•  Rãscruci pe ape, 2014
•  Conferinþã înternaþionalã despre moralitate ºi prosperitate
•  Festivalului Sighiºoara Medievalã, 2014


sus

 

 

Rãscruci pe ape, 2014

 

 

sbDuminicã, 3 august 2014, în Parcul Romanescu a avut loc un nou eveniment din seria Rãscruci pe ape. De data aceasta am fost anunþaþi, prin comunicate, cum cã „Silviu Bârsanu inventeazã «Pirtura» – o învolburare cromaticã cu profunzimi cosmice - pe care o expune pe apa liniºtitã a lacului, dorind parcã sã restabileascã pacea între om ºi naturã la câteva zile dupã evenimentele dramatice când apele furioase au semãnat distrugere ºi moarte în zona Olteniei.”

ªi pace s-a fãcut.

Tablourile lui Silviu Bârsanu ºi-au fãcut intrarea în parc într-un docar tras de doi mãgãruºi, apoi s-au aºezat pe iarbã.

La 20.14, o orã aleasã dupã regula prietenilor care fac de ani ºi ani acest gen de manifestare artisticã, Rãscruci, tablourile au poposit pe suprafaþa lacului, între cele douã poduri ce leagã insula de þãrm. Purtând fiecare una sau mai multe lumânãrele aprinse. Publicul, întâmplator acolo sau cu intenþie adunat pe maluri ºi pe insulã, pe poduri ºi pe bãnci, a privit creaþiile pictorului cum lunecã uºor, îndemnate a se întoarce atunci când voiau sã treaca dincolo de pod.

ªi-n chioºc, 'fanfara' cânta...

Adicã grupul 'Opus 1,61', compus din Cristian Ciomu la claviaturi, Iulian Albu la chitarã, Marcel Voinea la tobe - cãrora li s-a adãugat pe înserat ºi violoncelistul Mircea Suchici.

Cine i-a mai auzit, i-a înconjurat cu bucurie, cine acum i-a descoperit, o va face de-acum înainte. Am avut parte de o primã audiþie denumitã Water Jazz Symfonia.

Silviu Bârsanu, pierdut între atâþia participanþi, a privit discret, de la un pod mai depãrtat, spre plutirea tablourilor, pe ape ºi pe lumina serii.

Când s-a lãsat întunericul, proiectorul oferea magia umor imagini din creaþia pictorului care cât credeþi cã a împlinit? 
Cât numãrul acestei Prãvãlii, 49.

La mulþi ani, SI3 !

 

Comentarii cititori
sus

Adriana Macsut ºi ªtefan Grosu

 

Conferinþã înternaþionalã despre moralitate ºi prosperitate 

 

efesÎn perioada 20 – 22 iulie 2014 la Universitatea ªtefan cel Mare din Suceava a avut loc o Conferinþa EPHES, ediþia a III-a, o manifestare internaþionalã având ca teme prosperitatea ºi moralitatea în Era Digitalã, politicã globalã precum ºi probleme economice ºi sociale. Comitetul de organizare al manifestãrii a fost compus din:

• Conf. Univ. Dr. ªtefan Lorenz Sorgner (Universitatea Erfurt, Germania);
• Prof. Univ. Dr. Viorel Guliciuc;
• Drd. Oana Lenþa (Universitate ªtefan cel Mare, Suceava, România).

Prof. Univ. Dr. Viorel Guliciuc a mai precizat, mai exact, cã tema conferinþei s-a referit la ,,Aspecte politice, sociale ºi economice globale, între  exagerare ºi moralitate în era digitalã”. Lucrarile au fost împãrþite pe secþiuni referitoare la:

• umanism, postumanism, transumanism ºi filosofie;
• cercetarea eticã ºi predarea în era neprevãzutului;
• tehnologia distructivã ºi viitorul fiinþei umane;
• convergenþã  ºi divergenþã în creativitate;
• cunoaºtere ºi moralitate.

Manifestarea de nivel interntional fost organizatã sub patronajul: Beyond Humanism Network; ROSPHET/SRFIT Romanian Society for Philosophy Engineering & Technoethics;  EPHES (Ethics Philosophy & Engineering in Society)ResearchCenter;  Universitatea ªtefan cel Mare, Suceava ºi Academia Românã.
Comitetul ºtiinþific a fost compus din:  

•Alexandru Surdu, membru al Academiei Române;
•Teodor Dima, membru al Academiei Române;
• Diab Al-Badayneh, Universitatea din Qatar
•Alexandru Boboc, membru al Academiei Române;
•Stefan Lorenz Sorgner, Universitatea din Erfurt;  
•Viorel Guliciuc, ROSPHET/SRFIT & - EPHES, Romania; 
•Kuruvilla Pandikattu, Universitatea Jnana-Deepa Vidyapeeth; 
•Marcelo Dascal, Universitatea Tel Aviv;
•Luciano Floridi, Universitea Oxford;  
•Peter Boltuc, UniversiteaIllinois,Springfield;
•Lorenzo Magnani, University din  Pavia; 
•Colin T. A. Schmidt, Universitea Le Mans; 
•Yolanda Angulo Parra, Docente en Facultad de Filosofía y Letras, UNAM and Directora del Centro de Estudios Genealógicos, para la investigación de la cultura en México y América Latina, A. C.;  
•Adrian Niþã, Revue Roumaine (de la Academia Românã);
•Gheorghe Cliþan, Universitatea de Vest, Timiºoara, România;
•Sorin-Tudor Maxim, ROSPHET/SRFIT & - EPHES, Universitatea ªtefan cel Mare, Suceava, România.

La deschiderea manifestãrii au fost susþinute discursuri despre transumanism, complexitate, etica apreciativã ºi finitudinea condiþiei umane de specialiºti redutabili din  România, Germania ºi SUA: 

•Prof. Univ. Dr. Natasha Vita More (care se numãrã printre fondatorii curentului transumanist, Institutul pentru Tehnologii Avansate dinTempe,Arizona, SUA;
•Prof. Univ. Dr.  James Hughes, TrinityCollege,Hartford,Connecticut,USA;
•Prof. Univ. Dr. Viorel Guliciuc, Universitatea ªtefan cel Mare, Suceava, România;
•Prof. Univ. Dr. Antonio Sandu, Directorul Editurii Lumen;
•Conf. Dr. Stefan Lorenz Sorgner,  University of Erlangen, Nurenberg, Germany, reputat cercetãtor al filosofiei lui Friedrich Nietzsche;
•Prof. Univ. Dr. Antonio Sandu, Directorul Editurii Lumen;
•Conf. Univ. Dr. Brigitta Balogh, Universitatea Parþium Oradea;
•Conf. Dr. Bogdan Pãtruþ, UniversitateaVasile Alecsandri , Bacãu, România;

În cadrul conferinþei, specialiºti recunoscuþi dar ºi cercetãtori aflaþi la început din România, SUA, Germania, India, Italia, Mexic, Portugalia, Grecia, Slovacia ºi Japonia au prezentat la diferite secþiuni lucrari având subiecte legate de filosofie, religie ºi tehnologie:

•Mons. Prof. Univ. Dr. Vladimir Petercã;
•Prof. Univ. Dr. Kuruvilla Pandikattu, Institutul Pontifical,  Jnana-Deepa Vidyapeeth, Pune, India;
•Prof. Univ. Dr. Dana Petranova,  Universitea  Cyril ºi Methodius, Trnava, Slovacia;
•Prof. Univ. Dr. Slavomir Magal, Institutul Internaþional pentru cercetare interdsciplinarã, Universitatea  Cyril ºi Methodius, Trnava, Slovacia;
•Conf. Univ. Dr. Laurentiu Staicu,  Universitatea Bucureºti;
•Conf. Univ. Dr. Dan Milici,
Universitatea ªtefan cel Mare, Suceava;
•Conf. Univ. Dr. Mariana Milici,  Universitatea ªtefan Cel Mare, Suceava;
•Conf. Dr. ªtefan Stãnciugelu, ªcoala Naþionalã de Studii Politice ºi Administrative, Bucureºti, România;
Marius Eºi, Conferenþiar, Universitatea ªtefan Cel Mare, Suceava;
Lector Dr. Iulian Rusu Rusu,  Universitatea Tehnicã  Gheorghe Asachi, Iaºi, România ºi redactor ºef la European Journal of Science and Theology;
•Lector Univ. Dr.Roxana Ema Dreve, Universitatea Babeº Bolyai, Cluj Napoca;
•Lector. Univ. Dr. Monica Pãtruþ, Universitatea Vasile Alexandri,Bacãu;
•Dr. Maria Sinaci, profesor, Colegiul Francisc Neuman;
•Lector. Dr. Daniela Stãnciulescu, Universitatea Spiru Haret, filiala Craiova;
•Dr. Adriana Mihaela Macsut, consultant, Centrul pentru Cercetare & Studii (IBN Khaldun Center For Research & Studies), Amman, Jordania ºi Grupul de Reading Limitele Cunoaºterii, Bucureºti, România;
•Drd. Carlos Eduardo Montano,  Universitatea Autonomã din  Ciudad de Juarez, Mexic;
Drd. Kayo Uejima,  Universitatea Kumamoto Japonia;
Drd. ªtefan Grosu, bursier doctoral, Academia Românã, Bucureºti;
Drd. Oana Lenþa, Universitatea ªtefan cel Mare, Suceava, România;
Drd.Ana Caras Frunzã, bursier doctoral, Academia Românã;
Drd. Dragoº Huþuleac, bursier doctoral, Universitatea ªtefan cel Mare, Suceava;
Drd. Antoniu Flandorfer, Universitatea ªtefan cel Mare, Suceava, România;
Drd. Ioan Lesenciuc, Universitatea ªtefan cel Mare,  Suceava, România;
Drd. Rui Viera Da Cunha, Universitatea Catolicã din Porto, Portugalia;
Drd. Florin Tarnauceanu,bursier doctoral, Universitatea ªtefan cel Mare, Suceava, România;
Drd. Ecaterina Croitor, bursier doctoral, Universitatea ªtefan cel Mare, Suceava, România;
Drd. Roxana Achiricesei, Universitatea ªtefan cel Mare, Suceava, România;
Drd Alexandra Violeta Gheorgiu,  bursier doctoral, Universitatea ªtefan cel Mare, Suceava, România;
Drd. Dora Alexadu Canã, bursier doctoral, Universitatea Alexandru Ioan Cuza, Iaºi România;
•Drd. Lidia Ungureanu, Universitatea ªtefan cel Mare, Suceava, România;
•Drd. Monica Creþu, Universitatea Alexandru Ioan Cuza, Iaºi România;
•Drd.  Alexandru Opaschi, Universitatea ªtefan cel Mare, Suceava, România;
•Drd. Dan Nicu, ªcoala Naþionalã de Studii Politice ºi Administrative, Bucureºti, România;
•Drd. Robert Sabotici, ªcoala Naþionalã de Studii Politice ºi Administrative, Bucureºti, România;
•Drd. Mihaela Mutu, Universitatea ªtefan cel Mare, Suceava, România;
•Drd. Linia Ungureanu, Universitatea ªtefan cel Mare, Suceava, România.

De precizat cã manifestarea nu ar fi fost posibilã fãrã sprijunul unor oameni de afaceri din zonã: Henry Maier (având licenþã ºi master în filosofie), Alexandru ºi Ana Scheul; Dan Savu, Larisa Filoteanu, Romeo Istrati.  

Mai trebuie menþionat cã se poate vorbi de o adevãrat ºcoalã de cercetare în filosofie tehnologiei ºi a ingineriei, iniþiatã de Centrul de Cercetãri EPHES care pãnã la ora actualã a organizat cinci conferinþe PHAEDE (în Romãnia ºi India), doua conferinþe studenþeºti ºi trei conferinþe EPHES. De precizat cã lucrãrle actualei conferinþe vor fi publicate în baze internaþionale indexate ISI

Comentarii cititori
sus

Adriana Macsut ºi ªtefan Grosu

 

Sighiºoara Medievalã sub semnul templierilor

 

Ediþia a XII-a Festivalului Sighiºoara Medievalã, desfãºurat în perioada 22 – 27 iulie 2014, a avut drept temã 700 de ani de cavalerism ºi în acest sens s-a stabilit ca temã personalitatea Marelui Maestru al Ordinului Templier, Jacques de Molay, ars pe rug în anul 1314 ºi considerat un simbol al sacrificiului pentru  morala cavalereascã. Pânã în ultima clipã acesta ºi-a afirmat nevinovãþia ºi de acea este considearat simbolul sacrificiului de sine pentru binele cavaleresc. Regele Filip cel Frumos a rânvnit la averea fundaþiei de caritate a Cavalerilor Templieri aºa cã în anul 1307 aduce acuzaþii nebuneºti templierilor în sensul cã îi acuzã de idolatrie ºi imoralitate. Papa Bonifaciu al VII-lea, care încercase sã þinã piept ambiþiei lui Filip cel Frumos, moare în 1303, iar dupã nenumãrate deliberari este ales papã, în anul 1309, cardinalul Bertrand de Got, care îºi stabileºte reºedinþa la Avingnon. Papa Clement al V-lea s-a dovedit a fi docil, cedând presiunilor camarilei regale, ºi a convocat în octombrie 1311 Conciliul la Vienne, având drept scop rezolvarea problemei templierilor. Pãrinþii conciliari au susþinut cã templierii au dreptul la apãrare, dar Regele Filip cel Frumos se împoriveºte, aºa cã Papa Clement al V-lea, pe 3 aprilie 1312, suprimã Ordinul Cavalerilor Templieri. Bunurile templierilor sunt trecute în Ordinul Ospitalierilor, dar ajung pânã la urmã în stãpânirea Regelui Filip cel Frumos. Scapã de aceastã sentinþã bunurile templierilor aflate în Portugalia, departe de influenþa regelui nefast. De menþionat cã a fost prezentã la festivalul medieval sighiºorean o delegaþie a Cavalerilor Templieri din Portugalia, iar directorul artistic al manifestãrii, Liviu Pancu, a fost primit în rândurile acestora.

Aºadar tema din acest an a festivalului medieval sighiºorean a fost sacrificiul cavalerului templier, Jacques de Molay, iar pentru cinstirea memoriei acestuia s-a construit spectacolul 700. Pentru pregãtirea spectacolului s-a apelat la  enciplopedii, dicþionare, cursuri de istoria Bisericii dar ºi la arhiva cavalerilor templieri portughezi. Regizorul spectacolui, Liviu Pancu, a precizat cã Jacques de Molay constituie ,,simbolul tuturor cavalerilor, de acolo ne tragem toate ordinele cavalereºti” ºi cã ediþia din acest an a festivalului ,,îi aduce un omagiu acestei figuri istorice, care este sãrbãtoritã, de altfel, la nivel mondial”, iar ,,artiºtii secolului XXI îºi aduc omagiul celui care simbolizeazã cavalerismul, prin spectacolul intitulat 700, în care apar câteva momente esenþiale din viaþa lui Jacques de Molay”.

La reuºita spectacolului au contribuit 120 de actori, cavaleri, trubaduri ºi figuranþi de la:

•Teatrul Scena;
•Ordinul Cavalerilor Lup;
•Lupus Dacus,
•Ordinul Cavalerilor de Mediaº;
•Ordinul Cavalerilor ArsGotica;
•Cavalerii Strãjeri ai Moldovei;
•Scutierii de Muhlbach;
•Trupa ScHema;
•Trupa Fabulous;
•Ordinul Cavalerilor Cerb.

Punctul culminant al Spectacolului 700 a fost noaptea neagrã în care s-a decis condamnarea templierilor. În esenþã, a arãtat Liviu Pancu, spectacolul s-a dorit a fi un tribut adus memoriei cavalerilor templieri. O contribuþie remarcabilã a fost adusã de Claudia Togãnel, mastru de sunet ºi de lumini ºi care face parte din Ordinul Cavalerilor Lup.

Spectacolul 700 poate fi considerat inima ediþiei din anul 2014 a festivalul medival sighiºorean, dar pe lângã acest spectacol tulburãtor au mai existat parade medievale, turniruri medievale, cursuri de dans medieval precum ºi recitaluri de muzicã medievalã ºi folk.
Lumea artisticã medievalã care a animat cetatea sighiºoeanã a numãrat 350 de artiºti din România (Bucureºti, Arad, Braºov, Bistriþa, Sibiu, Târgu Neamþ, Sebeº, Târgu Mureº), Croaþia ºi Franþa.

Festivalul a fost deschis de Parada Cavalerilor care a reunit 250 de persoane. La paradã au luat parte:

•Ordinul Cavalerilor de Mediaº;
•Ordinul Cavalerilor Lup din Târgu Mureº;
•Ordinul Cavalerilor ArtGotica Sibiu;
•Ordinul Cavalerilor Cerb din Sighiºoara;
•Scutierii de Muhlbach din Sebeº;
•Cavalerii Strãjerii Moldovei,
•Cavalerii Templului Sacru;
•Cavalerii Saint Bernard din Târgu Mureº.

A doua zi a avut loc o paradã a Cavalerilor Templieri din România, Serbia, Franþa ºi Portugalia. În cele trei zile de festival medieval, oaspeþii au fost încântaþi de muzica unor menestreli consacraþi precum:

•Mircea Baniciu;
•Florin Sãsãrman:
•Ducu Bertzi;
•Puiu Ivaniþchi;
•Holloenek (Ungaria)

Nu trebuie uitatã contribuþia adusã de formaþiile de muzicã medievalã:

•Bucium (Bucureºti);
•Lupus Dacus (Arad)
•Cimpoierii de Transilvania (Hunedoara);
• Huniadi Cantores (Hunedoara);
• Nomen est Omen ( Bucureºti);
•Cva Domini (Arad);
•Terra Alba (Bucureºti/Buzãu);
•Ensemble Forfaitz (Croaþia).

Momentele teatru ºi dans medieval au fost interpretate de:

•Teatrul Scena (Târgu-Mureº);
•U.N.A.T.C. I.L.Caragiale – secþia actorie (Bucureºti);
•Trupa Nosa;
•Trupa de animaþie stradalã ScHema.

Nu a lipsit nici în acest an Dorin Stanciu, Toboºarul Cetãþii Sighiºoara, prezent la toate ediþiile ºi care...  este capabil sã salute turiºtii în 58 de limbi. De precizat cã timpul celor trei zile de festival nu s-a înregistrat niciun furt, semn cã forþele de ordine ºi-au fãcut datoria, iar   hoþii ... ºi-au luat concediu pe perioada festivalului.

Un loc aparte în lumea meºteºugarilor care au animat cetatea (olari, sticlari, þesãtori de costume populare) a fost ocupat de Persida Negruþi care picteazã în mod original pe...  coji de ouã.

O prezenþã insolitã la festival a constituit-o douã persoane, un bãrbat ºi o femeie, originare din Franþa, care au întruchipat cu succes doi cerºetori, bolnavi de leprã.

Pentru trei zile, oameni de pe toate continentele au evadat din lumea consumismului, în lumea fascinantã a cavalerismului. Vreme de trei zile ei au devenit pelerini medievali, au meditat în pace la sacrificiul cavalerului templier Jacques de Molay  ºi au plecat spre casele lor gândind cã omul, aºa cum a atãtat Papa Francisc într-un recent discurs, are vocaþia de a face bine.

Comentarii cititori
sus

 


modern modernism postmodern postmodernism poesie realism realistic fantastic essay critique chronique poete dictionnaire prose thetre lyrique lyrisme vers lettre voyage hyperbole libre interwie revue metaphore philosophie sens film movie event translation relation cinema nick hornby simona popescu ana blandiana t.o. bobe liviu antonesei cornel mihai ungureanu corina ungureanu mircea cartarescu gabriel liiceanu paul goma andrei plesu bogdan suceava nina simone neil young high fidelity ghost world eternal sunshine jim jarmusch bill murray steve buscemi mircea martin matei calinescu norman manea virgil duda tolstoi dostoievski puskin cehov suskind inoue kawabata mishima berberova bulgakov quignard yourcenar leif panduro paulo coelho andrei makine alessandro baricco peter esterhazy hubert lampo par lagerkvist richard bach durrenmatt boll adolfo bioy casares llosa daniel keyes carlos fuentes botton modiano tennesee williams frabetti mccullers walser doxiadis page golding lindgren musil mann hemingway lenz kertesz capek ulitkaia sebastian eliade cioran noica bernanos werfel duras joyce nabokov soseki atxaga krausser guimard cusack scarlett johansson breban papillon empire falls tismaneanu pfeiffer bridges mircea ivanescu twain jessica fletcher james stewart katherine hepburn spencer tracy angelina jolie steven segal will smith rossini lucescu lone star felini antonioni barnaby seinfeld humanitas polirom zeus amelie russel crowe charlotte gainsbourg iben hjejle peter pan dickens bronte bruel hitchcock burroughs dinu flamand woody allen johnny depp andie mcdowell john ford pietje bell jules et jim almost famous chaplin john voight sommersturm travolta uma thurman friends ally mcbeal daphne du maurier steve martin liv ullman mumford john fante fitzgerald manet monet degas che guevara renoir hugo virginia woolf ed harris marta petreu gabriel andreescu burt reynolds pacino de niro monroe dean martin elvis mathieu madison county clint eastwood meryl streep blow up zatoichi mihalkov miller james stewart thora birch terry zwigoff thornton montesquieu cassanova closer julia roberts hugh grant modigliani verdi bloody sunday chain reaction before sunset ethan hawke julie delpy faulkner bukowski sartoris gombrowicz montherlant marquez proust sabato saint-exupery steinbeck ishiguro tuca dominguez julia kristeva dan brown lincoln jeffrey archer robin cook agatha christie poirot colin forbes john grisham bill clinton bush ioan paul tolkien umberto eco leonardo da vinci van gogh roald dahl manolescu paleologu iron maiden sharon stone madonna sarah hall kurt vonnegut anthony burgess salman rushdie isabel allende henry miller anais nin martin heidegger blochmann hannah arendt jose ortega y gasset julius evola celine camus cohen beatles lovinescu maiorescu eminescu calinescu plotin purcarete nietzsche montaigne lossky evdokimov aristotel shakespeare hamlet blaga ionesco djuvara yoga olimp bloom medeea oscar wilde coen paraskevopoulos macbeth american beauty harold pinter stoiciu john cusack amedeus marivaux dumas iglesias titanic mena suvari kevin spacey