•  Rodica Mixich


sus

Rodica Mixich

 

O cãlãtorie în centrul pãmântului

 

mixich1Mons Silvus în Evul Mediu, Mons Servinus mai târziu, Monte Cervino pentru italieni, das Horn pentru localnici, Matterhorn rãmâne cu cei 4478 m înãlþime cel mai admirat munte din Europa. Forma lui piramidalã ºi alpiniºtii morþi în încercarea de a-l cuceri completeazã imaginea acestui vârf din Alpi. Ar fi cinism curat sã povestesc de ce nu mi-a plãcut acest loc atât de unic ºi admirat. Poate pentru faptul cã eºti prea insistent îndemnat sã priveºti: priviþi în dreapta, acum în stânga, wow ce frumos! Este exclusã magia propriei descoperiri care aduce un parfum aparte oricãrei cãlãtorii. Oricât de bãtute ne-ar fi cãrãrile, ne dorim sa fim exploratori, iar Matterhorn-ul este cucerit complet. Calea feratã pentruZermatt a fost datã în funcþiune în 1891, din 1898 funcþioneazã o altã cale feratã ce te duce pânã la 3100 m, la Gornergrat, iar spre celelalte vârfuri eºti plimbat cu telecabina. La cabana de la Hörnlihütte lume multã ºi agitaþie mare.

mixich2Însã... la Chamonix-Mont Blanc am rãmas înmãrmuritã în faþa celui mai mare gheþar alpin din Franþa, Mer de Glace, cu o întindere de 7 km, situat pe partea de nord a Mont-Blanc-ului. Ceva asemãnãtor vãzusem în lucrarea Cãlãtor pe marea norilor a pictorului Caspar David Friedrich. Aºa cã am stat ascunsã în spatele romanticului personaj al lui Friedrich, de frica vãzutului, iar când am îndrãznit sã scot capul, Marea de Gheaþã era fãrã zãpadã, fapt care ar fi idealizat pe cât posibil o imensã vale glaciarã, prin care curge un gheþar. Specialiºtii ne spun cã viteza de curgere e apreciabilã. De pe faleza de unde eram desemnaþi sã privim ºi care era punctul terminus al trenului spre Montenvers, se vedea o nesfârºitã vale, amestec de gheaþã cu pãmânt, loc în care nici prin gând nu îþi trecea sã te proiectezi nici ca un punct. Norii care acopereau orizontul în acea dimineaþã nu îþi permiteau speranþa albastrului. Zice-se cã iarna totul este acoperit de zãpadã, nu se zãresc nici tunelele de sub gheaþã ce colecteazã apa pentru o hidrocentralã, iar schiorii valseazã în cristiane ca, dupã ore de plutit pe schiuri, sã opreascã în Gare de Montenvers.

mixich4Când am citit Cãlãtorie spre centrul pãmântului ºi eram micã, am visat cã o astfel de cãlãtorie o sã fac ºi eu odatã, îmbrãcatã în rochie lungã, cu o umbrelã ºi un sac de voyage. Aºa s-a ºi întâmplat, dar înainte a trebuit sã ascult cântul cãlugãrilor din Numele trandafirului al lui Eco ºi sã mã documentez asupra strategiilor militare, lucru absolut neplãcut. Pe toate le-am trãit la Saint-Maurice, în cantonul elveþian Valais, la 30 km de Montreux. Sub un perete de stâncã, sprijinitã de el ºi în acelaºi timp zdrobitã de el de câteva ori, se ridicã cenuºie ºi strãveche abaþia Saint-Maurice d’Agaune. Când deschizi uºa grea a celei mai vechi mãnãstiri din Europa de Vest a cãrei construcþie a început în anul 515 sub regele Sigismund cel Sfânt, nu eºti tocmai în apele tale. Istoria locului se pierde undeva în secolul al III-lea, când a avut loc martiriul unui negru teban pe nume Maurice ºi al  camarazilor sãi creºtini din armata romanã ce tocmai traversase Alpii. Biserica actualã, una din multele reconstrucþii, este din secolul al XVII-lea,  iar turnul clopotniþã, din secolul al XI-lea. Un vas sacerdotal datat secolul I î.Cr. ºi o casetã inscripþionatã din secolul al VII-lea argumenteazã istoria încãrcatã a locului. În biserica înaltã ºi întunecoasã se aud vocile psaltice ale cãlugãrilor. Laus perenis, cântãri fãrã oprire, zi ºi noapte, aºa cereau canoanele bine stabilite ale abaþiei ºi urmate sute de ani cu disciplinã ºi perseverenþã. Feþele cãlugãrilor se zãresc cu greu din scaunele înalte de lemn lustruite de timp ºi caznã, iar la sfârºitul liturghiei, 'fraþii' cu scapular alb pãrãsesc fantomatic altarul pe o tainicãuºã lateralã. Se face liniºte, o liniºte  profundã, greu de suportat. Treci pragul bisericii, laºi împovãrata istorie în urmã ºi eºti 'azi'. O, nu, eºti în anul 1863.

mixich3În acest an, profesorul canonic Eugen Gard de la mãnãstirea Saint-Maurice iniþiazã organizarea unor excursii la o peºterã din apropiere, cu scopul de a aduna fonduri pentru orfelinatul de pe lângã mãnãstire. Ba mai mult, convinge niºte antreprenori locali sã cumpere locul, convins de  potenþialul lui turistic. Canonicul a avut mare dreptate, iar curiozitatea exploratorilor a crescut vertiginos. Sub pãmânt, de la 77 m înãlþime, cade o cascadã ce formeazã un superb ºi romantic lac subteran. În 15 august 1864, de ziua 'Adormirea Maicii Domnului', peºtera a fost deschisã pentru public. Cãlugãriþele ordinului St. Mauriceau numit-o Peºtera Zânelor, La Grotte aux Fées. Doamnele în rochii lungi ºi sac de voyage o vizitau, iar în cazul în care galeria de acces era inundatã erau purtate pe braþe de ghizii locului. F. Maret, cizmar, a locuit 41 de ani într-o încãpere lângã peºterã ºi a fost unul din ghizii cei mai apreciaþi. Un canonic de la Colegiul mãnãstirii devine personaj în romanul Comoara din insulã. Un spectacol natural merveilleux lasã libertate totalã imaginaþiei chiar în a zãri printre picãturile de apã zâne efemere. Se întâmplã însã ca nivelul lacului sã se ridice pânã la bolta peºterii ºi sã îºi schimbe înfãþiºarea ºi numele în Styx.

Pentru a salva zânele ºi peºtera a intervenit armata. Ce cãuta armata la Saint-Maurice? Elveþia are regiuni fortificate, iar defileul format de Rhone ºi stânca de calcar de peste râu au favorizat construcþia acestor fortificaþii ce fac parte din Apãrarea Naþionalã a Elveþiei. Aceste fortificaþii au fost planificate ca o suþinere militara de artilerie în cazul trecerii duºmanului pe podul de peste Rhone. Fort de Cindey a fost construit între 1941-1946, are galerii în stâncã cu posturi de observaþie, poziþii de artilerie ºi infanterie ºi... este conectat la Peºtera Zânelor. Fragilitatea idealismului a fost învinsã de pragmatism aºa cã armata elveþianã a impermeabilizat solul galeriei, a electrificat peºtera ºi a montat scãri fixe de susþinere. Fortul a fost dezactivat în 1995 ºi poate fi vizitat.

Comentarii cititori
sus

 


modern modernism postmodern postmodernism poesie realism realistic fantastic essay critique chronique poete dictionnaire prose thetre lyrique lyrisme vers lettre voyage hyperbole libre interwie revue metaphore philosophie sens film movie event translation relation cinema nick hornby simona popescu ana blandiana t.o. bobe liviu antonesei cornel mihai ungureanu corina ungureanu mircea cartarescu gabriel liiceanu paul goma andrei plesu bogdan suceava nina simone neil young high fidelity ghost world eternal sunshine jim jarmusch bill murray steve buscemi mircea martin matei calinescu norman manea virgil duda tolstoi dostoievski puskin cehov suskind inoue kawabata mishima berberova bulgakov quignard yourcenar leif panduro paulo coelho andrei makine alessandro baricco peter esterhazy hubert lampo par lagerkvist richard bach durrenmatt boll adolfo bioy casares llosa daniel keyes carlos fuentes botton modiano tennesee williams frabetti mccullers walser doxiadis page golding lindgren musil mann hemingway lenz kertesz capek ulitkaia sebastian eliade cioran noica bernanos werfel duras joyce nabokov soseki atxaga krausser guimard cusack scarlett johansson breban papillon empire falls tismaneanu pfeiffer bridges mircea ivanescu twain jessica fletcher james stewart katherine hepburn spencer tracy angelina jolie steven segal will smith rossini lucescu lone star felini antonioni barnaby seinfeld humanitas polirom zeus amelie russel crowe charlotte gainsbourg iben hjejle peter pan dickens bronte bruel hitchcock burroughs dinu flamand woody allen johnny depp andie mcdowell john ford pietje bell jules et jim almost famous chaplin john voight sommersturm travolta uma thurman friends ally mcbeal daphne du maurier steve martin liv ullman mumford john fante fitzgerald manet monet degas che guevara renoir hugo virginia woolf ed harris marta petreu gabriel andreescu burt reynolds pacino de niro monroe dean martin elvis mathieu madison county clint eastwood meryl streep blow up zatoichi mihalkov miller james stewart thora birch terry zwigoff thornton montesquieu cassanova closer julia roberts hugh grant modigliani verdi bloody sunday chain reaction before sunset ethan hawke julie delpy faulkner bukowski sartoris gombrowicz montherlant marquez proust sabato saint-exupery steinbeck ishiguro tuca dominguez julia kristeva dan brown lincoln jeffrey archer robin cook agatha christie poirot colin forbes john grisham bill clinton bush ioan paul tolkien umberto eco leonardo da vinci van gogh roald dahl manolescu paleologu iron maiden sharon stone madonna sarah hall kurt vonnegut anthony burgess salman rushdie isabel allende henry miller anais nin martin heidegger blochmann hannah arendt jose ortega y gasset julius evola celine camus cohen beatles lovinescu maiorescu eminescu calinescu plotin purcarete nietzsche montaigne lossky evdokimov aristotel shakespeare hamlet blaga ionesco djuvara yoga olimp bloom medeea oscar wilde coen paraskevopoulos macbeth american beauty harold pinter stoiciu john cusack amedeus marivaux dumas iglesias titanic mena suvari kevin spacey