe Vasile Alecsandri, biserica „Postelnicul Fir” ºi biserica „Harºu”, catedrala „Madona Dudu” ºi catedrala „Sfântul Dumitru” plus celelalte biserici ºi case vechi (casa „Gaiþelor”), magnoliile, „bulgãraºii”, lãmâiþele, „Mâna Maicii Domnului”, trandafirii ºi toate florile domestice ºi sãlbatice cu mireasma lor inconfundabilã.

Dupã conectarea dintotdeauna la spiritul occidental - Timiºoara, Clujul ºi Aradul le vãd în acelaºi plan. Asta ca sã mai adaug o banalitate la cele deja spuse. Ceea ce nu înseamnã cã primelor douã oraºe le-ar lipsi acest spirit, iar ultimelor acea materie primordialã.

Pânã la urmã cursa pentru câºtigarea trofeului de capitalã culturalã europeanã este una dintre acele competiþii pe care refuz sã le înþeleg, atâta timp cât nivelul de trai cultural al românilor scade simþitor, atâta timp cât costurile legate de întreþinerea urbanã raportate la veniturile obþinute din muncã cinstitã sunt pur ºi simplu criminale, când abia a trecut o iarnã nu foarte grea în care autoritãþile locale s-au raportat iresponsabil la rezervele de energie termicã ale oraºului.

ªi ca sã nu închei într-o notã meschinã, revenind la tonul iniþial, am sã vã amintesc „Rondelul domniþei” de Alexandru Macedonski: „Ieºind din balta Craioviþa,/ Unde-a fost crai Craiovisin,/ Vãpaie, vezi plutind domniþa/ Mai argintatã ca un crin./ Sub lunã-i tremurã cosiþa,/ 
În suflet poartã ca un chin,/ Plutind pe balta Craioviþa,/ Unde-a fost crai Craiovisin./ Îºi duse viaþa-ntr-un suspin,/ Nedându-ºi nimãnui guriþa,/ Dar a rãmas mironosiþa/ Din veacul cel de tot creºtin,/ Plutind pe balta Craioviþa”.

Acum, n-o fi ea Grãdina Botanicã din Craiova (localizarea istoricã a lacului pe care plutea o domniþã suspinând dupã Craiovisin) ca aceea din Cluj, dar perspectivã europeanã are cu siguranþã.

Comentarii cititori
sus

Cornel Mihai Ungureanu

 

Cred cã fiecare dintre oraºele candidate îºi are ºansa ºi atuurile lui, pe care nu am sã încerc sã le enumãr, cu atât mai puþin sã le compar. Este vizibil efortul fãcut de unele instituþii, de administraþiile locale implicate, pentru dinamizarea vieþii culturale ºi este îmbucurãtor plusul de alocare bugetarã sau atragerea de fonduri private cãtre un domeniu tratat, altfel, cu condescendenþã.

În Craiova, de exemplu, existã o mobilizare care, presupun, a ridicat oraºul de pe poziþia a 13-a pe care se afla într-un studiu din 2010 privind vitalitatea culturalã a oraºelor din România.

Pozitivã mi se pare ºi cooperarea regionalã, susþinerea pe care oraºe sau judeþe vecine o acordã unui proiect care le poate aduce beneficii conexe sau pur ºi simplu le dã ocazia unei solidaritãþi, lucru valabil, din pãcate, doar atunci când administratorii au aceeaºi culoare politicã.

Dincolo de branduri, de festivaluri de tradiþie sau nou-create, de toate acþiunile menite sã scoatã oamenii în stradã, de necesarul pragmatism al urmãririi punctajelor, aº remarca în unele cazuri o oarecare incoerenþã, o comunicare triumfalistã, de campanie, cu ecou în presa prietenã, nu ºi în rândul celor care fac sau pe care îi pasioneazã cultura.

Evident, sunt de urmat cãi bãtute, e de învãþat de la cei care au câºtigat – aºa cã toatã lumea a privit cu ochi de guru cãtre Constantin Chiriac, unii chiar cãtre Klaus Iohannis, ºi e foarte bine. Nu e loc de amatorism, bunele intenþii nu ajung, în acelaºi timp însã, o echipã care inventeazã, care aduce un suflu nou, care valorificã ºi energiile din afara instituþiilor – instituþiile de oriunde trag dupã ele, mai mereu, trena inerþiei - îmi pare cã ar avea mai multe ºanse de a surprinde sau de a convinge.

Altfel, însãºi intrarea în cursã, asigurã oraºelor respective o zbatere plãcutã. Cel care va fi desemnat învingãtor va avea în faþã ani frmoºi, cãci, cum spune vechiul refren al formaþiei ABBA, “Câºtigãtorul ia totul”. În privinþa celorlalte, mã tem cã va urma un recul.

 

Comentarii cititori
sus

 


modern modernism postmodern postmodernism poesie realism realistic fantastic essay critique chronique poete dictionnaire prose thetre lyrique lyrisme vers lettre voyage hyperbole libre interwie revue metaphore philosophie sens film movie event translation relation cinema nick hornby simona popescu ana blandiana t.o. bobe liviu antonesei cornel mihai ungureanu corina ungureanu mircea cartarescu gabriel liiceanu paul goma andrei plesu bogdan suceava nina simone neil young high fidelity ghost world eternal sunshine jim jarmusch bill murray steve buscemi mircea martin matei calinescu norman manea virgil duda tolstoi dostoievski puskin cehov suskind inoue kawabata mishima berberova bulgakov quignard yourcenar leif panduro paulo coelho andrei makine alessandro baricco peter esterhazy hubert lampo par lagerkvist richard bach durrenmatt boll adolfo bioy casares llosa daniel keyes carlos fuentes botton modiano tennesee williams frabetti mccullers walser doxiadis page golding lindgren musil mann hemingway lenz kertesz capek ulitkaia sebastian eliade cioran noica bernanos werfel duras joyce nabokov soseki atxaga krausser guimard cusack scarlett johansson breban papillon empire falls tismaneanu pfeiffer bridges mircea ivanescu twain jessica fletcher james stewart katherine hepburn spencer tracy angelina jolie steven segal will smith rossini lucescu lone star felini antonioni barnaby seinfeld humanitas polirom zeus amelie russel crowe charlotte gainsbourg iben hjejle peter pan dickens bronte bruel hitchcock burroughs dinu flamand woody allen johnny depp andie mcdowell john ford pietje bell jules et jim almost famous chaplin john voight sommersturm travolta uma thurman friends ally mcbeal daphne du maurier steve martin liv ullman mumford john fante fitzgerald manet monet degas che guevara renoir hugo virginia woolf ed harris marta petreu gabriel andreescu burt reynolds pacino de niro monroe dean martin elvis mathieu madison county clint eastwood meryl streep blow up zatoichi mihalkov miller james stewart thora birch terry zwigoff thornton montesquieu cassanova closer julia roberts hugh grant modigliani verdi bloody sunday chain reaction before sunset ethan hawke julie delpy faulkner bukowski sartoris gombrowicz montherlant marquez proust sabato saint-exupery steinbeck ishiguro tuca dominguez julia kristeva dan brown lincoln jeffrey archer robin cook agatha christie poirot colin forbes john grisham bill clinton bush ioan paul tolkien umberto eco leonardo da vinci van gogh roald dahl manolescu paleologu iron maiden sharon stone madonna sarah hall kurt vonnegut anthony burgess salman rushdie isabel allende henry miller anais nin martin heidegger blochmann hannah arendt jose ortega y gasset julius evola celine camus cohen beatles lovinescu maiorescu eminescu calinescu plotin purcarete nietzsche montaigne lossky evdokimov aristotel shakespeare hamlet blaga ionesco djuvara yoga olimp bloom medeea oscar wilde coen paraskevopoulos macbeth american beauty harold pinter stoiciu john cusack amedeus marivaux dumas iglesias titanic mena suvari kevin spacey