•  Haugh Béla


sus

Haugh Béla


Isprãvile lui Háry János (1914)
X.
Cum m-a nimerit ghiuleaua

 

(Povestea precedentã, în numãrul 53) 

În aerul taberei din Gyõr plutea mirosul de praf de puºcã. Când am ajuns acolo, deja terminaserã pregãtirile pentru întâmpinarea lui Napoleon. Ce-i drept, erau viteji destui; în ciuda acestui fapt, m-au primit cu dragã inimã, deoarece aveau mare nevoie de feciori vânjoºi ca mine. Cel puþin aºa s-a exprimat domnul cãpitan în faþa cãruia m-am prezentat.

Întâi m-a luat la întrebãri ca sã afle la ce mã pricep. Pãi, ºi i-am înºirat: sunt în stare sã prind lupul cât încã suflã, sã smulg copacii din rãdãcini, sã ademenesc stelele de pe cer, sã-l ajung din urmã pe iepurele talpã-iute ºi altele asemenea. Dom' cãpitan m-a aprobat, apoi a clãtinat din cap ºi a declarat cã toate-s bune ºi frumoase, dar înainte de toate vrea sã afle dacã mã pricep la cai? ªtiu sã cãlãresc?

Mai cã mi-a sãrit muºtarul, când am auzit ce ºi-a permis sã mã întrebe! Pe mine, pe viteazul Háry János! Dar n-aveam de ce sã mã burzuluiesc, dacã doream sã fiu acceptat în rândul disciplinat al soldaþilor.

- Dacã ºtiu? am rãspuns. Apoi cum sã nu ºtiu, cât timp am fost companionul de cãlãrie al domniºoarei contese Ypsilon, de dragul cãreia m-am înrolat în armatã?

Cât timp l-am lãmurit, un husar de rând a adus un armãsar bãlan, bidiviul comandantului, în spinarea cãruia niciodatã n-a stat vreun alt om, pentru cã nu l-a îngãduit pe niciunul. L-am întrebat pe dom' cãpitan dacã am voie sã-l încalec? Comandantul a rãspuns cã el nu mã sfãtuieºte s-o fac, dar dacã a vãzut cã þin atât de mult sã mã avânt pe cal, în cele din urmã ºi-a dat acordul.

Cât sã zici peºte, m-am sãltat în spinarea armãsarului ºi l-am smucit de frâu. Totul s-a întâmplat atât de repede, încât calul nici n-a realizat ce se întâmplã; dar când m-a simþit cã-s în spate, s-a cabrat dintr-odatã ºi a încercat sã mã scuture. Însã de aceastã datã îºi gãsise naºul. I-am strâns coastele cu genunchii, de se auzea cum pocnesc oasele; iar cu degetul gros i-am trãznit o castanã tocmai în creºtet, de-a fost nevoit sã se sprijine în toate cele patru picioare ca sã nu pice grãmadã. S-a minunat cãpitanul ºi toatã oºtirea dimprejur, deoarece se adunaserã cu toþii ca la spectacol sã-mi admire vitejia.

Ci bidiviul, când ºi-a recãpãtat puterea, s-a ridicat din nou în douã picioare  ºi a încercat tot ce-a putut ca sã mã arunce jos. L-am lãsat o vreme sã se joace, dar când m-am plictisit de prea multa vânzolealã, i-am tras o palmã pe obrazul drept de aproape cã i-am strivit cãpãþâna. Asta-i nimic! Dupã ce-a încasat teribila palmã, a început sã se roteascã ºi se învârtea atât de iute, încât ce-i care au vãzut faza au povestit cã nici nu vedeau ce se întâmplã.

Se rãsucea iute ca fusul, iar eu îi strângeam pieptul cu putere. Într-un sfârºit, a ameþit ºi s-a oprit þeapãn cu toate picioarele înfipte în pãmânt. ªi-a lãsat capul sã cadã ºi ºi-a privit stãpânul cu tristeþe, care nu l-a cãinat, ci l-a apostrofat mulþumit:

- Aºa-þi trebuie, nãbãdãiosule! Uite cã þi-ai aflat naºul!
- Chiar ºi l-a gãsit! a repetat oºtirea ºi m-au privit cu multã stimã, ca pe unul care reuºise sã-l îmblânzeascã pe nãrãvaºul comandantului.

E sigur cã niciodatã nu ºi-a mai fãcut de cap. La fel de adevãrat e cã nimeni altcineva nu i s-a urcat în spinare, deoarece cãpitanul mi l-a dãruit ºi, cãlare pe el, am luptat în toate bãtãliile.

Dar, înainte de toate, am coborât de pe cal, m-am prezentat în faþa cãpitanului ºi i-am raportat cã am terminat demonstraþia menitã sã arate cât mã pricep la cãlãrie. Am bãtut palma, ofiþerul m-a încorporat de datã ºi a rânduit sã-i stau alãturi ca aghiotant.

Abia s-au întâmplat toate acestea cã în tabãrã a început agitaþia. Oamenii strigau cã vin francezii. De pretutindeni, s-a auzit zãngãnitul armelor, bubuitul tunurilor, ºuierul sãbiilor, tropotitul copitelor. Cãpitanul meu ºi eu am stat liniºtiþi, în vreme ce lumea alerga încolo ºi încoace, deºi încã nimeni nu zãrise vreun francez. Comandantul s-a rãsucit spre mine ºi a ordonat:

- Mãi Jancsi, te-ai lãudat cã ai niºte ochi ce vãd pânã în adâncul oceanului. Urcã repede în vârful crãcanei de la fântânã ºi vezi unde se aflã inamicul.

Ca un bun soldat, m-am supus pe datã ºi într-un minut m-am cocoþat sus pe cumpãnã, de unde mi-am rotit ochii precum Iencea Sibiencea în vârful steiului. N-a trebuit sã-mi încordez privirea, am remarcat imediat cã oastea inamicã se miºcã undeva la o distanþã de douãzeci-treizeci de mile. L-am informat pe cãpitan unde stã amplasatã artileria, unde aºteaptã cavaleria ºi, dacã nu mã înºel cumva, câte medalii poartã Napoleon prinse-n piept.

Cât timp am cumpãnit, am arãtat ºi am explicat, dintr-odatã m-am prins cu amândouã braþele de pântec. Ceva cumplit mã izbise fãrã veste, mai sã mã arunce din vârful stâlpului. Ce se întâmplase? Când mi-am luat mâinile de pe burtã, în palme mi-a apãrut ceva rotund. Era fierbinte ca jãratecul ºi de dimensiunea unui bostan. L-am examinat bine ºi bine am vãzut cã-i o bombã. O veritabilã ghiulea. Cu ea mi-au tras una în foale. Pe nepusã masã, m-am speriat un pic, deoarece mi-a trecut prin cap gândul cã bombele explodeazã ºi l-ar putea ucide pe iubitul meu cãpitan. Am apucat ghiuleaua ºi am aruncat-o degrabã în ghizdul fântânii, astfel încât sã se izbeascã de fund ºi sã-i piarã cheful de a scoate capul. A ºi explodat, a tras o bubuiturã de-a desfundat pânã ºi urechile surzilor.

La auzul bubuiturii, s-a produs o mare tulburare în rândul trupelor. Cineva a strigat: ne atacã francezii! ªi viteaza oaste ungureascã s-a tulburat într-atât încât ºi-au pierdut cu toþii capul ºi, companie dupã companie, au luat-o la fugã. Goneau ca iepurii. Doar noi doi am rãmas neclintiþi, eu ºi cãpitanul meu. Am strigat din rãsputeri, staþi! Degeaba. Fugeau înghiþind pãmântul.

Între timp, a apãrut ºi infanteria francezã. S-a lansat într-un atac la baionetã ºi a ajuns la o depãrtare de circa o sutã de paºi. Când m-au zãrit, au început sã dea din mâini, probabil cã arãtau, uite-l pe cel care a prins ghiuleaua cu pântecul.

Iatã-l deci! Mi-am scos sabia ºi i-am ameninþat pe francezi cã dacã îndrãznesc sã se apropie mai mult vor da de necaz. Li s-a înmuiat curajul deîndatã. Au renunþat la tempo-ul de asalt ºi au pornit sã ne urmãreascã la pas. Pe noi, adicã toatã armata ungureascã.

Cãpitanul continua sã-i suduie pe fugari ºi-i îndemna sã se opreascã, dar n-avea cu cine sã se înþeleagã. Ce sã facem, am început ºi noi sã ne retragem agale. Eu goneam în urma cãpitanului ca nu cumva sã-l nimereascã vreun glonte în spate. Pentru cã în jurul nostru zburau, roiau, bâzâiau gloanþele ca muºtele. Din când în când, ca un bondar bondoc, trecea zumzãind ºi câte o ghiulea.

Am fost nevoit sã-i ameninþ cu sabia de mai multe ori pe francezii porniþi la atac. La un moment dat, i-am pierdut din vedere, pesemne cã obosiserã sã ne tot goneascã. Însã vã pot descrie felul mãreþ în care noi doi asiguram retragerea oºtirii noastre cãtre Komárom. Nu vã puteþi închipui cât de frumos ºi de ordonat fugeam.

(Povestea urmãtoare în numãrul 55)

----------------------------------

Traducere de Franciscus Georgius

Ediþia de bazã:
Haugh Béla, Vitéz Háry János hõstettei, Budapest, Franklin-Társulat, 1914
Cartea premiatã cu menþiune la concursul Szehér de cãtre Societatea literarã Kisfaludy
http://mek.oszk.hu/11300/11375/11375.htm

Comentarii cititori
sus

 


modern modernism postmodern postmodernism poesie realism realistic fantastic essay critique chronique poete dictionnaire prose thetre lyrique lyrisme vers lettre voyage hyperbole libre interwie revue metaphore philosophie sens film movie event translation relation cinema nick hornby simona popescu ana blandiana t.o. bobe liviu antonesei cornel mihai ungureanu corina ungureanu mircea cartarescu gabriel liiceanu paul goma andrei plesu bogdan suceava nina simone neil young high fidelity ghost world eternal sunshine jim jarmusch bill murray steve buscemi mircea martin matei calinescu norman manea virgil duda tolstoi dostoievski puskin cehov suskind inoue kawabata mishima berberova bulgakov quignard yourcenar leif panduro paulo coelho andrei makine alessandro baricco peter esterhazy hubert lampo par lagerkvist richard bach durrenmatt boll adolfo bioy casares llosa daniel keyes carlos fuentes botton modiano tennesee williams frabetti mccullers walser doxiadis page golding lindgren musil mann hemingway lenz kertesz capek ulitkaia sebastian eliade cioran noica bernanos werfel duras joyce nabokov soseki atxaga krausser guimard cusack scarlett johansson breban papillon empire falls tismaneanu pfeiffer bridges mircea ivanescu twain jessica fletcher james stewart katherine hepburn spencer tracy angelina jolie steven segal will smith rossini lucescu lone star felini antonioni barnaby seinfeld humanitas polirom zeus amelie russel crowe charlotte gainsbourg iben hjejle peter pan dickens bronte bruel hitchcock burroughs dinu flamand woody allen johnny depp andie mcdowell john ford pietje bell jules et jim almost famous chaplin john voight sommersturm travolta uma thurman friends ally mcbeal daphne du maurier steve martin liv ullman mumford john fante fitzgerald manet monet degas che guevara renoir hugo virginia woolf ed harris marta petreu gabriel andreescu burt reynolds pacino de niro monroe dean martin elvis mathieu madison county clint eastwood meryl streep blow up zatoichi mihalkov miller james stewart thora birch terry zwigoff thornton montesquieu cassanova closer julia roberts hugh grant modigliani verdi bloody sunday chain reaction before sunset ethan hawke julie delpy faulkner bukowski sartoris gombrowicz montherlant marquez proust sabato saint-exupery steinbeck ishiguro tuca dominguez julia kristeva dan brown lincoln jeffrey archer robin cook agatha christie poirot colin forbes john grisham bill clinton bush ioan paul tolkien umberto eco leonardo da vinci van gogh roald dahl manolescu paleologu iron maiden sharon stone madonna sarah hall kurt vonnegut anthony burgess salman rushdie isabel allende henry miller anais nin martin heidegger blochmann hannah arendt jose ortega y gasset julius evola celine camus cohen beatles lovinescu maiorescu eminescu calinescu plotin purcarete nietzsche montaigne lossky evdokimov aristotel shakespeare hamlet blaga ionesco djuvara yoga olimp bloom medeea oscar wilde coen paraskevopoulos macbeth american beauty harold pinter stoiciu john cusack amedeus marivaux dumas iglesias titanic mena suvari kevin spacey