•  Ce þi-e ºi cu arta asta ?! Expoziþie de sfârºit de an (academic)
•  Artã vizualã - Dialog cu Viorel Pîrligras
•  To(l)ba de jazz - XII


sus

Valentin Boiangiu

 

Expoziþie de sfârºit de an (academic)

 

MD:-A câta promoþie de studenþi a fost anul acesta?

VB:-Ohooo, nu ºtiu. A 25-a?! Eu predau la cursul ǎsta, Foundation (Fundamente de Artã), de vreo 8 ani. La început predam desen ºi studii contextuale. Acum fac toate astea plus practicǎ de studio (atelier). ªi am grupa mea de Fine Art.

MD:-Cu câþi ai lucrat anul acesta?

VB:-Zece. Pe toþi i-am avut la contextuale.
Aici a început bǎtǎlia pentru slujbe. ªi a început sǎ fie personalǎ. Problema, la instituþia asta a mea, este cǎ pǎtura managerialǎ nu înþelege ºi nu prea o intereseazǎ departamentul de artǎ ºi design. Când lui Winston Churchill i s-a sugerat sǎ taie bugetul artei, în favoarea rǎzboiului, a declarat foarte simplu: „dacǎ tǎiem artele, atunci pentru ce ne mai luptǎm?!‟ Ǎºtia nici acum nu înþeleg asta. ªi ǎla era în rǎzboi.

MD:-Ar trebui sǎ fie scris pe o tablǎ, la intrarea în ºcoalǎ.

VB:-Nu mai avem table. Avem smart boards. Dar uite ce-a zis un fost student despre cursul ǎsta: „cel mai stimulator, cel mai epuizant, cel mai interesant an din viaþa mea; pe scurt, cel mai bun.‟ A declarat asta dupǎ ce a terminat facultatea (ºi masterul). De fapt majoritatea studenþilor ne spun asta, dupǎ câþiva ani. ªi eu pot spune asta despre.

MD:-Pe undeva asta înseamnǎ cǎ dupǎ absolvire urmeazǎ o pantǎ descendentǎ?

VB:-Intelectual vorbind, probabil cǎ nu. Dar în materie de self discovery... se pierde din surprizǎ, din aluatul care formeazǎ, din revelaþie, din novelty-ul situaþiei.

MD:-Sau poate cǎ în facultate e cea mai mare atenþie pe care fiecare student o resimte. E cel mai „rǎsfǎþat‟, ca sǎ zic aºa.

VB:- În facultate? Facultǎþile nu mai sunt ce erau. S-a redus prea mult din timpul acordat studenþilor. ªi se cer prea mulþi bani: 9000 de lite sterline pe an. La noi e 7300.

MD:- I se acordǎ cea mai mare atenþie din viaþa lui. I se dǎ, nu i se cere.

VB:- Da, se poate spune cǎ la Foundation se dǎ mult. Dar eu ºi cer! ªi asta e mai greu. Cer pasiune, interes, efort. De artǎ am eu grijǎ sǎ creascǎ.

MD:- Tu ceri, dar ceri în interesul lor.

VB:- Eu aºa sper. Pentru cã eu cred în progresul ºi perpetuarea artei.

MD:- Cum se numeºte ºcoala?

VB:- Batley School of Art, din Kirklees College. Avem brandul nostru. E o tradiþie. La Foundation noi nu avem voie sã luãm decât studenþi cu A levels în artã (bacul). Deci ei au o pregãtire deja. Cursul constã în douã pãrþi majore ºi 10 module. Prima parte (6 module) se numeºte diagnostic. Care e mai prescriptivã.

MD:- În ce sens diagnostic?

VB:- Se trece printr-o serie întreagã de medii ºi exerciþii dictate de noi, profii. Se trece prin graficã, sculpturã uºoarã, mult desen, picturã, culoare, print, foto, digital, ceramicã ºi cursuri generale de contextuale. Dupã care se face examinarea (diagnostic). Atunci se vede unde are studentul înclinaþii. ªi asta determinã ºi ce curs de facultate îi este mai potrivit.

MD:- Dar dacã el se încãpãþâneazã în altã direcþie, în care crede el cã e mai bun?

VB:- Mmmm, nu prea se întâmplã. Pentru cã le putem dovedi.  Dar îi ascultãm ºi negociem. Mai conteazã ºi finanþele fiecãruia. Unii vor sã stea aproape de casã. ªi trebuie sã-i îndrumãm cât de bine putem în zonã.

MD:- S-a întâmplat ca, ulterior, studentul sã creascã ºi în alte direcþii?

VB:- Mmm. ..da. Dar n-a pierdut baza. A folosit-o în alte scopuri. Dar rar.

MD:- La Foundation se urmeazã diferenþiat pe student?

VB:- Avem trei arii principale. Suntem trei profesori de specialitãþi diferite: eu cu Fine Art, Karen Fixter cu 3D, Grace Clifford cu Graficã, Fotografie, Digital. Dar toþi continuã Contextuale.

MD:- Câþi ani de studii urmeazã un student la voi?

VB:- Doi la A level, unul la Foundation, trei licenta....+1sau 2 master. Dacã vor.

MD:- Când aþi început sã pregãtiþi expoziþia care a încheiat anul de Foundation?

VB:- Expoziþia s-a deschis pe 20 iunie. Pe 20, dimineaþa, încã puneam la ele. Dar producþia a început în martie. Bineînþeles cã am expus numai concluzii. ªi am avut un verificator extern, Paul Smith care a caracterizat expoziþia: „Plinã de inteligenþã, pasiune ºi diversificare.”

MD:- Cum aþi ales tema fiecãruia?

VB:- Au propus-o ei. E parte din curs. A trebuit sã scrie douã pagini.

arta1MD:- Sã-i luãm pe rând.

VB:- Katy Broadbend. Tema e inspiratã din vitralii. Vag, fragmente...Construcþiile 3D au apãrut incidental, spre sfârºit. Dar au rãmas fragmentele ºi schemele cromatice. Erau reziduuri de la alte lucrãri.

MD:- Vitraliile sunt preponderent conexate bisericilor?

VB:- Da.

MD:- ªi Katy si-a exprimat în vreun fel o atitudine religioasã? Este raportarea ei la credinþã?

VB:- Nu, nici poveste. Nu încurajãm asta. Religia se lasã acasã sau cel puþin în afara ºcolii. Katy s-a uitat pur ºi simplu la vitralii, formal vorbind. E pur abstract.

MD:- Aranjarea celor douã lucrãri ale ei a fost ideea ta? În general, tu le-ai propus aranjarea lor?

VB:- Cam eu le-am aranjat în totalitate. Am vrut ceva asimetric. Puþin inbalance, pericol, fragilitate... Dar Katy a înþeles ºi a rãspuns bine. Katy a luat doar pass.

MD:- Ce înseamnã pass?

VB:- Cel mai slab calificativ. Mai existã merit ºi distinction. Asta din urmã au luat-o doar 5 din 30. Katy va studia mai departe Fine Art, la Leeds Metropolitan.

art2MD:- Ah, iatã un schelet sub sticlã!

VB:- Este o lucrare realizatã de Ashleigh Cook. ªi ea a luat pass. Ea merge la Northumbria University, la Newcastle. Expunerea ei constã din acel schelet ºi ilustraþii cu animale. Este vorba despre fascinaþia victorienilor, cu exoticul faunei ºi a speciilor din þãrile îndepãrtate ale imperiului. Vitrina curiozitãþilor. Multe erau ori inventate, ori exagerate, hibridizate... ca în literatura vremii. Dar noi ne-am uitat mai mult la colecþii particulare pe care le construiau unii, acasã, ºi aranjamentele ºi procesul de colecþionare era de multe ori flamboiante dar dubioase.

MD:- ªi unde aþi vãzut aceste colecþii?

VB:- În cãrþi, pe net, Huntarian Museum (eu, cã ea nu s a dus). ªi sunt multe referinþe ºi la British Museum (din nou eu, cã ea nu s-a dus).

MD:- Scheletul este construit?

VB:- Da, din oase cumpãrate de pe e-bay.

MD:- Oase adevãrate?

VB:- Da. Insecte, pãsãri mici... resturi de la dinner... :)

MD:- Miºto. E ºi asta o chestie, inclusiv intermedierea e-bay. Fascinant câte elemente intervin într-o astfel de creaþie.

VB:- Eee....e normal. Plus lenea lui Ashleigh.

art3MD:- Cine a fãcut aceste capete?

VB:- Natasha Gibson. Sunt fãcute din plastilinã, dupã care sunt date cu un lac care le întãreºte. Beþele sunt de sârmã, înfipte într-o bazã micã de lemn, care are etichete cu denumirea speciei. Tema a fost cam aceeaºi, ca ºi la Ashleigh - vitrinã de curiozitãþi.

MD:- Dar pe lângã obiectele ca atare sunt ºi fotografii ale lor.

VB:- Da, încã o traducere. Natasha a avut ºi niºte ilustraþii cu obiecte ataºate ºi un borcan mare, cu capete puse ca murãturile. A avut ºi acuarele ale unor sculpturi mici, din reziduuri. Peste care sunt ataºate chiar sculpturile. E un joc de traducere ºi percepþie. Natasha a lucrat bine. Merge în acelaºi loc cu Ashleigh. Ideea e cã acest curs are o importanþã crucialã în dezvoltarea unui student în materie de experiment, de învãþarea noþiunilor ºi vehiculelor de bazã, descoperire de sine ºi începerea procesului de maturizare artisticã. Plus alegerea unei direcþii sãnãtoase de dezvoltare.

art4MD:- Aragazul al cui este?

VB:- Beth Morison. Aragazul este doar parte din probele de decor pentru un video pe care l-a fãcut, cu 'fake' food. A gãtit spaghetti cu carne de cal ºi hot-dog-uri cu câine. Beth rãmâne la noi, la Fine Art.

MD:- În fundal e televizorul pe care ruleazã filmul?

VB:- Aha. Aragazul, ca ºi tot ce se prezintã în film, este fãcut din carton, hârtie sau alte materiale uºoare (necomestibile): plastic, ºerveþele, calc, etc. Plus sunete ºi instrucþiuni de gãtit, citite formal dintr-un text de carte de bucate.

MD:- Totul e fãcut de ea? Filmare, obiecte, lecturã?

VB:- Da. Lectura, a rugat-o pe altã fatã cu o voce mai ....didacticã, Haley Feerick.

MD:- În ce sens 'fake' food?

VB:- În sensul cã nu poþi s-o mãnânci. A tradus ceva real în materiale de artã ºi a reconstituit întreg procesul prin artã. Funcþia iniþialã e negatã.

art5MD:- Ce este cu aceste hârtii decupate ºi alãturate?

VB:- Romana a fãcut un proiect despre apã. E de origine indianã.

MD:- Valurile se observã în douã planuri, îmi pare cã face trimitere la timp.

VB:- E pe perete ºi mai era un perete cu o reprezentare de ºiroaie scurse, fãcute din decupãri din diferite reviste.

art6MD:- Sã mai identificãm un autor.

VB:- Xara Dixon. Rãmâne la noi sã facã Fine Art. În lucrare este vorba de text based work. Ce vezi tu sunt screen prints (serigrafie). ªi mai sunt douã picturi pe pânzã, cu text. Textul este ales din cãrþi gãsite, care aveau la început de fiecare capitol câte un desen cu un cuþit, arma crimei. Noi am luat ºi am tãiat toate cuþitele astea ºi ne-a rãmas o gaurã în paginã. Prin care ne am uitat si am copiat textul ramas vizibil prin gaurã pe pagina urmatoare. Bineînþeles cã asta ne-a dat un text destul de ambiguu ºi fragmentat. Am ales fragmentele cele mai misterioase, despre o potenþialã crimã. ªi ea cu textele astea a lucrat. Dar tot destul de slab, putea face mult mai mult.

MD:- Cine a fãcut literele acelea digitizate?

art7VB:- Sam Shilito. Merge la Bristol, sã facã Graphic Design.

MD:- Aºa ceva am fãcut ºi eu când a trebuit sã creez litere pentru un display, folosind o matrice de 5x7 puncte.

VB:- El chiar a fãcut niºte cuburi cu gãurele, prin care a bãgat spaghetti ºi le-a fãcut poze de aproape. Dupã care le-a pus în illustrator. Noi nu-i lãsãm sã facã totul pe computer, trebuie sã-ºi gãseascã metoda în carnetul de schiþe sau pe obiecte reale, nu virtuale.

MD:- Pãi da, cã ºi eu tot pe hârtie am fãcut, cu creionul. Cum foloseam pe vremuri hârtia milimetricã :)

VB:- Aºa a fãcut ºi Sam, faza digitala a fost doar la sfârºit. Poate vrei ºi tu sã predai la noi, hahaha! Cã pe noi nu ne mai vor, haha!

art8MD:- Vãd o lucrare cu scaune suspendate cu eºarfe...

VB:- E vorba de Jamie Shackleton. O fatã interesatã de fashion printing. E foarte bunã, a luat D (Distinction), va merge la Leeds College of Art.

art9MD:- Cine mai este?

VB:- Emma Wind, London College of Communication, Graphic design. Un proiect despre semiotica publicã.

art10MD:- Lucrarea asta mã duce cu gândul la Tabelul lui Mendeleev

VB:- Este realizatã de Alice, inspiratã din Breaking Bad, serialul american. Alice se duce la Huddersfield Univeristy, pentru Interior Design. Ceea ce se vede în imagine este un poster, dar lucrãrile ei au fost portretul eroului principal, fãcut din diverse mâncãruri care au putrezit în timp. De diferite culori, texturi etc

art11MD:- O lucrare pe bazã de alb ºi negru.

VB:- E scenografia ºi tutu-rile lui Stephanie Johnston. Ea merge la London Central St Martin. Sã facã Performance and Production Design. A luat Distinction.

 

art12MD:- Lucrarea asta mã duce cu gândul la ceea ce construiam în copilãrie.

VB:- Este a lui Manpinder Mann, monumente coloniale. E vorba de hibridizare culturalã. Mann rãmâne la noi, la Fine Art.

 


Mai avem aºa:

art13* un scaun creat de Tom Baxter, care va merge la Huddersfield University, secþia Product Design.

 

art14* Un print pe plutã, semnat Cayley, care rãmâne la noi, la Fine Art. Ea n-are un concept prea complex. A avut ca punct de referinþã natura de unde locuieºte. Care e foarte rural. Dar manifestãrile ei artistice sunt delicioase. A creat un spaþiu care chiar îþi dã impresia de naturã. A folosit mult serigrafia pe suprafeþe mai neobiºnuite ( pluta) ºi a creat chiar obiecte frumoase din materiale printate de ea. Eu i-am sugerat ºi o instalaþie de sunete naturale, înregistrate de ea, dar nu s-a materializat.

art15* O camerã creatã de Bonn Cunningham, care merge la Huddersfield, interrior architecture. Proiectul expus este inspirat din constructivismul rusesc, din El Lissitzky.

expo10*Lauren Wrench s-a uitat la relaþia dintre om ºi maºinã, ca punct de reper. Adicã în termeni de mecanisme funcþionale. Referinþe la Art Deco, The Age of Machines, futurism ºi ceva constructivism. Toata vorbãria modernistã.

Vacanþã!!!

A replicat ºi a  consemnat Marius Dobrin

Comentarii cititori
sus

Artã vizualã - Dialog cu Viorel Pîrligras

 

Fotografiile acestui numãr al Prãvãliei culturale (copertã, deschideri de rubricã ºi cartoline) sunt realizate de Viorel Pîrligras, creator de bandã desenatã, de SF ºi ubicuu martor al evenimentelor culturale. I-am adresat câteva întrebãri.

1. Care e raportul între fotografie ºi desen?

Nu existã un raport direct între cele douã pentru cã scopul fiecãreia este diferit; desenul(*) este o artã care abstractizeazã ºi estetizeazã viaþa, mergând deseori pe un minimalism menit sã sugereze subiectele tratate, în timp ce fotografia surprinde în primul rând viaþa ca informaþie, ºi doar uneori încearcã sã estetizeze, folosind canoanele desenului. Poate aici la urmã sã se întretaie cele douã activitãþi.
(* Prin „desen” înþelegând arta plasticã tradiþionalã)

2. Când scoþi o istorie ilustratã a evenimentelor culturale din ultimul sfert al veacului trecut ºi primul sfert al veacului curent?

Mã tem cã este un proiect prea ambiþios pentru mine – nu am atâtea informaþii directe – prezenþe ºi fotografii – pe câte s-ar cuveni unui astfel de demers. În schimb, poate te vei mira, pregãtesc de mai mulþi ani o istorie ilustratã alternativã a primei jumãtãþi a secolului XX. Cum probabil cã þi-ai dat seama, este o operã de ficþiune.

3. Când pleci de acasã te controlezi dacã ai aparatul de fotografiat cu tine, aºa cum e bine sã ai cheile casei?

Nu sunt un fotograf versat. Nu am investit sume mari în tehnicã fotograficã, aºa cum mi-aº fi dorit, drept pentru care fotografia a rãmas pentru mine un hobby care care-l practic ocazional, cu tehnica modestã din dotare. Cum îþi povesteam ºi atunci când mi-ai propus acest mini-interviu, port aparatul cu mine doar extra-varã, când îl am „uitat” printr-unul din buzunare ºi pot imortaliza clipa... în orice clipã!

4. Ai filme developate, dar de pe care încã nu ai extras fotografii?

Nu cred cã am „inedite”. În anii dinainte de era digitalã foloseam un aparat „Smena 8” pe care-l câºtigasem la un concurs de benzi desenate pe când eram ºcolar. Pentru cã filmele ºi developarea implicau costuri substanþiale, îl foloseam cu parcimonie doar la evenimente de familie. Ca sã fiu sincer, pânã pe la sfârºitul anilor 80 nici nu m-am gândit cã aº putea sã fac vreodatã fotografie care sã degaje o emoþie artisticã.

5. Cum se distribuie culoarea ºi respectiv alb-negrul între fotografie ºi desen?

Spre deosebire de desen, unde trebuie sã ai imaginaþie în compoziþii, fotografia cere doar puþinã atenþie „avizatã”, adicã în desen obþii ceea ce vrei, în fotografie descoperi ceea ce îþi oferã spectacolul naturii, umane sau nu. În plus, spre deosebire de desen, pânã nu demult, corecþiile - coloristice sau nu - erau dificil de efectuat în fotografie, acum existã, graþie procedurilor digitale, mai mult decât complicate corecþii - o adevãratã artã fotograficã virtualã.

6. Pe coclauri sau citadin? Peisaje ori oameni?

Citadini – imaginea umanã este pentru mine cea mai fascinantã. Dar nu evit temele de studiu, precum work-shop-urile foto, care îþi dau posibilitatea sã descoperi teme sau subiecte uimitoare în decoruri aparent anoste.

7. Pe când un album fotografic dedicat cafelei?

Nu m-am gândit pânã acum, dar recunosc cã este o idee bunã. Impedimentul este cã trebuie sã te rupi de cliºeele care se vehiculeazã cu miile pe internet ºi sã gãseºti o poveste originalã.

A consemnat Marius Dobrin

Titlurile fotografiilor semnate de Viorel Pîrligras în acest numãr:

Alviþe: În clocot
Balsamuri: Shinning
Boabe pentru pãsãri sãlbatice: Casa
Cartolina 1: Life
Cartolina 2: Unde telurice
Chibrituri bengale: Gemeni
Cover: Pietrele rãmân
Delicatese: Tears
Evantaie: Pastel modern
Mirodenii: Cai cereºti
Odicolonuri: Paznicul
Sticle de lampã: Contracost
La tejghea: Colecþia

Comentarii cititori
sus

Alexandru ªipa

                           

To(l)ba de jazz - XII

 

*Înainte de toate, aº dori sã fac o precizare vizavi de o informaþie din To(l)ba... trecutã. Cristian Soleanu a cîntat la Gãrâna ca invitat al fomaþiei The New York Quartet în 2008 dar încã nu cu propria formaþie. Poate la anul, cã meritã...zic eu...
Ediþia din acest an, reamintesc, a fost în perioada 10-13 iulie... Din pãcate, sau din fericire (avînd în vedere vremea ploioasã care a bîntuit zona respectivã ºi în acest an), eu n-am reuºit sã merg acum la Gãrâna, dar din numeroasele ecouri care mi-au parvenit, vã ofer acum doar pe urmãtorul:
"Per total mi s-a pãrut destul de slãbuþ... mã rog - au fost ºi momente excelente - dar în ansamblu am fost puþin dezamãgit... public mai puþin numeros decât în anii trecuþi..." (L.)

*Douã zile, 9 ºi 10 iulie, evenimentul de la Gãrâna s-a suprapus cu Timiºoara Jazz Festival. Ediþia a II-a de aici a programat, în perioada 9-11 iulie, printre altele, fomaþiile JazzyBit (care a cîntat ºi la Gãrâna), Blazzaj, Teo Milea, iar ca vedete Terry Lyne Carrington, Anoushka Shankar ºi Al Jareau.

*ªi cîteva detalii în legãturã cu Gala Premiilor de jazz-Pemiile MUZZA de care, la fel, v-am spus cîte ceva în To(l)ba... trecutã ºi la care voi reveni ºi în urmãtorul numãr al acestei reviste.
Membrii juriului pentru ediþia urmãtoare, a XIII-a (5 aprilie, tot la Hard Rock Cafe) sînt Anca Romeci, Olivia Sima, Alex Revenco, Virgil Mihaiu ºi subsemnatul.
Pentru selectarea, nominalizarea ºi stabilirea laureaþilor, în principiu la aceleaºi secþiuni ca ºi în anii trecuþi, (vezi site-ul www.fundatiamuzza.ro), se vor lua în considerare, ca ºi pînã acum, activitatea, realizãrile ºi mai ales performanþele deosebite ale muzicienilor, creatorilor, managerilor, jurnaliºtilor, autorilor de cãrþi din jazz-ul românesc în anul precedent.
Juriul se poate autosesiza asupra acestor realizãri/performanþe ºi/sau poate fi sesizat de muzicieni, manageri, promotori, fani din jazz-ul autohton.

*Bucharest Jazz Festival-Piaþa 'G.Enescu' 2-6 iulie. Cîteva adnotãri:
-o ediþie mai complexã decît cea anterioarã, dar nu superioarã calitativ, ca recitaluri...
-ca orice festival care se doreºte de prestigiu, ºi acesta  ar fi presupus sã ºtie ºi sã anunþe programul cu mai multe luni înainte. Din pãcate acest progam nu era cunoscut ºi anunþat nici mãcar cu douã sãptãmîni înainte...ba mai mult, la un moment dat, printre cei anunþaþi era ºi saxofonistul american Lee Konitz, ori se putea bãnui cã la cei 86 de ani ai sãi, oricînd exista riscul sã aparã probleme de sãnãtate, astfel cã, se pare, problemele respective chiar au apãrut ºi în ultima clipã acesta a fost înlocuit cu Quartetul Dave Douglas;
-o ediþie (cam) dominatã (sperãm doar ACEASTà ediþie) de „ºcoala” olandezã, sau mã rog, de „ºcoala” româno-olandezã... nu cã n-ar fi bunã, cel puþin pentru unii, dar mai sînt ºi alte ºcoli bune, atît în afara, cît ºi în înteriorul României...
afis-un afiº cu cea mai modestã sau inesteticã (jazz-istic) graficã vãzutã vreodatã la un asemenea eveniment;
-o sonorizare cu multe probleme ºi reproºuri, în ciuda faptului cã a fost invitat, probabil ºi pe bani mulþi, un sunetist din Germania. E suficient sã spun cã basistul de la Bucharest Jazz Orchestra se auzea mai tare ºi mai prost decît toþi ceilalþi 11 (unsprezece) instumentiºti din ansamblu la un loc. Cineva, om de televiziune ºi de show biz, a comentat astfel sonorizarea: „Sunetistul a mãcelãrit toate formaþiile din festival”. Deºi festivalul a beneficiat de un buget substanþial, programul a fost cel puþin...discutabil...Sigur cã a fost prezent ºi un nume mare precum John Scofield, dar ºi de la acesta, mulþi dintre ce prezenþi, dezamãgiþi, au plecat pe parcurs.

Apropo, nu înþeleg de ce, printre „maeºtri”-Contemporary Jazz Masters- au fost trecute ºi cele douã soliste invitate din strãinãtate, respectiv Julia Hulsmann ºi Carmen Lundy...ca sã dea bine la  numãr ?
-din moment ce are un alt regim, finanþare de la Primãria Capitalei ºi intrare liberã, putem oare compara acest festival cu alte evenimente similare din þarã ? Mãcar cu Gãrâna ºi Sibiu ?
Ca sã nu mai spun cã, nota bene, acesta e organizat de o adevãratã instituþie profesionistã în arta spectacolelor, respectiv ARCUB.

*Jazz in the Park 4-6 iulie Cluj-Napoca. Printre invitaþi au fost, grupurile Moonlight Breakfast, JazzyBit ºi Jazzybirds, Melanie Pain, Luz Azul ºi Teodora Enache.

*Festivalul de folclor Bucureºti 2014, (21-23 iunie), scena etno-jazz, a cuprins acelaºi program ca ºi anul trecut. Printre formaþiile invitate, Nightlosers, Cobzality ºi grupul Balkan Session Village Jazz condus de trompetistul Emil Bîzgã, solistã Irina Popa.
Solicitînd un rãspuns din partea oganizatorilor, Primãria Capitalei prin CREART, referitor la faptul cã aceastã ediþie a cuprins aproximativ aceleaºi recitaluri, cel puþin pe scena etno-jazz, o persoanã de la CREART mi-a rãspuns tot printr-o întrebare:
„ªi care e problema ?”
No comment !

*În ciclul de concerte organizate pe terasa Promenada Mall din Capitalã, marþi 8 iulie de la ora 20.00 a cîntat grupul BaLaKo-(o variantã Mandinga-instrumental)-jazz ºi world music.
Dupã cîteva zile, BaLaKo a cîntat la prestigiosul North Sea Jazz Festival de la Haga.
Apropo de terasa Promenada, aici va fi organizat un festival de jazz între 17 ºi 24 august cu cîte un recital în fiecare searã.
Cînd am aflat de la un organizator cã, printre alþii, vor cînta Mircea Tiberian, Mihai Iordache ºi, cicã „încã un saxofonist...mai tînãr, mai mic ºi mai slab”...(Nu bãnuiþi cine e ?), m-am întrebat stupefiat: „ªi aici ? Tot ei ?”

*Miercuri 16 iulie ora 19.00, în cadrul turneului DIVERSITATE CULTURALÃ ROMÂNO-CANADIANÃ, la Casa de culturã a Studenþilor din Bucureºti, a avut loc un concert susþinut de Corul LA MUSE DIVERSITE dirijat de Ioana German originarã din România, mai precis din Braºov. De amintit cã tatãl Ioanei, Mircea Gherman, a fost un apreciat animator al vieþii jazz-istice din Braºov în secolul trecut. În deschiderea acestui concert au fost lansate cartea apãrutã la editura ArtPrint, Poveºti cu cântec din diaspora -100 de români ºi aventurile lor muzicale, autor Doru Ionescu ºi CD-ul realizat de Casa de producþie Soft Records (în colaborare cu acelaºi D. Ionescu)-Discul emigranþilor. Remarcãm pe acest album ºi piese (cel puþin 6 din 18) ce intrã în sfera noastrã de preocupãri, respectiv Oash Celtic County, cu Experimental Q, Pianochio as pilot to pianochio cu Gia Ionesco, Promenade, cu Radu Goldiº, Dunãrea Delta Blues, cu Nuþu Olteanu, Alone, cu Joe Gaspar Band ºi Vasectomy Blues, cu Sherban Cira (ªerban Ciurea).

*Alte douã festivaluri care coincid ca date aproape în întregime:
-JazzRock Festival Câmpina (Director Liviu Briciu)-31 iulie ºi 1, 2 august cu Duo Gabriela Costa-Alex Man, Alex Muºat Trio, Guilty Lemon-Sibiu, Sebastian Spanache Trio-Timiºoara ºi Irina Sârbu cu Trio Puiu Pascu.
-RoLand Jazz Festival Sângeorz Bãi, (Director Roland Szekely)- 1, 2, 3 august cu Zolt Bende- Ungaria, Free Breath-Ucraina, Bulgakov’s Cat-Austria, Fish  in  Oil-Serbia, Badhead-Serbia ºi formaþiile româneºti BigToneZ, Moonlight Shadow ºi Fluidian.

*Iatã ce informaþii primim de la Sorin Zlat, dupã succesul sãu recent de la Montreux Piano Contest 2014:

"La Montreux Piano Contest 2014 am câºtigat Premiul special oferit de renumitul pianist Leszek Mozdzer (vicepreºedintele juriului-Preºedintele juriului a fost Monty Alexander), care constã în sponsorizarea, producerea ºi lansarea unui album pe care îl vom înregistra în studioul lui personal din Polonia!
Domnul Leszek Mozdzer ºi-a exprimat dorinþa de a înregistra o piesã în duo alãturi de mine pe acest album ce va fi gata la finele lunii noiembrie! Albumul va conþine piese în trio (cu Rãzvan Cojanu-bass, Laurenþiu ªtefan-tobe), piese solo ºi o piesã în duo (la 2 piane cu domnul Leszek Modzer). La Montreux a fost o competiþie foarte strânsã, structuratã pe douã etape! Pentru prima oarã în istoria acestui concurs juriul a decis ca toþi cei 9 concurenþi sã treacã în etapa a-2-a, deoarece nivelul a fost foarte ridicat ºi n-au putut sã elimine ºase dintre ei, aºa cum era de obicei regula acestui concurs! Vreau sã vã mai anunþ cã zilele astea am primit vestea cã voi participa în perioada 3-5 octombrie la concursul de pian solo Nottingham International Jazz Piano Competition 2014 din Anglia. În scrisoarea de invitaþie mi s-a spus cã au fost înscriºi 156 de pianiºti din toatã lumea iar eu mã numãr printre cei 12 selectaþi.
Mai jos aveþi linkul concursului!
http://www.nijpc.com/2014-semi-finalists/4542131319
Vã mulþumesc,

Sorin Zlat!"
Felicitãri Sorin ºi aºteptãm în continuare veºti bune de la tine !

*În loc de P.S.-puþin umor:
În interviul dat de Marius Giura lui Marius Chivu (Dilema Veche 541 din 26 iunie-2 iulie), printre cei pe care Giura îi citeazã cã „...în curînd vor lua ºi aceºtia premii internaþionale...”, se numãrã ºi saxofonistul Mihai Iordache...Mã întreb, de ce nu i-a citat Giura ºi pe Cãtãlin Milea, Lucian Ban ºi, cu puþinã indulgenþã, ºi pe un alt coleg/prieten al acestora, Mircea Tiberian, cu toþii din aceaºi categorie de peste 50 de ani...sau cel puþin aºa par..iar Tiberian, peste 60 de ani...
Îl rog, pe aceastã cale pe Marius Giura sã mã anunþe ºi pe mine cînd ºi unde va lua vreunul dintre aceºtia un premiu, (e vorba de concursuri internaþionale, hai, chiar ºi naþionale), deoarece promit sã le ofer unul ºi eu...inclusiv lui Giura pentru apreciatul spirit de anticipaþie...

*Despre reacþiile la o scrisoare deschisã despre care s-a vorbit, puteþi citi la adresa:
http://www.pravaliaculturala.ro/chibrituri-bengale_2014-6.html#3

Comentarii cititori
sus
Comentarii cititori
sus
Comentarii cititori
sus

 


modern modernism postmodern postmodernism poesie realism realistic fantastic essay critique chronique poete dictionnaire prose thetre lyrique lyrisme vers lettre voyage hyperbole libre interwie revue metaphore philosophie sens film movie event translation relation cinema nick hornby simona popescu ana blandiana t.o. bobe liviu antonesei cornel mihai ungureanu corina ungureanu mircea cartarescu gabriel liiceanu paul goma andrei plesu bogdan suceava nina simone neil young high fidelity ghost world eternal sunshine jim jarmusch bill murray steve buscemi mircea martin matei calinescu norman manea virgil duda tolstoi dostoievski puskin cehov suskind inoue kawabata mishima berberova bulgakov quignard yourcenar leif panduro paulo coelho andrei makine alessandro baricco peter esterhazy hubert lampo par lagerkvist richard bach durrenmatt boll adolfo bioy casares llosa daniel keyes carlos fuentes botton modiano tennesee williams frabetti mccullers walser doxiadis page golding lindgren musil mann hemingway lenz kertesz capek ulitkaia sebastian eliade cioran noica bernanos werfel duras joyce nabokov soseki atxaga krausser guimard cusack scarlett johansson breban papillon empire falls tismaneanu pfeiffer bridges mircea ivanescu twain jessica fletcher james stewart katherine hepburn spencer tracy angelina jolie steven segal will smith rossini lucescu lone star felini antonioni barnaby seinfeld humanitas polirom zeus amelie russel crowe charlotte gainsbourg iben hjejle peter pan dickens bronte bruel hitchcock burroughs dinu flamand woody allen johnny depp andie mcdowell john ford pietje bell jules et jim almost famous chaplin john voight sommersturm travolta uma thurman friends ally mcbeal daphne du maurier steve martin liv ullman mumford john fante fitzgerald manet monet degas che guevara renoir hugo virginia woolf ed harris marta petreu gabriel andreescu burt reynolds pacino de niro monroe dean martin elvis mathieu madison county clint eastwood meryl streep blow up zatoichi mihalkov miller james stewart thora birch terry zwigoff thornton montesquieu cassanova closer julia roberts hugh grant modigliani verdi bloody sunday chain reaction before sunset ethan hawke julie delpy faulkner bukowski sartoris gombrowicz montherlant marquez proust sabato saint-exupery steinbeck ishiguro tuca dominguez julia kristeva dan brown lincoln jeffrey archer robin cook agatha christie poirot colin forbes john grisham bill clinton bush ioan paul tolkien umberto eco leonardo da vinci van gogh roald dahl manolescu paleologu iron maiden sharon stone madonna sarah hall kurt vonnegut anthony burgess salman rushdie isabel allende henry miller anais nin martin heidegger blochmann hannah arendt jose ortega y gasset julius evola celine camus cohen beatles lovinescu maiorescu eminescu calinescu plotin purcarete nietzsche montaigne lossky evdokimov aristotel shakespeare hamlet blaga ionesco djuvara yoga olimp bloom medeea oscar wilde coen paraskevopoulos macbeth american beauty harold pinter stoiciu john cusack amedeus marivaux dumas iglesias titanic mena suvari kevin spacey