•  Adriana Macsut
•  Radu Marini
•  Mircea Nãstasie


sus

Adriana Macsut

           

Dezbatere despre implicaþiile imorale ale traficului de persoane

 

La Facultatea de Filosofie de la Universitatea Bucureºti, între orele 14 – 17, în data de 30 mai 2014 s-a desfãºurat o dezbatere dedicatã fenomenului complex numit traficului de persoane, coordonatã de Dr. Adriana Mihaela Macsut ºi Drd. ªtefan Grosu. Stafful manifestãrii a fost compus din:

•consultanþi antropologici, Yolanda Angulo (Docente en Facultad de Filosofía y Letras, UNAM and Directora del Centro de Estudios Genealógicos, para la investigación de la cultura en México y América Latina, A. C) ºi Carlos Eduardo Montano (Universidad Autónoma de Ciudad RE Juárez, membru, Centro de Estudios Genealógicos, para la investigación de la cultura en México América Latina, A. C..);

•consultant sociologic, Prof. Univ. Dr. Diab Al Badayneh (Qatar University);
•consultanþi etici, Prof. Univ. Dr. Sorin Tudor Maxim ºi Lector. Dr. Marius Cucu (Universitatea ªtefan Cel Mare, Suceava) ºi Lector Univ. Dr. Dana Stãnciulescu (Universitatea Spiru Haret, filiala Craiova);
•consultanþi filosofici Prof. Univ. Dr. Viorel Guliciuc (Universitatea ªtefan cel Mare, 
Suceava, Romania ºi Societatea Românã de Filosofie, Inginerie ºi Tehnoeticã) ºi Lect. Dr.  Claudiu Mesaroº, Facultatea de ªtiinþe Politice, Filosofie ºi ªtiinþe ale Comunicãrii,  Universitatea de Vest Timiºoara, Centrul de Cercetare în Istoriografie Filosoficã ºi Filosofia  Imaginarului);
•consultant religios, Prof. Univ. Dr. Kuruvilla Pandikattu Joseph (Pontifical Institute for
 Philosophy and Religion, Pune, India);
consultant mass-media Drd. Ana-Maria Gajdo (Dipartimento di Scienze Politiche, Corso Storia dell’Europa, Sapienza Universita di Roma);
•consultant despre viaþã, Claudia Togãnel (asistent medical ºi psiholog, Târgu Mureº);
•fotograf ºi asistent virtual media, Alexandru Olah;
•partener mass-media Prãvãlia Culturalã.

Manifestarea a fost sub sub patronajul unor centre de cercetare naþionale ºi internaþionale:

Group of Reading Limits of Knowledge, Bucharest – Romania;
Group of Reading Human Paradigms, Suceava; Romania;
IBN Khaldun Center For Research & Studies, Amman- Jordan;
Romanian Society for Philosophy Engineering & Technoethics,Suceava – Romania;
Centre for Research in Philosophical Historiography and Philosophy of Imaginary, West University of Timisoara – Romania.

            Programul a cuprins urmãtoarele lucrãri:

•Diab Al Badayneh, Trafic uman: cauze ºi consecinþe;
•Marius Cucu, Axiomatica resurselor umane;
• Sorin Tudor Maxim, Toleranþã ºi prostituþie, trei puncte de vedere asupra relaþiei;
•Kuruvilla Pandikattu, Oameni de vânzare: beneficiu ºi comercializare a fiinþelor umane;
•Alexandru Opacshi, Dimensiuni etico-filosofice implicate în analiza fenomenului infracþional al traficului de fiinþe umane.

Diab Al Badayneh a prezentat problematica extreme de compexã ºi dureroasã a victimelor traficanþilor care sunt ispitite de iluzia unui trai mai bun. Marius Cucu ºi Alexandru Opaschi au pledat pentru valorizarea fiinþei umane în condiþiile în care s-a ajuns, aºa cum a arãtat Kuruvilla Pandikattu la comercializare a fiinþelor umane precum o marfã. La rândul lui Sorin Tudor Maxim a precizat cã în judecata despre prostituþie  în termini de viciu versus moralã este totuºi tributarã intolerenþei.

Comentarii cititori
sus

Radu Marini 

 

La scara mea  (V)

    

La noi pe scarã toatã lumea respectã. Omu’, vecinu’, animalu’. De la ãl mic, pânã la ãl mai mare. Sunt vecini buni. ªi animale rele. Sau invers. Sau...nu ºtiu.  Admirabili, cumsecade, sus-puºi. Cocoþaþi fiecare pe unde au putut.Pe apartamente, pe etaje, pe familii, pe capul meu. Se ajutã între ei. Cei care au, ajutã pe cei care bineînþeles n-au!!! Cu mãrinimie, cu o cafea, cu o pâine, cu o înjurãturã. Fiindcã au: milã, bunãvoinþã ºi înjurãturi la ei. Mereu puºi pe fapte bune, memorabile ºi bârfitoare. Darnici oameni, vecini cumsecade, specimene cu suflet! Ajutã pe cei ce n-au: asiguratã pâinea ºi cafeaua cea de toate zilele. Sau o minimã înjurãturã, care sã le aducã aminte de mamele lor. Emoþionante gesturi. ªi uluitoare, jenante ºi necizelate trivialitãþi. La grãmadã. Pe etaje. Dupã vorbã, dupã port, dupã etajul de culturã.

 

 

 Vecina ºi pãrerea ei

Dar, totuºi, sunt toþi de admirat ºi de urmat. De la etaj la etaj, sau din balcon la alt balcon, sau de la ferestre, cã se pot urmãri mai bine. Sau mai ales pe vizoarele de la uºi. Toþi cei care dau de la ei, din bunãvoinþa lor, din mãrinimia lor, sau din surplusul personal, bine chivernisit. De înjurãturi. Precum ºi cei care stau cu mâna întinsã la soneriile noastre dupã cele necesare traiului cotidian. De la vecini. Cã doar n-o sã se ducã la muncã, când pot beneficia de recunoºtinþa ºi omenia vecinilor mei de scarã. ªi de recunoºtiinþa ºi înjurãturile celor fãrã de niciunele. Adicã de mâncare, bãuturã sau bun-simþ.

Gesturile celor darnici ºi milostivi sunt de invidiat. Dar nici acelor ce primesc nu e uºor. Sã tot alerge de la uºã la uºã, de la vecin la vecin, de la etaj la alt etaj. Cu mâna întinsã ºi cu vocea gâtuitã, umilindu-se pentru ceva ce ei n-au. Cultura civicã ºi ceva la glandã. A lor ºi a celor ce le þin de 6.

Care urcã pe scarã, etaj dupã etaj, sperând, dorind, nãzuind. Sã-ºi depãºeascã condiþia umilã. Sperând la ceva mai bun, pentru ei, pentru familiile lor. De mâncat, sau de furat. Cã de ce altu’ sã aibã ºi capra lui sã moarã nebãgatã-n seamã. Demonstrând fãrã tãgadã ºi fãrã falsã modestie un exemplu civic. Rar întâlnit în ultima vreme. Grija specificã românului pentru capre. O atitudine de fair-play, rar întâlnitã. De colecþie.  Am vecini exemplari, exemplare rarisime.

Ca vecinii, ca ãi buni, ca ãi rãi, ca ãi pe care îi am. Pe scarã, pe etaje, pe bãtãturã. Sã-i ajute Dumnezeu, incorpore. Atât de generoºi, de umani, de nemaivãzuþi sunt. Ascunºi bine-bine. Dupã vizoare, binocluri sau telescoape, încât rãmâi siderat când îi vezi cum se iau la întrecere, la spionat, la înjurãturi.

Ei, îºi dau orice, chiar ºi bunã ziua. Reciproc. Oauu!!! Din complezenþã, din bun simþ, din vârful buzelor. Chiar ºi bunã dimineaþa îºi dau. Ca vecinii. Se salutã între ei. Respectos, firesc ºi cu nonºalanþã. Pentru cã aºa e politicos, respectos ºi vecinicos.

Pe timp de zi. Seara e altã poveste. Venitã pe bloc, pe scãri, pe etaje, pe familii, pe la uºi, pe la ferestre, pe nepusã masã. Atunci când vine, vine, cu întunericul ei din dotare. ªi pe întuneric vecinii mei nu prea mai îºi dau nimic. Decât telefoane. La poliþie, la salvare ºi la o vecinã anume.

ªi Behãilã Evdochia Cruiela Maria ar trebui, fiind vecina noastrã, sã fie în consens cu noi. Ea nu e. Nici în consens, ºi nici în apele ei. Doar în cele în care ne tot inundã. Asta e ea! Nesimþita, de la apartamentul 9. Era sã zic de la Spitalul 9. Dar nu zic. Nu zic nimic de spital. De ea, ce sã zici? De bine cam puþin. De rãu? Cum sã zic de rãu o femeie ºi vecinã de scarã?! Nici dimineaþa ºi nici ziua nu zic. Alþii zic.

Ea nu prea mai are ce sã zicã. Îngâimã doar: nu mã plâng, nu mã smiorcãi, ºi nu tuºesc. Mã dreg. Cu vin. Cã îmi vin ai mei cu vin. Bun. De buturugã. Mã fac adesea, mã fac mangã, mã fac cã plouã. În gurã. Când îmi amintesc cã ai mei nu-s. Îs duºi. Nu vã gândiþi, nu vã miraþi, nu sughiþaþi! Cã-s plecaþi. Departe, departe. De mine, ºi eu de ei. Cu toate cã eu aº dori sã fie aproape, aproape.

Pentru cã eu am încercat sã mã iau la întrecere cu ei. Dar ei nu doreau, nu participau ºi nu vorbeau. Cu mine. Erau muþi, erau terminaþi, erau morþi. Dupã mine. Pãrerea mea. Eu dupã ei n-am fost. Decât cu colivã ºi fanfarã.

Mama îmi zicea sã nu mã deranjez prea tare. Prea tare cânta fanfara. Dar, aºa cântã fanfaragii. Tare, cu gura. Parcã-i aud ºi acum în cap. Mã doare. Rãu. Dar nu de la bieþii fanfaragioþi. Ci de la vin. De la vinul alor mei. Bun. De bãut. Sânge de taur. Ca-n reclamã. Bun pentru femei...când îl beau bãrbaþii. Pãrerea mea Hei, bãrbaþilor unde-mi sunteþi?

Vã spun cã am vinu’ ãla, din reclamã! Veniþi, nãvãliþi, dar nu vã îngrãmãdiþi! Rãbdare! Vã servesc personal. Din produsele mele. Vreau sã-mi dovediþi cã sunteþi nu bãrbaþi, ci tauri bãrbaþi. Vinu’ meu face minuni...te unge la linguricã.Dar cu mãsurã. Cu mãsura mea. Pentru viaþa mea. Off, viaþa mea! Doar eu merit sã fiu cea mai aleasã dintre femei. De cãtre toþi bãrbaþi. De trec strada. Prin faþa blocului nostru. Sau de aiurea-n tramvai. Problema e, cã acum, nu trece nimeni. Nici mãcar tramvaiu’. Doar un câine ºchiop. O fi a lu’ Elena Farago?! O fi, n-o fi, eu n-am nevoie de câinele ei, ºi ºchiop. Sã-l ia Brigite Bardot! Pãrerea mea. Sã-l pupe-n bot, sau unde vrea bãbãciunea de ea. Cãci cea fost, ºi ce e acu’? A fost o mare vedetã. De cinema. Iar acum, e searã. O searã fãrã lunã, fãrã stele ºi fãrã bãrbaþi. Nici pe stradã, nici în pat.

Unde sunt doamne bãrbaþii de al’dat? Ori în pãmânt, ori la REMAT, ori de pazã la grãdiniþe. Sã apuce rând. Sã nu vinã iar vreun Irinel sã le strice ploile ºi sã le corupã minorele. Pãrerea mea.

ªi cu mine cum rãmâne? Cãci eu sunt o bunã. O bunãciune. În realitate ºi la concursuri. La toartã, la birt, la bodegã, la crâºmã, la mat, la bar, la restaurant, la club, la prieteni, la ocazii, la scandaluri, la bãut, la dracu’ sã mã pieptene, la pat.

Dar mai mult sub pat. Unde mã trezesc. Din beþie. Pãrerea mea Acolo unde mã ascund de mine, când evadez din mine. Sunt prima. Care dau tonu’, dau iama, dau la boboci, dau sã plec. La altã paranghelie. Musai cu bãuturã.

De ce beau? De necaz, de exemplu, de verificare, de întrecere, de bun simþ. Doar nu se cade sã nu onorezi o sticlã, o halbã, o damigeanã cu tãrie, aºa de gust. Pânã la fund. Sau pânã cazi-n fund. Sau în ce þi-se oferã. Tãria ºi cantitatea îngurcitatã fac diferenþa.

Înmulþirea o fac doar eu. Dacã vreau. Zãu cã o vreau. De mai multe ori. Cu mine la cârmã. Pãrerea mea. De multe ori încerc sã-i arãt respect celui ce-mi oferã ocazia, adicã ceva de bãut, ºi altceva. Doar nu sunt neam prost. Ci un neam de educaþi, civilizaþi, manieraþi ºi obiºnuiþi, adicã versaþi în a suge. Orice.

Tãrituri sau întãrituri în orice cantitate, în orice recipient, ºi-n orice împrejurare. La munte, la mare. Nu conteazã. Pentru cã provin ºi parvin din oameni de bun simþ. Bahic. Cu sânge în instalaþie. Sau de aiurea-n tramvai. Chit cã nu-s în tramvai. Pãrerea mea.

Se ºtie, eu nu circul cu el. Poate doar el cu mine. Eu cu el, niciodatã. Poate doar latã. Adicã în cazuri de forþã majorã. Cum ar fi: tramvaiul treaz ºi eu mangã de ruptã. Din context. Concluzionând, rezultã cã doar eu mai lipseam la vreun recensãmânt din acest mijloc de locomoþie în comun. Dar el mie nu-mi e comun. Ci banal, fãrã cai ºi barmani. Circulã doar pe ºine cu un amãrât de vatman. În toate cazurile treaz. ªi imun la ãi care cinstesc bãutura. Sau viceversa.

Cãci ãºtia sunt vaccinaþi, ºi atenþi doar la circulaþie. Pãrerea mea. O ofensã adusã direct mândriei mele de damã bine. Bine dispusã, bine parfumatã ºi bine cã mai pot. Ca sã fiu prima care încearcã. Pãrerea mea. De toate pentru toþi bãieþii. ªi de câte ori se mai poate chiar ºi pe bãieþi. Cãci am cu ce!

Am curaj, cubaj, ºi rude bahice. Sus puse. Pe rafturi, la înãlþime, la Antipa. Bineînþeles la pãstrare, în formol. Ca orice CTC-ist, dornic ºi-n moarte de a fi treaz ºi vigilent. Veºnic la datorie. Fiindcã nici moartea nu-i poate lua gradele. La verificat, la apreciat ºi la bãut. Pãrerea mea.

E o iubire perversã, un melanj perpetuu. O cursã veºnicã, cu handicap. In care eu alerg, eu centrez, ºi tot eu înscriu. Scoruri astronomice de hectolitri controlaþi, luaþi la bani mãrunþi, la carduri babane ºi la datorii excesive. Toate închinate unui scop nobil. Pentru vinul nobil, bãut, îngurcitat, hãplãit de o nobilã fiinþã. Adicã de JE.

Nobilã în tot ceea ce fac,
Sã-i fiu naturii doar pe plac.

Ptiu drace, fãcui ºi versuri! Pãrerea mea. Proaste. Pe spinarea mea. Bine cã nu-mi fac alþii poeme, ode ºi incantaþii. Ci doar respiraþii buºon la buºon, perfuzii ºi amenzi.

Sã nu vã miraþi?! Mai bine sã am noroc d’astea, decât d’alte ºi d’alte pricopseli. Pomeni, colaci, sicriu, popã, groapã, sau bãrbaþi urâþi. Pãrerea mea.

Toatã viaþa mea e una închinatã cu vârf, bãuturii. Bune. ªi bãrbaþilor rezistenþi, de cursã lungã. Care nu se dau în lãturi, în tiribombe, în tainã lungã. Ci în baruri, cârciumi, cluburi în care eu le dau comanda ºi tot eu le-o ºi iau. De la capãt. Cât le þine jucãria. Cãci ei nu se joacã cu mine. Pãrerea mea. Doar eu, cu tãriile ºi jucãriile lor.

Pânã la ultima lor picãturã, a bateriilor din dotare. Oferitã, cumpãratã, sau primitã ca bonus. De la viaþã. Aºa mi-se pare normal, cotidian ºi-n reluare. De câte ori se poate ºi pentru vecinii mei. Care aud. Sã audã de mine. Vorba aia: sã ºtie tot natu’ ce-mi face bãrbatu’! Pãrerea mea.

Cã d’aia am vecini sã audã ºi sã mã asculte. La orice orã vor muºchii mei. Cãci ei dau ora exactã în bloc, pe scarã ºi-n pat. Sau unde apuc, sau mi-se nãzare, sau unde mi-se deschide pofta, sau mi-se pune pata, sau...nu ºtiu. Pãrerea mea.

Tot ce ºtiu e cã decând au murit ai mei, am început o nouã viaþã. A mea. În respect pentru muncã ºi pentru roadele ei. Ale viþei de vie.

Fãceam hectolitrii mulþi, de vin, plus o þuicã de stãtea mâþa-n mustãþi. Of mamã, of tatã, ce mâini de aur aþi! Eu nu le-am moºtenit talentu’. Ci doar pâlnia de aur. A gâtului meu de milioane. In care am turnat cu nemiluita ºi de-a valma. Fãrã milã, fãrã cap ºi fãrã mãsurã. Pãrerea mea.

De ofticã, cã mi-am pierdut ambii pãrinþi într-un accident stupid, banal, alcoolic. Firesc de muncã. S-au înecat. În vin. La propriu. Dar nu de necaz, ci din neglijenþã. In familie mama mea era mai aprigã. Cu munca. N-avea stare, n-avea ulcica plinã, n-avea chiloþi pe ea. Ca la þarã.

Croitã pe muncã, s-a dus la muncã. In pivniþã. ªi din prea mult zel s-a întâmplat neîntâmplatu. A alunecat în butoiul lu’ Diogene, iar tata a sãrit dupã ea. În moarte. Pãrerea mea.

În lipsa lor, am pus osu’ la muncã. Transformând hoby-ul meu de-o viaþã în afacere. Experienþa mea în ale suptului de vin m-a propulsat într-o mare expertã. Certificatã cu zeci de diplome de excelenþã. Mulþumesc, ºtiu cã am de ce sã fiu mândrã, mulþumitã ºi beatã!

De succese sau de alcoolul ingurcitat. Toate aceste calitãþi m-au fãcut sã fiu cineva. Pãrerea mea. Devenind un oenolog (adicã persoana care deþine ºtiinþa despre vin) celebru. Fac analize, fac demonstraþii, fac nervi. Astea da calitãþi!

D’aia beau, de meserie! Pentru cã-s o bunãciune, certificatã, parafatã ºi nerezolvatã. Încã. Producþia pe anu’ trecut. De trecut prin mine ºi pâlnia gâtului meu minunat. Dar nu-i bai, nu-i paznicul prin apropiere, nu-i târziu. Of mamã, of tatã, of...viaþa mea! C-aºa-i la muncã... Greu. Mie îmi spui!?       

Ia mai toarnã un pãhãrel,
Sã ne veselim niþel...!

Comentarii cititori
sus

Mircea Nãstasie

 

Nopþi fierbinþi de revoluþie cãlduþã
VIII

 

Revoluþia înflorea ca un bobobc în roua dimineþii numai cã avea nevoie sã i se se apere pistilul. Aºa cã au venit teroriºtii. ªi cei care luptau contra lor.

La instituþia care se ocupa de alimentarea cu apã a oraºului fuseserã retraºi, încã de dimineaþã, miliþienii, securiºtii ºi cei din gãrzile patriotice care ne apãrau de unguri ºi alte forþe invadatoare care puneau în primejdie realizãrile comuniste pentru care se jertfiserã împotriva voinþei lor toþi românii.

Acum uitase toatã lumea de Timiºoara ºi de carnagiul de acolo. Lumea se uita la TV la oamenii care apãruserã din neant sau din cadrele competente din jurul lui Gheorghiu-Dej. Se holbau la toate puloverele care se perindau prin faþa camerelor de televiziune ºi la popii care nu mai ºtiau cum sã-l mai blesteme pe Antihristul de Ceauºescu.

Dar la întreprinderea care furniza apã era o mare problemã: nu avea cine sã apere instalaþiile de perfizii teroriºti, aºa cã reprezentanþii legali au apelat la organele fragedei democraþii care se înfiripase ºi pe plan local dupã ce îi alungase pe impostorii care invadaserã pe la orele prânzului sediul fostului Comitet orãºenesc de Partid. Iar rãspunsul a fost prompt.

Ca din pãmant au apãrut niºte persoane aparþinând de gãrzile patriotice posedând niºte figuri fioroase ºi niºte ghioage pe masurã. Eram siderat atât de viteza de reacþie cu care îºi confecþionaserã armele de apãrare-atac cât ºi de aceste apariþii încruntate ce întruchipau forþa în forma ei cea mai purã. Nu înþelegeam însa cum puteau ei sã apere instalaþiile de atât de perfizii ºi bine dotaþii teroriºti cu niºte bâte de lemn. Dar în lipsã de altceva erau buni ºi ei, mai ales cã figurile lor încruntate promiteau multã tenacitate în apãrarea revoluþiei.

Au fost organizaþi, încolonaþi ºi repartizaþi. Câteva zile au apãrat cu aceleaºi mutre încruntate Revoluþia.

Ulterior am aflat cã, de fapt, nu erau niºte brute cinice. Erau niºte oameni sãrmani care au fost iarãºi sculaþi din paturile lor ºi trimiºi la bãtaie fãrã sã înþeleagã de ce, aºa cum o fãcuserã ºi când fuseserã trimiºi la Timiºoara, sã-i batã pe derbedeii care vandalizaserã Comitetul Judeþean de Partid.

Acum am inþeles încruntarea ºi dezorientarea lor. Niciodatã nu au înþeles ideologic gestul lor de mânuire a ciomagului.

Nu ºtiu dacã au primit certificate de revoluþionari.

Comentarii cititori
sus
Comentarii cititori
sus
Comentarii cititori
sus
Comentarii cititori
sus
Comentarii cititori
sus
Comentarii cititori
sus
Comentarii cititori
sus
Comentarii cititori
sus
Comentarii cititori
sus
Comentarii cititori
sus
Comentarii cititori
sus
Comentarii cititori
sus

 


modern modernism postmodern postmodernism poesie realism realistic fantastic essay critique chronique poete dictionnaire prose thetre lyrique lyrisme vers lettre voyage hyperbole libre interwie revue metaphore philosophie sens film movie event translation relation cinema nick hornby simona popescu ana blandiana t.o. bobe liviu antonesei cornel mihai ungureanu corina ungureanu mircea cartarescu gabriel liiceanu paul goma andrei plesu bogdan suceava nina simone neil young high fidelity ghost world eternal sunshine jim jarmusch bill murray steve buscemi mircea martin matei calinescu norman manea virgil duda tolstoi dostoievski puskin cehov suskind inoue kawabata mishima berberova bulgakov quignard yourcenar leif panduro paulo coelho andrei makine alessandro baricco peter esterhazy hubert lampo par lagerkvist richard bach durrenmatt boll adolfo bioy casares llosa daniel keyes carlos fuentes botton modiano tennesee williams frabetti mccullers walser doxiadis page golding lindgren musil mann hemingway lenz kertesz capek ulitkaia sebastian eliade cioran noica bernanos werfel duras joyce nabokov soseki atxaga krausser guimard cusack scarlett johansson breban papillon empire falls tismaneanu pfeiffer bridges mircea ivanescu twain jessica fletcher james stewart katherine hepburn spencer tracy angelina jolie steven segal will smith rossini lucescu lone star felini antonioni barnaby seinfeld humanitas polirom zeus amelie russel crowe charlotte gainsbourg iben hjejle peter pan dickens bronte bruel hitchcock burroughs dinu flamand woody allen johnny depp andie mcdowell john ford pietje bell jules et jim almost famous chaplin john voight sommersturm travolta uma thurman friends ally mcbeal daphne du maurier steve martin liv ullman mumford john fante fitzgerald manet monet degas che guevara renoir hugo virginia woolf ed harris marta petreu gabriel andreescu burt reynolds pacino de niro monroe dean martin elvis mathieu madison county clint eastwood meryl streep blow up zatoichi mihalkov miller james stewart thora birch terry zwigoff thornton montesquieu cassanova closer julia roberts hugh grant modigliani verdi bloody sunday chain reaction before sunset ethan hawke julie delpy faulkner bukowski sartoris gombrowicz montherlant marquez proust sabato saint-exupery steinbeck ishiguro tuca dominguez julia kristeva dan brown lincoln jeffrey archer robin cook agatha christie poirot colin forbes john grisham bill clinton bush ioan paul tolkien umberto eco leonardo da vinci van gogh roald dahl manolescu paleologu iron maiden sharon stone madonna sarah hall kurt vonnegut anthony burgess salman rushdie isabel allende henry miller anais nin martin heidegger blochmann hannah arendt jose ortega y gasset julius evola celine camus cohen beatles lovinescu maiorescu eminescu calinescu plotin purcarete nietzsche montaigne lossky evdokimov aristotel shakespeare hamlet blaga ionesco djuvara yoga olimp bloom medeea oscar wilde coen paraskevopoulos macbeth american beauty harold pinter stoiciu john cusack amedeus marivaux dumas iglesias titanic mena suvari kevin spacey