•  Performance - 'Baloane de sãpun'
•  Art Studio - galerie de artã
•  Apariþie editorialã: Disputatio de eutanasia
•  Mãdãlina Nica ºi Aurelian Zisu la Tradem
•  Colocviile Ion D. Sîrbu – 2014


sus

 

 

Piticot

 

b1Fabulos îmi pãrea, copil fiind, jocul Piticot. Întrezãresc desenul bogat de pe cele douã jumãtãþi despãturite ale cartonului pe care simpli pioni avansau ori, n-aveau încotro, se retrãgeau atâþia paºi dupã cum îngãduia zarul pe care-l aruncam cu sufletul la gurã din dorinþa de a ajunge primul. Ori, pãºind pe un câmp cu probleme, mã vedeam nevoit sã mã întorc din drum. Zarul îmi era cãlauzã prin povestea desenatã pe carton.

 

Într-o dupã-amizã de august, abia intrand în Parc, puteai vedea desenate pe asfalt un ºir de pãtrate numerotate. ªi o invitaþie la joc. Sã arunci o punguþã plinã cu vopsea, cât poþi de tare, în acel pãtrat dorit. Cât punga sa se spargã ºi vopseaua sã-ºi facã ºi ea capriciul, întinzându-se unde o vrea. Iar numãrul acelui pãtrat sã însemne ceva pentru cele douã artiste care au propus jocul. Drept care sã înceapã o miºcare nouã, sã-ºi punã o altã expresie pe chip, construiascã o poveste, cu inflexiunile punctate de hazardul baloaacelor aruncãri. Alexandra Sandu ºi Adina Mocanu, fiecare fiind artist vizual cu, deja, câteva proiecte în portofoliu, au ºi chiar „ºi-au” propus acest performance, ca un îndemn cãtre ludic. Au ales sã vinã laCraiova, într-un spaþiu foarte cãutat de oameni, cu atât mai mult într-o zi de varã cãlduroasã, au aºezat pungile cu vopsea (verde, albastrã, galbenã) în punctul de aruncare. 

(http://adinamocanualexandrasandu.tumblr.com/)

bdesDar socotela de acasã... Prezenþa numeroasã a copiilor, la acea orã, a însemnat cã ei au fost primii, cei mai numeroºi ºi cei mai dinamici parteneri de proiect pentru cele douã artiste. Dar copiii au fost atât de captivaþi de vopseluri ºi de împrãºtierea lor încât au ignorat povestea care se þesea în jurul lor. Maturii de pe margine ar fi vrut sã intre în joc dar nu mai aveau loc de atâþia copii. Astfel, poate cã proiectul a cãpãtat un curs neaºteptat, poate ºi-a pierdut o aripã. Alexandra ºi Adina ºi-au urmat secvenþele din povestea pe care ºi-bdsau imaginat-o. Rochiile lor albe au cãpãtat pete verzi ºi albastre ºi galbene, picioarele ºi braþele s-au pigmentat, dar chipurile lor au continuat sã exulte de bucurie ori sã plângã. Au documentat acest performance, rãmâne dorinþa de a vedea spre ce le va duce creativitatea. De pe margini, erau de cules atitudini: un bunic rigid, care striga într-una la fetiþa care, cu un strop de vopsea galbenã pe obraz, era exuberantã ºi intra în joc spre disperarea bunicului. Dar era ºi o mamã care era atentã la performance ºi care voia sã se joace. De altfel asta e o observaþie generalã: în spaþiul public, luaþi prin surprindere, oamenii au rãspunsuri mai degrabã suspicioase. Fie se eschiveazã, fie sunt timizi iar proiectul acesta a fost menit sã vinã în întâmpinarea lor. Cum de pierdem bucuria de a împrãºtia culori? De a ne juca de a creatorii de poveºti? Ce se întâmplã cu (unii dintre) noi cã ne ruºinãm sã fim exuberanþi în aceastã unicã viaþã?

baloaneAm vãzut cum pe aleea cu marcajele mari, lãmuritoare, cu, deja, mari pete de vopsea, cu hãrmãlaia copiilor nerãbdãtori sã mai arunce, în fine, cu camera video ºi artiºte ºi public, trecãtori aparent grãbiþi, cu capul în pãmânt sau, mai rãu, cu privirea fixatã undeva departe, ignorau complet ceea ce se petrecea acolo, de parcã nici n-ar fi fost.

Te poþi gândi la mai mult, în ce mãsurã acei oameni sunt de fapt preocupaþi strict de propria miºcare, nimic altceva din spaþiul public. Oricum, nu direct, nemediat, într-un contact limpede cu o realitate exuberantã.

Despre beneficiile sociale ale jocului, despre efectele sale ºi ale poveºtii asupra atitudinii noastre, poate vom mai afla din proiectele care vor veni ale Adinei Mocanu ºi Alexandrei Sandu.

Performance - 'Baloane de sãpun', proiect susþinut de Asociaþia Craiova Capitalã Culturalã Europeanã 2021.    

Comentarii cititori
sus

 

 

New Tag in  the Town

 

Fiind Ziua Zâmbetului, pe data de 7 August, le-au fost oferite zâmbete tuturor celor din jur, dãruindu-li-e oamenilor oportunitatea de a se relaxa, a zâmbi ºi a respira printr-un moment de creaþie. Au avut posbilitatea de a se descalþa de reguli ºi de a avea curajul sã se simtã liberi ºi sã zâmbeascã.

Activitatea s-a împarþit în douã etape:

-Prima a avut loc în Piaþa Mihai Viteazul, pe data de 7 August la ora18:00. Oamenii au avut la dispoziþie hârtii, culori, pensule ºi zâmbete ºi au fost invitaþi sã picteze. Copii au fost alãturi imediat, s-au bucurat poate cel mai mult de aceastã activitate.

-În a doua parte a evenimentului artiºtii ad-hoc au avut ocazia sã aibã o expoziþie personalã cu lucrãrile din acea zi. Vernisajul a avut loc pe 10 August, ora 18:00, într-o galerie privatã, Art Studio ( Aleea Matei Basarab, Nr 2 )

art1art2Proiectul a fost gândit de Roberta Ionescu (absolventã a Facultãþii de Arte Plastice- Bucureºti), Andreea Vlãduþ (studentã la Facultatea de Arte Plastice- Bucureºti), Alexandra Untaru (studentã la Facultatea de Arhitecturã ºi Urbanism 'Ion Mincu'- Bucureºti), ªtefania Buzatu (studentã la Facultatea de Arhitecturã ºi Urbanism 'Ion Mincu'- Bucureºti) ºi s-a bucurat de sprijinul Asociaþiei 'Craiova Capitalã Culturalã Europeanã 2021'

Roberta Ionescu: „În primul rând am terminat Facultatea de Arte Plastice, Bucureºti, la secþia de Graficã, dar studiile mele încã nu s-au terminat, o sã continui cu masterul. Am decis sã mã întorc înCraiovaºi sã-mi deschid propria galerie/ atelier, 'Art Studio', pentru a avea independenþã dar, totodatã, sã le ofer o ºansã de a expune aici ºi altor persoane dornice ºi talentate (având în vedere cã nu sunt foarte multe spaþii de genul acesta, încã, în oraº). Pe de altã parte am ales sã mã întorc înCraiovapentru cã eu cred cã este un oraº cu potenþial, s-au fãcut deja câþiva paºi spre o dezvoltare culturalã ºi mi-aº dori sã fac ºi eu parte din aceastã dezvoltare, sã adun alãturi de mine oameni dornici sã-ºi lase o amprentã, o urmã, iar împreunã sã schimbãm ceva. Sã aducem bucurie oamenilor, sã le dam un motiv de a zâmbi.

art3Acum mã adresez tuturor celor ce au ideei, îºi doresc sã activeze în acest domeniu al artelor, vor sã schimbe ceva, sã ni se alãture nouã, sã aibã curajul sã iasã la luminã, pentru cã restul oamenilor sunt deschiºi ºi abia aºteaptã sã îi surprindem cu diverse activitãþi plãcute, sã îi scoatem din peisajul cotidian.

Avem în plan mai multe proiecte în desfãºurare, în care o sã aducem din istoria, tradiþia ºi cultura Craiovei ºi o sã le plasãm în actualitate, prin diverse evenimente interactive. Astfel oamenii o sã fie informaþi despre un trecut important ºi totodatã sã se simtã bine ºi sã se distreze alãturi de noi. Ne bucurãm cã putem sã facem ceva, sã aducem o patã de culoare în vieþile tuturor, sã fructificãm talentul ºi iniþiativele cu o notã culturalã."

Notã:

Imagini din galeria Art-Studio, cu lucrãrile de la Ziua Zâmbetului ºi ale Robertei Ionescu. 

Comentarii cititori
sus

 

 

Disputatio de euthanasia,
Editura ROVIMED, Bacãu, 2014

 

euthanasiaEutanasia constituie o temã controvesatã a societãþii contemporane. Decizia de a efectua actul eutanasiei conduce la multiple probleme morale. Analiza poate fi realizatã din punct de vedere legal, medical, religios, filozofic ºi chiar economic - un demers ambiþios realizat de autorii antologiei Disputatio de eutanasia (Editura Rovimed, Bacãu, 2014). Pentru cã este un volum cu participare internaþionalã, fiecare lucrare este în englezã ºi românã. Coordonatorii volumului sunt: Viorel Guliciuc, Gabriel Hasmaþuchi, Corina Sorana Matei, iar prefaþa este semnatã de Yolanda Angulo Parra, Sorin Tudor Maxim. Aceastã carte exploreazã multe aspecte multiple ºi complexe ale eutanasiei, „fie ele morale, etice sau legale, astfel încât cititorul sã gãseascã mai multe motive ºi argumente care sã formeze un criteriu ºi sã îl ghideze în luarea unei decizii” (Yolanda Angulo Parra, Eutanasia ca ºi concept filosofic, p. 82). S-au reunit în acest volum „personalitãþi remarcabile, cu o vastã experienþã academicã, de pe mai multe continente (Diab Al Badayneh, Kuruvilla Pandikattu, Vladimir Petercã), specialiºti cu iniþiative ºi rezultate în domeniu (Simona Bratu, ªtefan Grosu, Adriana Mihaela Macsut, Rodica Mixich) sau tineri cercetãtori (Ana-Maria Gajdo, Maria Sinaci, Corneliu Robert Sîrghea, Daniela Stãnciulescu, Claudia Togãnel)” (Sorin Tudor Maxim, Eutanasia ca dilemã eticã, p. 81). 

Comentarii cititori
sus

Marius Dobrin

 

Mãdãlina Nica ºi Aurelian Zisu la Tradem

 

z1Dupã ce Tradem a fost mult timp gazdã, prin intermediul lui Nicolae Coande, pentru poeþi foarte buni din prezentul românesc ºi nu numai, a venit rândul unui proiect inedit, de genul „doi pe-un balansoar“. Cei doi fiind tot poeþi, doar cã vin din generaþii diferite.

Spectatorii au parte, astfel, de o secþiune pe axa timpului, pe lângã posibilitatea de a savura creaþia unuia sau altuia. Apoi chiar poeþii invitaþi la o astfel de întâlnire, au prilejul de a cunoaºte o datã mai mult creaþia celuilalt. Publicul devine, astfel, o idee mai eteroclit ca altãdatã, alimentându-se din categorii temporale diferite, o ºansã de a permite ideilor dintr-un timp sau altul de a se familairiza unele cu altele. Desigur, intervine, de fiecare datã, farmecul personal al fiecãrui poet.

z2Petriºor Militaru, cel care croieºte acest proiect, conduce discret cursul întâlnirilor, zâmbind la un performance care poartã amprenta unor figuri ale locului ºi a tinerilor care, uºor, uºor, reconfigureazã spaþiul poetic.

Vineri 29 august 2014 au stat alãturi Mãdãlina Nica ºi Aurelian Zisu.

A fost o lecturã bogatã în versuri, au fost comentariile unui poet despre versurile celuilalt, a fost familiaritatea dialogului cu publicul. În fapt, cu alþi poeþi ori cu o reprezentantã a criticii literare. A fost o searã care i-a adus alãturi pe trei poeþi prieteni, evocând tineretea lor în care construiau împreunã pe versuri expuse într-un atelier menit a ºlefui cât mai bine puteau ei: z3Ionel Ciupureanu, Alexandru Ioan ºi Aurelian Zisu care le-a dedicat  poezia ªi dacã. Iar la final a acordat autografe pe volumul sãu Iubita lui Kirillov, apãrut la Editura Aius.

Mãdãlina Nica, pas cu pas, construieºte.
Mã întreb ce-o mai face Carolina, spiritul multor versuri ale poetei.

Iubim în frânturi, Carolina, precum
cuþitul bont ce nici pâinea nu mai poate
s-o taie ca lumea, însã vezi tu, Carolina,
nu se face s-o rupem acum, când deja
s-a rãcit ºi ne privesc niºte oameni,
ochii lor se prãvãlesc peste noi ºi
ne simþim atât de golite de foame,
tu ºi cu mine, puse-n cuvinte,
sub mâinile ºi pupilele lor.

De pildã, tu, cu ochii verzi.
Vezi, Carolina, cum se foieºte?
Ar sta ºi n-ar sta. Ar citi. N-ar citi.
Hei, tu, cu ochii verzi ºi degetul cald
pe colþul hârtiei, tu ºtii toate astea
de unde vin. Speri despre tine sã fie.
Iþi spun cã din tine vin: tu mi-eºti
speranþa ºi rãscolirea, gândul cã nu scriu,
ci vorbesc. Ochiul tãu face lumea,
mâna ta o aºazã aici.

[…]

Comentarii cititori
sus

 

 

Ion D. Sîrbu – un sfert de veac de posteritate

 

 

afis colocvii ion d sirbuPe 17 septembrie va avea loc la Craiova cea de-a VI-a ediþie a Colocviilor Ion D. Sîrbu, în organizarea Bibliotecii Judeþene Alexandru ºi Aristia Aman ºi a Teatrului Naþional Marin Sorescu. Partener, Asociaþia Culturalã Taberna. Colocviile se vor desfãșura la sediul Bibliotecii Judeþene Alexandru ºi Aristia Aman, de la ora 14,00.

Iniþiatorul colocviilor este scriitorul Nicolae Coande.

Anul acesta se împlinesc 25 de ani de la moarte, respectiv 95 de ani de la nașterea celui care a fost student al lui Lucian Blaga, asistent universitar al lui Liviu Rusu, dar ºi deþinut politic în puºcãriile comuniste.

Tema dezbaterii colocviilor va fi Ion D. Sîrbu – un sfert de veac de posteritate. Se vor reuni la Craiova pentru a-l omagia pe importantul scriitor cercetãtori, monografi, scriitori care s-au aplecat asupra vieþii ºi operei sale: Mihai Barbu, Dumitru Velea (ambii din Petroºani), Adrian Dinu Rachieru (Timiºoara), Ion Barbu (Petrila), Mihaela Bal (Bucureºti), Flori Bãlãnescu (Bucureºti), Sorin Delaskela (Turnu Severin), Ioan Lascu, Cornel Mihai Ungureanu, Horia Dulvac (Craiova). Invitaþi speciali – Elisabeta Sîrbu, soþia scriitorului, pictorul Viorel Penișoarã Stegaru, prieten și colaborator al scriitorului.

Cu acest prilej, va fi lansat volumul lui Ioan Lascu, Ion D. Sîrbu, așa cum a fost. Convorbiri despre Gary, Editura „Ramuri“, 2014.

 

Scurt istoric: Prima ediție a Colocviilor Ion D. Sîrbu a avut loc pe 27 iunie 2009, cu participarea unor instituții de culturã: Teatrul Național Craiova, Universitatea din Craiova, Uniunea Scriitorilor din România, cu sprijinul financiar al Consiliului Județean Dolj. La aceastã ediție au luat parte sau au trimis intervenții redactate scriitorii Paul Goma, Mihai Barbu, Ioan Lascu, Nicolae Coande, Flori Bãlãnescu, Nicolae Oprea, George Popescu, Toma Velici, Elvira Sorohan, Marian Boboc, Toma Grigorie, Mircea Moisa, actorii Emil Boroghinã și Remus Mãrgineanu. Invitat special, dna Elisabeta Sîrbu, soția scriitorului.

Urmãtoarele trei ediții s-au desfãșurat sub egida Casei de Culturã Traian Demetrescu a Municipiului Craiova, cu participarea unor scriitori și oameni de culturã din Craiova: Ionel Bușe, Horia Dulvac, Mihai Ene, Jean Bãileșteanu, Alexandra Davidescu, Horia Davidescu, oameni de teatru, prieteni de nãdejde ai lui Sîrbu, Lia Boangiu, Petrișor Militaru, Toma Grigorie, Cornel Mihai Ungureanu etc.

La ediția a patra au trimis mesaje de salut și susținere scriitorii Virgil Nemoianu și Vladimir Tismãneanu (SUA).

A V-a ediție (11-12 octombrie 2013), cu tema Firesc și excepționalism în viața și opera lui Ion D. Sîrbu, a marcat aniversarea a 94 de ani de la nașterea scriitorului (29 iunie 1919), respectiv 24 de la moartea sa (17 septembrie 1989).

Au participat la dezbaterile gãzduite de Biblioteca Județeanã „Alexandru și Aristia Aman” și de Teatrul Național Craiova scriitorii Mihai Barbu, Gheorghe Grigurcu, Flori Bãlãnescu, Nicolae Oprea, Clara Mareș, Dumitru Augustin Doman, precum și caricaturistul Ion Barbu, un pãstrãtor autentic al memoriei marelui scriitor. Din Craiova, au participat scriitorii Ovidiu Ghidirmic, Toma Velici, Mihai Ene, Marian Barbu, Toma Grigorie, Cornel Mihai Ungureanu, Petrișor Militaru, actorul Emil Boroghinã, regizoarea Alina Rece. Mircea Suchici – la violoncel.

 

*

ion d sirbuIon D. Sîrbu, n. 28 iunie 1919, Petrila, jud. Hunedoara – m. 17 sept. 1989, Craiova.

Prozator ºi dramaturg. Fiu al minerului Ioan Sîrbu ºi al Ecaterinei (Glaser) Sîrbu. Liceul la Petroºani; Facultatea de Litere ºi Filosofie (1940–1945), în cadrul Universitãþii din Cluj, vremelnic mutatã la Sibiu. Îi vor fi profesori, între alþii, Lucian Blaga, Liviu Rusu, D. Popovici, Onisifor Ghibu, D. D. Roºca, Nicolae Mãrgineanu; face rãzboiul pe ambele fronturi, între douã lupte îºi dã ºi câte un examen ºi îºi ia licenþa cu „magna cum laude” (9,71) cu teza De la arhetipurile lui C. G. Jung la categoriile abisale ale lui Lucian Blaga (1945), îºi pregãteºte doctoratul cu lucrarea Funcþia epistemologicã a metaforei, la Lucian Blaga;Seminarul Pedagogic Universitar, la Cluj (1948); asistent ºi conferenþiar universitar la Universitatea din Cluj (1946–1949); îndepãrtat din învãþãmântul universitar, va funcþiona, între anii 1950–1955, ca profesor de liceu ºi ºcoalã medie la Baia de Arieº ºi Cluj; redactor la Revista de pedagogie (1955) ºi la revista Teatrul (1956-57); arestat la 16 sept. 1957, pentru „omisiune de denunþ“, va fi anchetat, apoi judecat ºi condamnat la un an închisoare. În 1958, dupã ispãºirea pedepsei, la Jilava, va fi iar arestat. Anchetat, în cadrul Secþiei scriitori ºi intelectuali dificili, de cpt. Enoiu ºi cpt. Tudor Vornicu, i se va înscena un al doilea proces, pentru delictul de „uneltire contra ordinei sociale“, fiind condamnat la 7 ani închisoare corecþionalã ºi 4 ani interdicþie corecþionalã, cu suspendarea drepturilor. Încarcerat la Gherla, pânã în 1960, se va afla, pe rând, pânã la sfârºitul detenþiei, în lagãrele de muncã de la Stoeneºti, Strâmba, Grindu, Periprava. Eliberat prin graþiere (februarie 1963), este trimis cu „domiciliu obligatoriu“ la Petrila. Din septembrie acelaºi an, muncitor necalificat în subteran (vagonetar), la Mina Petrila, apoi ºef serviciu producþie la Teatrul de Stat din Petroºani (ianuarie – iulie 1964). Secretar literar la Teatrul Naþional Craiova (august 1964 –noiembrie 1973, când va fi pensionat).

Se stinge din viaþã la 17 septembrie 1989, în Craiova, dupã o lungã ºi chinuitoare suferinþã, ca urmare a unui cancer pe vãlul palatin.

Cunoscut în timpul vieþii mai mult ca dramaturg – a publicat trei volume de teatru (Teatru1976; Arca Bunei Speranþe1982; Bieþii comedianþi, 1985) – decât ca prozator, Ion D. Sîrbu este printre foarte puþinii scriitori români pe care revoluþia nu i-a gãsit cu sertarele goale.

Volumelor de prozã publicate antum (Concert, 1956; De ce plânge mama?roman pentru pãrinþi ºi copiiPovestiri petrilene, 1973; ªoarecele B ºi alte povestiri, 1983; Dansul ursuluiroman pentru bunici ºi copii, 1988), li se vor adãuga, dupã 1990: Jurnalul unui jurnalist fãrã jurnal, Editura Scrisul Românesc, Craiova (vol. I, 1991 ; vol. II, 1993); Adio, Europa!, roman, Editura Cartea Româneascã, Bucureºti (vol. I, 1992; vol. II, 1993); Lupul ºi Catedrala, roman, Editura Casa ªcoalelor, Bucureºti, 1995; Traversarea cortinei, corespondenþã cu Ion Negoiþescu, Virgil Nemoianu, Mariana ªora, Ediþie îngrijitã de Virgil Nemoianu ºi Marius Ghica, Editura de Vest, Timiºoara, 1994; Scrisori cãtre bunul Dumnezeu, Dosar îngrijit de Ion Vartic, Biblioteca Apostrof, Cluj, 12/1996;Printr-un tunelCorespondenþã Ion D. Sîrbu – Horia Stanca, Ediþie îngrijitã ºi cu postfaþã de Dumitru Velea, Editura Fundaþiei Culturale Ion D. Sîrbu, 1997;Iarna bolnavã de cancer, un roman epistolar gândit de Cornel Ungureanu, Edi. Curtea Veche, Bucureºti, 1998, º. a.

Recent, a apãrut Opere. I. Jurnalul unui jurnalist fãrã jurnal. II. Corespondenþã, ediþie îngrijitã, cronologie ºi note de Toma Velici, în colaborare cu Tudor Nedelcea; introducere de Eugen Simion, Academia Românã, Fundaþia Naþionalã pentru ªtiinþã ºi Artã, Bucureºti, 2013.

*

„Ca secretar literar, Ion D. Sîrbu înainteazã organelor de resort un proiect, cu ocazia inaugurãrii noului edificiu al Teatrului Naþional din Craiova, în cadrul cãruia propusese ºi înfiinþarea unui teatru ºcolar, „jucat de copii pentru copii” (Solemna stagiune, în România literarã din 13 iulie, 1972). Mai târziu – când, fireºte, i s-a ivit ocazia – el va trece de la acea simplã propunere la elogiul pãpuºii, ca simbol de mare revelaþie ontologicã a condiþiei umane, scriind un amplu ºi filosofic studiu, Pãpuºile lui Eustaþiu Gregorian (în Teatrul, nr. 12/1980, pp. 19-21; Ion D. Sîrbu, Între Scylla ºi CaribdaDin însemnãrile unui secretar literar, Ediþie a publicisticii, vol. III, Ed. Fundaþiei Culturale Ion D. Sîrbu, Petroºani, 1996, pp. 98-105). Totul sub semnul mutaþiei survenite încãde la începutul secolului nostru, privitoare la deschiderea culturii europene ºi cãtre culturile aºa-zise ale copilãriei lumii. „Secolul nostru – noteazã el – (atât de sublim ºi atât de jalnic), între multe altele a impus în culturã, în toate artele, valorile mentalitãþii primitive, preistorice, rurale… ºi, mai ales, ale mentalitãþii, sublim animiste, originare, mitice, a copilului ºi copilãriei. Nu mai e o tainã pentru nimeni care iubeºte inteligent pe cei mici, cã vârsta acestora e o vârstã de aur, singura în care graþia, cerul ºi veºnicia coexistã infinit creator.” - Dumitru Velea

„Opera lui Ion D. Sîrbu, editatã în colecþia „Opere fundamentale”, intrã în biblioteca esenþialã a clasicilor. Nu ar fi fost o surprizã dacã se întâmpla în urmã cu mai mult de zece ani ºi este o relativã surprizã pentru cã se întâmplã acum. De ce? Am impresia cã lucrurile sunt prea bine cunoscute. Imediat dupã 1990, proza (romanele Adio, Europa! ºi Lupul ºi Catedrala), jurnalul ºi corespondenþa lui Ion D. Sîrbu au fost dintre cele mai importante dezvãluiri ale literaturii de sertar. Nu au fost prea multe, dar nici nesemnificative descoperirile postdecembriste ale unei literaturi de sertar, deºi de atunci încoace s-a tot încercat minimalizarea lor: romanul lui Lucian Blaga, confesiunile lui Petre Pandrea, jurnalul lui N. Steinhardt ºi multe altele din categoria mãrturiilor din interiorul infernului comunist Ion D. Sîrbu a oferit surpriza de cea mai mare amploare, pentru cã opera sa postumã ºi postdecembristã (scriitorul a murit în 17 septembrie 1989) era dovada celui mai virulent rechizitoriu al comunismului românesc. Din acest motiv, evaluarea sa criticã a ºi urcat în mod spectaculos în primul deceniu postdecembrist, pânã la a fi considerat unul dintre cei mai importanþi scriitori români din perioada comunistã, cu o tentativã ce pãrea sã aibã sorþi de izbândã de a fi promovat într-un canon revizuit, dupãun criteriu moral al rezistenþei ºi al opoziþiei. Dacã în acest interval, pânã în 2000, ar fi apãrut o serie de Opere Ion D. Sîrbu nu ar fi fost pentru nimeni de mirare: surpriza ne copleºise pe toþi […] Despre niciun alt scriitor român postbelic nu s-au scris atâtea monografii ca despre I. D. Sîrbu – semn sigur al focalizãrii unei curiozitãþi mai mult decât estetice.” - Ion Simuþ, Cultura, nr. 461/2014

„Aspectul fragmentar al notaþiilor lui I. D. Sîrbu nu trebuie sã înºele: ele sunt macroreflecþii în sensul cã în centrul lor stau nu doar lucruri ºi idei abstracte, ci mari de-a binelea. Scriitorul citeºte cu aviditate tratate de istorie sau dãri de seamã totalizatoare cu privire la o civilizaþie sau alta din nevoia de intui ceva din legile care stau la baza Rãului generalizat. Perspectiva postumã, privirea de la cea mai mare distanþã posibilã faþã de centrul propriului eu, mi se pare utopia auctorialã a Jurnalului unui jurnalist fãrã jurnal. Doar de la înãlþimea ei accidentele istorice – care i-au fracturat în multe bucãþi biografia – pot fi explicate ºi, poate, într-o anumitãmãsurã exorcizate. Majoritatea reflecþiilor din acest „tratat de rienologie“ al lui I.D. Sîrbu vizeazã elucidarea mecanismelor Puterii („înainte de preluarea puterii de cãtre cei mai buni dintre cei mai buni, ar fi trebuit sã fie pusã la punct atât o cratologie (ºtiinþã a puterii), cât ºi o crato-terapeuticã“) sau condiþiile de ascensiuneºi de dispariþie a civilizaþiilor. De foarte de sus, din perspectiva acelei longue durée invocate des de Sîrbu pe urmele lui Fernand Braudel, se vede, de pildã, cã „dacãcineva va scrie, peste 1.000-1.500 de ani, cronica acestui veac XX, ea va fi lipitã de Evul Mediu, ca o continuare a perioadelor chinuite de dogmatism, inchiziþii, ciumã, nãvãliri barbare, lupte fratricide între papalitate ºi regii feudali, între ghelfi ºi ghibelini, catolici ºi protestanþi“).” - Alex. Goldiº, Cultura, nr. 481/2014 

Comentarii cititori
sus

 


modern modernism postmodern postmodernism poesie realism realistic fantastic essay critique chronique poete dictionnaire prose thetre lyrique lyrisme vers lettre voyage hyperbole libre interwie revue metaphore philosophie sens film movie event translation relation cinema nick hornby simona popescu ana blandiana t.o. bobe liviu antonesei cornel mihai ungureanu corina ungureanu mircea cartarescu gabriel liiceanu paul goma andrei plesu bogdan suceava nina simone neil young high fidelity ghost world eternal sunshine jim jarmusch bill murray steve buscemi mircea martin matei calinescu norman manea virgil duda tolstoi dostoievski puskin cehov suskind inoue kawabata mishima berberova bulgakov quignard yourcenar leif panduro paulo coelho andrei makine alessandro baricco peter esterhazy hubert lampo par lagerkvist richard bach durrenmatt boll adolfo bioy casares llosa daniel keyes carlos fuentes botton modiano tennesee williams frabetti mccullers walser doxiadis page golding lindgren musil mann hemingway lenz kertesz capek ulitkaia sebastian eliade cioran noica bernanos werfel duras joyce nabokov soseki atxaga krausser guimard cusack scarlett johansson breban papillon empire falls tismaneanu pfeiffer bridges mircea ivanescu twain jessica fletcher james stewart katherine hepburn spencer tracy angelina jolie steven segal will smith rossini lucescu lone star felini antonioni barnaby seinfeld humanitas polirom zeus amelie russel crowe charlotte gainsbourg iben hjejle peter pan dickens bronte bruel hitchcock burroughs dinu flamand woody allen johnny depp andie mcdowell john ford pietje bell jules et jim almost famous chaplin john voight sommersturm travolta uma thurman friends ally mcbeal daphne du maurier steve martin liv ullman mumford john fante fitzgerald manet monet degas che guevara renoir hugo virginia woolf ed harris marta petreu gabriel andreescu burt reynolds pacino de niro monroe dean martin elvis mathieu madison county clint eastwood meryl streep blow up zatoichi mihalkov miller james stewart thora birch terry zwigoff thornton montesquieu cassanova closer julia roberts hugh grant modigliani verdi bloody sunday chain reaction before sunset ethan hawke julie delpy faulkner bukowski sartoris gombrowicz montherlant marquez proust sabato saint-exupery steinbeck ishiguro tuca dominguez julia kristeva dan brown lincoln jeffrey archer robin cook agatha christie poirot colin forbes john grisham bill clinton bush ioan paul tolkien umberto eco leonardo da vinci van gogh roald dahl manolescu paleologu iron maiden sharon stone madonna sarah hall kurt vonnegut anthony burgess salman rushdie isabel allende henry miller anais nin martin heidegger blochmann hannah arendt jose ortega y gasset julius evola celine camus cohen beatles lovinescu maiorescu eminescu calinescu plotin purcarete nietzsche montaigne lossky evdokimov aristotel shakespeare hamlet blaga ionesco djuvara yoga olimp bloom medeea oscar wilde coen paraskevopoulos macbeth american beauty harold pinter stoiciu john cusack amedeus marivaux dumas iglesias titanic mena suvari kevin spacey