•  Sãrbãtoarea steguleþelor
•  A fost Garden Party 2014
•  Conferinþã internationalã EPHES
•  Chris Tanasescu, invitatul de iunie la Tradem
•  Emil Boroghinã - turneu poetic în SUA ºi Canada


sus

Györfi-Deák György

 

Sãrbãtoarea steguleþelor

 

„Sãrbãtoarea steguleþelor" a fost gânditã ca o manifestare destinatã sã celebreze 9 Mai ca Ziua Europei. Este o datã cu multiple semnificaþii, pe care unii o aniverseazã ca Ziua Victoriei, când, în 1945, Germania nazistã (naþional-socialistã) a capitulat în faþa aliaþilor sau, la noi, ca Ziua Independenþei, când, în 1877, cu o zi înainte de Ziua Regelui, Mihail Kogãlniceanu a proclamat independenþa þãrii în Parlamentul României ºi a trimis actul la Palat pentru promulgare. Pentru europeni, când aflã de existenþa ei, aceastã ultimã sãrbãtoare autohtonã reprezintã un fel de paradox temporal, o curiozitate „balcanicã", deoarece 9 ºi 10 reprezintã date din calendarul iulian, „pe stil vechi", la vremea respectivã cu un decalaj de 12 zile faþã de cel gregorian, pe care-l folosim în prezent, unde ar trebui sã fie 21 ºi 22 mai. Dar ele au fost pãstrate astfel ºi pe vremea dictaturii comuniste, „în trena" zilei de 8 mai, data înfiinþãrii Partidului Comunist Român ºi s-au întipãrit în tradiþie ca atare.

stegulete1România a fost primitã în Uniunea Europeanã de Anul Nou din 2007. Deviza comunitãþii economice ºi politice a statelor membre este: „Unitate în diversitate." La noi, diversitatea este asiguratã natural, în felurite feluri. Cu gândul la elevi, public-þintã majoritar vizat de cãtre orice bibliotecã, am profitat de faptul cã în Jibou existã douã instituþii de învãþãmânt  gimnazial, respectiv douã licee. Fiecare dintre ele se referã la cealaltã pentru o comparaþie favorabilã sieºi (în pledoariile „pro-domo"), aºa cã existã o individualizare, o „conºtiinþã de sine" definitorie, respectiv o competiþie ºi o rivalitate beneficã. Ne-am propus ca biblioteca orãºeneascã sã devinã atât un spaþiu al cunoaºterii reciproce cât ºi al colaborãrii între grupurile altminteri concurente.

În ecuaþia socialã pe baza cãreia am dezvoltat conceptul, apare drept constantã „origami", arta împãturirii hârtiei, un hobby foarte apreciat de ºcolari ºi chiar de adolescenþi. Pentru cã fiecare stat membru al Uniunii Europene se identificã înainte de toate printr-un steag (arborat pe catarg, trecut pe tãbliþele de înmatriculare, pe ambalajele mãrfurilor difuzate etc.), am socotit acest aspect ca definitoriu ºi am recurs la niºte steguleþe uºor de pliat.

stegulete2În principiu, „Sãrbãtoarea steguleþelor" este celebratã la Biblioteca Orãºeneascã Jibou în 9 Mai, de douã clase de acelaºi nivel de studii de la douã instituþii de învãþãmânt diferite. Cu douã sãptãmâni înainte de întâlnire, elevii primesc de la profesorul-diriginte câte un steguleþ împãturit din hârtie, pe care trebuie sã-l coloreze în culorile naþionale a unui stat membru al Uniunii Europene. Pentru ca sã nu aparã suprapuneri, diriginþii au un tabel cu toate þãrile unde se trece alegerea copiilor. Cu câteva zile înainte de manifestarea propriu-zisã, steguleþele sunt aduse la sediul bibliotecii, unde sunt expuse la loc de cinste, împreunã cu cele de la ediþiile anterioare.

În ziua convenitã pentru manifestare, ambele clase vin sã se întâlneascã în spaþiul cultural comun al oraºului ºi fiecare susþine un scurt program cultural-artistic, cu trei puncte diferite, în limbi de circulaþie europeanã. Pânã în prezent, copiii au optat pentru Imnul Europei, cântece predate la orele de limbi strãine, scenete, poezii, ghicitori, amintiri din excursiile sau sejurul cu pãrinþii în strãinãtate. Au fost favorizate limbile englezã ºi francezã, pentru care existã concursuri precum „Cangurul lingvistic" ºi zile rezervate în calendarul activitãþilor extracurriculare, dar copiii au ales sã se exprime ºi în italianã, spaniolã ºi portughezã - în mod surprinzãtor, mai puþin în germanã sau în maghiarã, limbi ale naþionalitãþilor conlocuitoare din Ardeal.

Dupã mini-spectacol, se fac câteva fotografii de grup cu clasele reunite ºi, dacã timpul o permite, se revãd înregistrãrile audio-video din spectacol. Selecþia este necesarã, deoarece fotografiile ºi videoclipurile urmeazã sã fie postate pe blogul bibliotecii: http://jibouan.blogspot.com

Pânã în prezent, au fost organizate douã ediþii ale manifestãrii. Pentru a accesa rapid informaþiile referitoare la ele, folosiþi eticheta „Ziua Europei", plasatã la capãtul însemnãrii, sub fotografii.

În 9 Mai 2013, Uniunea Europeanã a fost sãrbãtoritã de ºcolarii din clasele a IV-a A de la Liceul Tehnologic „Octavian Goga" ºi de la ªcoala „Lucian Blaga", pregãtiþi de doamnele învãþãtoare Silvia Dunca ºi Daniela Coste. La vremea respectivã, ei au pictat pe steguleþele
origami culorile drapelelor a 27 state membre. O problemã a constituit-o faptul cã ºcolarii au un numãr redus de ore rezervate învãþãrii limbilor strãine, dar ambele colectivitãþi au  improvizat ºi s-au descurcat cu brio.

stegulete3În 9 Mai 2013, de comun acord cu directorii educativi din instituþiile de învãþãmânt implicate, am ales douã clase de gimnaziu, a V-a A de la Liceul Tehnologic 'Octavian Goga' (diriginte Gabriela Cosma) ºi a V-a A de la ªcoala Gimnazialã 'Lucian Blaga' Jibou (diriginte Mirela Ilieº). De aceastã datã, am profitat de prezenþa în localitate ºi am invitat-o pe artista plasticã Uca-Maria Iov sã participe ca oaspete de onoare. Bucureºteancã de origine, ea a copilãrit în Jibou, unde ºi-a petrecut vacanþele la bunicii din partea mamei. În prezent, trãieºte ºi lucreazã în Haarlem, Olanda. Unul dintre momentele nostime, intervenite în timpul dialogului cu copiii, a fost momentul când o fetiþã a întrebat-o cu multã candoare: „Doamna profesoarã, câte hectare are Olanda?" Pe tot parcursul evenimentului, pictoriþa a schiþat diferite scene, desene care, atunci când vor fi definitivate, vor fi postate pe blogul „CABARET & JOVIAL":
http://ucamariaiov.travelblog.fr/

stegulete4În ziua urmãtoare, elevii au avut ocazia s-o reîntâlneascã pe în parcul central din Jibou, un spaþiu al manifestãrilor artistice locale în sezonul cald. Acolo au reluat dialogul ºi ºi-a  îmbogãþit carnetul de schiþe cu noi chipuri candide.

În 2015, cu gândul sã diversificãm publicul-þintã ºi sã propunem participantilor o experienþã nouã, intenþionãm sã reunim în cadrul aceleaºi manifestãri douã clase de liceu. Rãmâne ca demersurile noastre sã fie înþelese ºi acceptate, astfel încât sã ne putem bucura împreunã („Insieme", cum cânta Toto Cutugno în 1990) de tot ceea ce Uniunea Europeanã le oferã cetãþenilor ei: dreptate, încredere, siguranþã ºi identitate culturalã.

Comentarii cititori
sus

Adriana Macsut ºi Ștefan Grosu

 

A fost Garden Party 2014

 

Garden Party 2014Pe 10 mai 2014 a avut loc într-o frumoasã zi de primãvarã a cincea ediþie a sãrbãtorii regalitãþii denumitã Garden Party. Gazdele manifestãrii regale au fost Alteþele Lor Regale Principesa Moºtenitoare ºi Principele Radu împreunã cu Principesa Maria ºi Principele Nicolae. Majestãþile lor Regele Mihai ºi Regina Ana nu au fost prezente întrucât sunt implicate pentru venirea la Castelul Sãvârºin unde vor petrece întreaga varã.

Orchestra Muzica a MApN condusã de colonelul Valentin Neacºu ºi dirijatã de locotenent-colonelul Aurel Gheorghiþã a susþinut un recital pe durata evenimentul regal compus din melodii  cunoscute.

La reuºita manifestãrii au contribuit Ion Tucã, directorul Casei Majestãþii Sale, Liana Greavu, ºeful de Cabinet al Principesei Moºtenitoare, Sandra Gãtejeanu-Gheorghe, directorul de Protocol al Casei, Nicoleta Ifrim, fost secretar al Casei Majestãþii Sale, Radu Ghinã, consilier regal, gl br (r) Eugen Porojan, aghiotant regal, Simina Mayer, consilier al Principelui Radu, Raluca Stratulat, asistent al Principelui Nicolae, Costin Semen, intendent, Florin Seuºan, majordom, Eugenia Ilie ºi Viorica Luciana Cãlin, maeºtri bucãtari, Roxana Tache, Tincuþa Cudinov ºi Elena Ignat, cameriste, Dan Geicu, grãdinar ºi om-bun-la-toate, Decebal Rãdulescu, Ion ªtefan, Valentin Brânzilã ºi ªtefan Tãtuþã, ºoferi, precum ºi un mare numãr de colaboratori externi, printre care nepreþuiþii studenþi-voluntari, care poartã cu mândrie titlul de Scutieri Onorifici” (,,Garden Party 2014”, în romaniaregala.ro, 10 mai 2014). Nu trebuie uitat Daniel Angelescu, fotograf al Casei Regale de România.

Au participat la evenimentul regal membri ai Parlamentului, ai Guvernului, ai corpului diplomatic ºi ai clerului precum ºi numeroase personalitãþi din România ºi Republica Moldova. În total au fost 6000 de invitaþi. Printe învitaþi s-au numãrat Virginia Zeani, Margareta Pâslaru, Marina Voica, Stela Enache, Maria ªalaru, Medeea Marinescu, Jolt Kerestely, Corina Chiriac, Cristi Minculescu, Nico, Alina Sorescu, Eugen Cristea, Cristina Deleanu, Dan Puric, Ovidiu Cuncea, Dan Grigore, Gheorghe Hagi, Malvina Cservenschi, Wilhelmina Arz sau Alexandru Papadopol. Din Craiova a fost present jurnalistul Mihai Firicã.

Garden Party 2014Familia regalã a stat de vorbã cu oaspeþi sosiþi din toate colþurile þãrii „Constanþa, Beiuº, Iaºi, Baia Mare, Sinaia, Bârlad, Botoºani, Craiova, Turnu-Severin, Arad, Tulcea, Ianca, Râmnicu-Vâlcea, Timiºoara, Brãila, Câmpulung Muscel ºi Câmpulung Moldovenesc, din Galaþi ºi din Alexandria, din Târgu-Jiu ºi din Reºiþa, din Satu Mare ºi din Carei” (ibidem). 

Doamnele au purtat þinute elegante acesorizate cu pãlãrii clasice sau extravagante, iar domnii au fost îmbrãcaþi în costum închis (negru sau bleumarin) în stil clasic. Invitaþii au fost serviþi cu gustãri de Furnizorii Casei Regale de România.

Comentarii cititori
sus

***

 

A II-a conferinþã internationalã EPHES, Suceava 20 – 22 iulie 2014  

 

În perioada 20 – 22 iulie 2014 Universitatea ªtefan cel Mare din Suceava va gãzdui o conferinþã internaþionalã. Tema conferinþei se referã la prosperitate ºi moralitate în Era Digitalã, politicã globalã ºi probleme economice ºi sociale. Prãvãlia culturalã este partener media la acest eveniment. Lucrarile vor fi împãrþite pe secþiuni care se referã la:

• umanism, postumanism, transumanism ºi filosofie;
• cercetarea eticã ºi predarea în era neprevãzutului;
• tehnologia distructivã ºi viitorul fiinþei umane;
• confergenþã  ºi divergenþã în creativitate;
• cunoaºtere, moralitate ºi semne.

Manifestarea de nivel internaþional va avea loc la Universitatea ªtefan cele Mare  din Suceava în perioada 20 – 22 iulie 2014.  Conferinþa este organizatã sub egida:  Beyond Humanism Network; ROSPHET/SRFIT Romanian Society for Philosophy Engineering & Technoethics; EPHES (Ethics Philosophy & Engineering in Society) Research Center; Universitatea ªtefan cel Mare, Suceava ºi Academia Românã. Moderatorii manifestãrii sunt: Stefan Lorenz Sorgner – Institute for Ethics and Emerging Technologies, Connecticut, USA; Viorel Guliciuc – ROSPHET/SRFIT & - EPHES, Romania ºi Oana Lenþa, Universitatea ªtefan cele Mare Suceava. Discursurile plenare vor fi suþinute de: Natasha Vita-More - University of Advancing Technology, Tempe, Arizona, U.S.A.; James Hughes - Insttute for Ethics and Emerging Technologies, Hartford, Connecticut, U.S.A.; Stefan Lorenz Sorgner - University of Erlangen-Nurenberg, Germany; Nicu Gavriluþã – Universitatea Alexndru Ioan Cuza, Iaºi, Romania ºi  Diab Al-Badayneh - Qatar University - Qatar & Mutah University, Karak, Jordan. Comitetul ºtiinþific este format din: Alexandru Surdu, membru al Academiei Române; Teodor Dima, membru al Academiei Române; Alexandru Boboc, membru al Academiei Române; Stefan Lorenz Sorgner, University of Erfurt; Viorel Guliciuc, ROSPHET/SRFIT & - EPHES, Romania; Kuruvilla Pandikattu, Jnana-Deepa Vidyapeeth University; Marcelo Dascal, Tel Aviv University; Luciano Floridi, Oxford University; Peter Boltuc, University of Illinois Springfield;  Lorenzo Magnani, University of Pavia; Colin T. A. Schmidt, Le Mans University;  Yolanda Angulo Parra, (Docente en Facultad de Filosofía y Letras, UNAM and Directora del Centro de Estudios Genealógicos, para la investigación de la cultura en México y América Latina, A. C.; Adrian Niþã, Revue Roumaine (de la Academia Românã); Gheorghe Cliþan, EDUSOFT Romania; Sorin-Tudor Maxim, ROSPHET/SRFIT & - EPHES, Romania; Dan Milici, Universitea Ștefan cel Mare & ROSPHET/SRFIT, România; Bogdan Pãtrut, EDUSOFT, România; Iulian Rusu, Universitatea Tehnicã Gheorghe Asachi ºi Oana Lenþa, Universitatea Ștefan cel Mare. Se poate participa live sau via skype. Lucrãrile vor fi publicate în baze internaþionale indexate ISI. Site-ul conferinþei este  http://www.pheade.ro/ephes2014.

Comentarii cititori
sus

 

Chris Tanasescu vine la Tradem

 

margentoChris Tanasescu (MARGENTO) este invitatul lui Nicolae Coande, vineri, 13 iunie, de la ora 18,30, la Casa de Culturã „Traian Demetrescu” a MunicipiuluiCraiova. O apariție-spectacol, Chris Tanasescu fiind un exuberant și carismatic explorator al poeziei în toatã gama ei de exprimare. 

Chris Tanasescu (MARGENTO) este poet, performer, universitar și traducãtor. MARGENTO este și numele trupei multimedia de performance poetry / action painting / jazz-rock cu care a câștigat un numãr de premii naționale și internaționale, printre care Discul de Aur în România (2008) și a deschis prima ediție European Poetry Slam în Berlin, 2009. MARGENTO a conferențiat, performat și lansat cãrți în România, Statele Unite, Canada, Asia de Sud Est, Australia și Europa de Vest, lucrând de câțiva ani la proiectul computerizat poemul graf (the graph poem).

De curând a definitivat libretul pentru opera rock Masca lumii compusã de Bogdan Bradu, ce va avea premiera anul acesta la Opera Româna Craiova.

A publicat La rasãritul temniței, 1994, România cu amãnuntul, Vinea, 2008, Hermaia, Vinea, 2009 - o carte-obiect, lucratã în dialog cu pictura lui Grigore Negrescu (Margento), Cartea de la Curtea, Vinea, 2010, Nomadosofia (2012).

Premii și distincții: Premiul Bibliotecii Internaționale de Poezie din Maryland (2001), Premiul Ronald Gasparic (1996), Bursier Anna Akhmatova Foundation (2006-2007) pentru activitatea sa de poet și traducãtor, Fringiest Event Award la Buxton Fringe (Anglia, 2005), Mențiunea Presei la Adelaide Fringe (Australia, 2006), Discul de Aur (România, 2008), Bursa post-doctoralã Fulbright (2010) la San Diego State University (California). În 2009 a ajuns în finala festivalului european de Slam poetry de la Berlin.

„La noi nu a prins aproape deloc poezia concretã, poezia L=A=N=G=U=A=G=E, poezia pe care Bernstein o numea, în Artifice of Absorption, „a impermeabilitãþii” – dimpotrivã, poezia românã a rãmas foarte permeabilã la emoþional, la feeling, ºi aproape complet opacã la tehnicalitãþi – absolut esenþiale, de altfel, pentru reforma radicalã a poeziei. De asta, de pildã, Ioan Es. Pop, poet al absorbþiei emoþionale prin excelenþã, a putut fi foarte lesne considerat un mare poet (cum ºi e, fireºte); pe când poeþi precum Chris Tanasescu, de pildã, extraordinar tehnician al „impermeabilitãþii” în sensul lui Bernstein, nu e încã vãzut decât de prea puþini ca un poet esenþial al acestor vremuri.” (Radu Vancu)

„Numai astfel ajung sã comunice, într-un limbaj poetico-matematic universal, de esenþã muzicalã ºi expresie anglo-românã, scriitori aparþinând unor culturi diferite, precum Constantin Acosmei, David Baker, Ilya Kaminsky, O. Nimigean, Page Hill Starzinger sau Martin Woodside, sub bagheta magicã a „vrãjitorului" Chris Tanasescu, care ar putea fi comparat, ca ºi Ashbery, cu „un radio al cãrui ac/ se tot plimbã, prinzând diverse frânturi/ de discurs, de toate naturile, viu". Însã autorul Cãrþii de la Curtea s-a ferit sã repete greºeala legendarului bard, reuºind sã-ºi confecþioneze un„sine" capabil sã reuneascã ºi sã orchestreze toate aceste voci. Un volum remarcabil.” (Antonio Patraº)

„În fond, nu mã voi feri sã spun cã lectura acestor poeme „topologice“ ale lui Chris Tanasescu mã duce cu gândul la „Cantos“-urile lui Ezra Pound, prin amestecul de mitologie personalã cu prezentul în mijlocul – sau marginea, cum vrem –, cãruia autorul se situeazã ca unicã voce, colectoare a tuturor aluviunilor, cu reunirea tuturor mãștilor unui timp în singura care conteazã: a sa. Avem un Hipervortext, cu referințe obscure și chiar didactice, ca și la teribilul poet american, care propune acumulari conceptuale în serie, spoturi referențiale, ca și cum cuvintele ar denumi „lucrul precis“, relația unicã pe care o cautã poetii neîncetat și de care se servise Pound atunci când urmase ideile lui Ernest Fenollosa.” (Nicolae Coande)

În cadrul întâlnirilor desfãºurate începând cu anul 2010 sub auspiciile literaturii de calitate au fost invitaþi pânã în prezent la Scriitori la TRADEM scriitori români și strãini care au susþinut recitaluri poetice, lecturi de prozã sau conferinþe despre activitatea lor literarã:

Gheorghe Grigurcu, Nichita Danilov, Radu Aldulescu, Marian Drãghici, Mircea Bârsilã, Claudiu Komartin, Sorin Vidan, Vasile Baghiu, Peter Sragher, Paul Vinicius, Bogdan Ghiu, Adrian Mihalache, Michael Astner, Dumitru Ungureanu, Ioan Es. Pop, Radu Vancu, Dragoº Varga, Dan Sociu, Peter Waugh (Austria), Dan Stanca, Anton Jurebie, Liviu Ioan Stoiciu, Cornel Mihai Ungureanu, Silviu Gongonea, Serghei Birjukov^Denis Beznosov (Rusia), Nae Georgescu, Dumitru Augustin Doman, Daniel Bãnulescu, Adrian Cioroianu, Esa Ensio Hirvonen (Finlanda), Adrian Bodnaru, Ioan Moldovan.

Comentarii cititori
sus

 

Emil Boroghinã – turneu poetic în SUA ºi Canada

 

boroghinaÎn perioada 12-23 iunie 2014, Emil Boroghinã, societar de onoare al Teatrului Național „Marin Sorescu”, Craiova, va efectua un turneu în SUA și Canada cu un dublu recital poetic: Recitindu-l pe Shakespeare... Lumea întreagã e o scenã, respectiv Recitindu-l pe Eminescu... La steaua care-a rãsãrit. Recitalurile sunt prilejuite de împlinirea a 450 de ani de la nașterea lui William Shakespeare și a 125 de ani de la moartea lui Mihai Eminescu.  Spectacolele beneficiazã de traduceri în limbile englezã și francezã.

Prima întâlnire cu publicul de peste ocean va avea loc pe 13 iunie la sala Auditorium a Institutului Cultural Român din New York (președinte, Doina Uricariu). Emil Boroghinã, care a mai susținut recitalul dedicat poeziei lui Eminescu în câteva țãri europene, va recita din poezia marelui poet și la biserica Sf. Ioan Valahul, din Alpine, New Jersey, sâmbãtã 14 iunie.

Din 15 iunie, Emil Boroghinã va susține o serie de recitaluri în Canada. Primul recital va fi dedicat lui Eminescu, pe 15 iunie, în Piața României din Montréal (coorganizator Communauté Moldave du Quebec, președinte Ala Mîndicanu). Pe 16, respectiv 18 iunie, dl Emil Boroghinã va avea întâlniri cu personalitãți ale lumii teatrale din Canada, cãrora le va prezenta Festivalul Shakespeare de la Craiova.

Marți, 17 iunie, actorul craiovean va susține recitalul Shakespeare la Montréal, sala Pavillon de l’Entrepôt, vineri 20 iunie va susține ambele recitaluri la sala Expo-Théâtre, Quebec (coordonator, Asociația Rocade, director Simona Hodoș), sâmbãtã 21 iunie, recital Eminescu-Shakespeare la sala Théâtre de la Cour des Arts, Ottawa (Asociația Rocade), iar duminicã 22 iunie va susține același dublu recital la Toronto, la sala Centrului Cultural Canadiano-Japonez (organizator, Asociația Rocade).

Turneul peste ocean al lui Emil Boroghinã este organizat în parteneriat cu ICR București și ICR New York, cu sprijinul Ambasadei României la Ottawa și al Consulatelor generale ale României la Montréal și Toronto. 

Comentarii cititori
sus
Comentarii cititori
sus
Comentarii cititori
sus
Comentarii cititori
sus
Comentarii cititori
sus
Comentarii cititori
sus

 


modern modernism postmodern postmodernism poesie realism realistic fantastic essay critique chronique poete dictionnaire prose thetre lyrique lyrisme vers lettre voyage hyperbole libre interwie revue metaphore philosophie sens film movie event translation relation cinema nick hornby simona popescu ana blandiana t.o. bobe liviu antonesei cornel mihai ungureanu corina ungureanu mircea cartarescu gabriel liiceanu paul goma andrei plesu bogdan suceava nina simone neil young high fidelity ghost world eternal sunshine jim jarmusch bill murray steve buscemi mircea martin matei calinescu norman manea virgil duda tolstoi dostoievski puskin cehov suskind inoue kawabata mishima berberova bulgakov quignard yourcenar leif panduro paulo coelho andrei makine alessandro baricco peter esterhazy hubert lampo par lagerkvist richard bach durrenmatt boll adolfo bioy casares llosa daniel keyes carlos fuentes botton modiano tennesee williams frabetti mccullers walser doxiadis page golding lindgren musil mann hemingway lenz kertesz capek ulitkaia sebastian eliade cioran noica bernanos werfel duras joyce nabokov soseki atxaga krausser guimard cusack scarlett johansson breban papillon empire falls tismaneanu pfeiffer bridges mircea ivanescu twain jessica fletcher james stewart katherine hepburn spencer tracy angelina jolie steven segal will smith rossini lucescu lone star felini antonioni barnaby seinfeld humanitas polirom zeus amelie russel crowe charlotte gainsbourg iben hjejle peter pan dickens bronte bruel hitchcock burroughs dinu flamand woody allen johnny depp andie mcdowell john ford pietje bell jules et jim almost famous chaplin john voight sommersturm travolta uma thurman friends ally mcbeal daphne du maurier steve martin liv ullman mumford john fante fitzgerald manet monet degas che guevara renoir hugo virginia woolf ed harris marta petreu gabriel andreescu burt reynolds pacino de niro monroe dean martin elvis mathieu madison county clint eastwood meryl streep blow up zatoichi mihalkov miller james stewart thora birch terry zwigoff thornton montesquieu cassanova closer julia roberts hugh grant modigliani verdi bloody sunday chain reaction before sunset ethan hawke julie delpy faulkner bukowski sartoris gombrowicz montherlant marquez proust sabato saint-exupery steinbeck ishiguro tuca dominguez julia kristeva dan brown lincoln jeffrey archer robin cook agatha christie poirot colin forbes john grisham bill clinton bush ioan paul tolkien umberto eco leonardo da vinci van gogh roald dahl manolescu paleologu iron maiden sharon stone madonna sarah hall kurt vonnegut anthony burgess salman rushdie isabel allende henry miller anais nin martin heidegger blochmann hannah arendt jose ortega y gasset julius evola celine camus cohen beatles lovinescu maiorescu eminescu calinescu plotin purcarete nietzsche montaigne lossky evdokimov aristotel shakespeare hamlet blaga ionesco djuvara yoga olimp bloom medeea oscar wilde coen paraskevopoulos macbeth american beauty harold pinter stoiciu john cusack amedeus marivaux dumas iglesias titanic mena suvari kevin spacey