•  Xenia Negrea


sus

Xenia Negrea

 

Despre absurd, cu dragoste 

Delphine Minoui, Vã scriu din Teheran, traducere de Nicolae Constantinescu, Polirom, 2015

 

va scriu din teheranDelphine Minoui ne scrie despre dragostea ei pentru Iran, þara bunicului sãu. Cu o structurã circularã, cartea închide în sine totul, adicã o incredibilã rezistenþã în câmpurile paradoxului, ale contradicþiei. Al doilea cerc – sau, mai bine zis, spirala care se desãvârºeºte în cercul (in)finitudinii este simularea epistolarã. Din dragoste faþã de bunic sau faþã de Iran (nu va ºti ºi nu vom ºti niciodatã), jurnalista (de limbã) francezã reuºeºte sã ajungã în þara strãmoºilor ei, nu oricum, ci chiar (ºi) în interes profesional. Cãutarea subiectelor înseamnã ºi cãutarea propriei istorii, adicã a propriului sine. Rãdãcinile iraniene, îºi repetã Delphine, înseamnã jumãtate din fiinþa ei. În momentul în care cercul se închide, zâmbim pentru cã ºtim: sunt chiar sinea ei. Iar cele câteva sute de pagini epistolare nu sunt scrise – cel puþin nu pânã la final – cãtre bunicul mort, ci cãtre sine. Acel „tu” prin care se deschid analizele lumii iraniene devine încet-încet un eu disimulat, adicã un eu iranian.

Iranul, aºa cum cum este povestit aici, pare testul suprem al sintagmei de „pansion”: iubire necondiþionatã. Jurnalista curajoasã ºi scepticã devine în faþa Iranului o nubilã îndrãgostitã de himere, care se abandoneazã în comoditatea catifelatã a stãrilor de iraþionalitate banalã pe care doar îndrãgostirea oarbã þi-o dã. Prin vãlurile sale, prin patimile sale, prin disimulãrile sale, Iranul nu e deloc uºor de iubit. Este chiar iritat, veºnic nemulþumit, violent, absurd. „Un singur sfat am sã-þi dau. Fereºte-te de iranieni... Dupã cum zice proverbul persan: «Când te sugrumã, o fac cu un ºnur catifelat»” (p. 41) îi spune tatãl lui Delphine, când aceasta îi anunþã plecarea. N-aº greºi, cred, foarte mult, dacã aº recunoaºte în acest dicton „ruginit ºi exasperant” (cum îl numeºte ea) o profeþie. Catifeaua iubirii absurde o va aduce pânã aproape de moarte – profesionalã, psihicã sau altfel.

Pãrãsirea – deznodãmântul previzibil, dar destul de târziu pentru o pariziancã – terenului de aur se face cu ultimele forþe, cu mintea, nu cu inima, tot cu un soi de abandon în plasa de siguranþã a raþiunii, de data aceasta. Fascinant ºi violent, religios ºi revoltat, pudic ºi adulterin (dupã legea europeanã), Iranul este ºi bunicul sãu, diplomatul dominat de cultul pentru Hafiz, revoltat ºi resemnat pânã în ultima clipã.  

Epistola lui Delphine Minoui nu este deloc uºor de citit. Nevrozele neînþelesurilor sunt stinse în euforia descoperirii unei lumi – oricât am zice – necunoscute. Înþelegi multe, te mirã ºi mai multe. Alergi dupã un deznodãmânt ºi ajungi la un alt început, aºa cum viaþa se deschide în moarte. Scrisã curat, jurnalistic (deci chirurgical), occidental, cartea carã sensuri deloc simplu de desluºit. Se reciteºte. 

Comentarii cititori
sus

 


modern modernism postmodern postmodernism poesie realism realistic fantastic essay critique chronique poete dictionnaire prose thetre lyrique lyrisme vers lettre voyage hyperbole libre interwie revue metaphore philosophie sens film movie event translation relation cinema nick hornby simona popescu ana blandiana t.o. bobe liviu antonesei cornel mihai ungureanu corina ungureanu mircea cartarescu gabriel liiceanu paul goma andrei plesu bogdan suceava nina simone neil young high fidelity ghost world eternal sunshine jim jarmusch bill murray steve buscemi mircea martin matei calinescu norman manea virgil duda tolstoi dostoievski puskin cehov suskind inoue kawabata mishima berberova bulgakov quignard yourcenar leif panduro paulo coelho andrei makine alessandro baricco peter esterhazy hubert lampo par lagerkvist richard bach durrenmatt boll adolfo bioy casares llosa daniel keyes carlos fuentes botton modiano tennesee williams frabetti mccullers walser doxiadis page golding lindgren musil mann hemingway lenz kertesz capek ulitkaia sebastian eliade cioran noica bernanos werfel duras joyce nabokov soseki atxaga krausser guimard cusack scarlett johansson breban papillon empire falls tismaneanu pfeiffer bridges mircea ivanescu twain jessica fletcher james stewart katherine hepburn spencer tracy angelina jolie steven segal will smith rossini lucescu lone star felini antonioni barnaby seinfeld humanitas polirom zeus amelie russel crowe charlotte gainsbourg iben hjejle peter pan dickens bronte bruel hitchcock burroughs dinu flamand woody allen johnny depp andie mcdowell john ford pietje bell jules et jim almost famous chaplin john voight sommersturm travolta uma thurman friends ally mcbeal daphne du maurier steve martin liv ullman mumford john fante fitzgerald manet monet degas che guevara renoir hugo virginia woolf ed harris marta petreu gabriel andreescu burt reynolds pacino de niro monroe dean martin elvis mathieu madison county clint eastwood meryl streep blow up zatoichi mihalkov miller james stewart thora birch terry zwigoff thornton montesquieu cassanova closer julia roberts hugh grant modigliani verdi bloody sunday chain reaction before sunset ethan hawke julie delpy faulkner bukowski sartoris gombrowicz montherlant marquez proust sabato saint-exupery steinbeck ishiguro tuca dominguez julia kristeva dan brown lincoln jeffrey archer robin cook agatha christie poirot colin forbes john grisham bill clinton bush ioan paul tolkien umberto eco leonardo da vinci van gogh roald dahl manolescu paleologu iron maiden sharon stone madonna sarah hall kurt vonnegut anthony burgess salman rushdie isabel allende henry miller anais nin martin heidegger blochmann hannah arendt jose ortega y gasset julius evola celine camus cohen beatles lovinescu maiorescu eminescu calinescu plotin purcarete nietzsche montaigne lossky evdokimov aristotel shakespeare hamlet blaga ionesco djuvara yoga olimp bloom medeea oscar wilde coen paraskevopoulos macbeth american beauty harold pinter stoiciu john cusack amedeus marivaux dumas iglesias titanic mena suvari kevin spacey