•  Laurențiu Dimoiu - Sculpturã
•  Alexandru ªipa - To(l)ba de jazz


sus

Laurențiu Dimoiu

 

 

Vreau sã continui sã dau viațã pietrelor

 

laurentiu dimoiuCând ai început sã sculptezi? Cum ai ajuns pe acest drum?

Sculptura am tratat-o mai serios din perioada liceului, pânã atunci am studiat desenul și pictura. Sunt legat de artele plastice de foarte devreme, îmi plãcea sã desenez de mic și când un artist consacrat mi-a vãzut desenele, m-a îndrumat sã merg pe calea asta, sã urmez o școalã de specialitate.

Ce înseamnã sculptura pentru tine?

Cel mai bun lucru este sã faci ceea ce îți place, iar eu, prin sculpturã, încerc sã îmi creez propria lume. Este universul meu. Un limbaj al formelor de exprimare liberã, o cãutare și o descoperire continuã, toate având ca rol sã stârneascã emoția privitorului.

Ãsta ar fi efectul scontat? Emoția?

Arta este emoție. Sunt sigur cã orice artist își dorește ca opera lui sã emoționeze, sã creeze o stare de bine prin încãrcãtura afectivã pe care o transmite. Asta nu presupune neapãrat înțelegerea ei de cãtre cel care o privește; dimpotrivã, pãstrarea misterului este capitalã.

Cine ai vrea sã fii?

Eu însumi.  Vreau sã continui sã dau viațã pietrelor.

Ce ai vrea sã sculptezi?

Sunt teme care mã preocupã. Piatra nu e lipsitã de viațã, are personalitatea ei.

Existã întotdeauna o idee de pornire? (ca sã zic așa, deși, într-un fel, vorbim despre o idee de finish: „acolo vreau sã ajung?)

Categoric existã! Ideile se succed în spațiul de creație, ca artist trebuie sã știi sã privești și sã asculți. Atelierul este baza ideilor mele, acolo îmi creez „universul”, ambientul necesar, acolo apar ideile.

Se poate întâmpla sã ajungi în altã parte?

Întotdeauna am încercat sã-mi impun proiectul inițial, sã-l duc pânã la capãt, dar sunt și cazuri când trebuie regândit, asta numai din cauza instabilitãții sau limitãrii pe care o dã materialul.

sculptura laurentiu dimoiuCum ți se pare tema simpozionului craiovean din acest an – „muzica lui Tudor Gheorghe”? Se poate sculpta „muzica”? Se poate sculpta „orice”?

E o idee foarte bunã. În realizarea unei sculpturi ai nevoie și de poezie, și de muzicã…

Inspirația vine când vrea ea sau când vrei tu?

Nu cred cã poate vreun artist sã aibã program strict, important este sã te pui în starea de a crea. Inspirația o caut în atelier - ascult muzicã, vãd un film, îmi privesc vechile lucrãri… și, de undeva, apare.

Artistul însigurat („Trebuie sã fii asocial pentru a realiza posibilul tãu ºi într-o zi vei descoperi cã socialul de care te-ai îndepãrtat se intereseazã de tine, descoperã în tine o imagine diferitã a vieþii”. Eugenio Barba)? Sau cel sociabil, „conectat”?

Însingurat sunt numai în timpul lucrului. Cred cã trebuie pãstratã o relație și cu lumea artisticã, sculptura se bazeazã și pe cunoaștere, pe schimb de experiențã…

Crezi în șansã? Dar în marketing?

Cred în șansa de a deveni cunoscut. Talentul îl ai sau nu, însã pentru a deveni celebru trebuie sã muncești zi de zi.

Conteazã și cantitatea? Numãrul de lucrãri finalizate?

Da, dar mai mult conteazã calitatea, și revin la inspirație și idei. În artã tot timpul sunt mai multe soluții.

Ce artiști îți plac? (arte vizuale sau oricare altele)

Urmãresc operele marilor artiști, îmi plac oamenii de la care am ce învãța, oamenii deschiși. Fãcând un periplu prin istoria artelor plastice, de la toți poți învãța ceva.

Sunt influențe pe care ți le asumi?

Categoric! Școala, profesorii pe care i-am avut, oamenii frumoși pe care i-am întâlnit… Dar am luat doar ce am simțit cã mã poate ajuta în dezvoltarea mea și a propriului stil. Sculptura româneascã este influențatã de spiritul brâncușian, moștenirea lui este importantã și aratã cum se poate ajunge la o rostire româneascã a artei.

Existã pietre (materiale) „prietene” și altele „ostile”?

Existã pietre dure și altele mai puțin dure. Nu am preferințe. În timpul facultãții am lucrat și în lemn, în metal… Acum, lucrez mai mult în piatrã. Simt cã are o puritate și este și singurul material care câștigã lupta cu timpul. Nu existã material ostil în sculpturã, poate doar pentru cei care nu stãpânesc tehnicile de lucru.

Cum aratã o zi obișnuitã din viața ta? Dar una neobișnuitã?

În cea mai mare parte a timpului am un program lipsit de stres, dar se întâmplã sã aparã și situații imprevizibile.

Care sunt pãrțile bune ale vieții de artist? Dar cele rele?

Arta e o lume fãrã reguli prestabilite, totul e într-o permanentã schimbare, iar artistul se aflã într-o continuã cãlãtorie, creând pentru cei din jur, pentru cunoscãtori, pentru oameni cu bun gust. Asta ar fi partea bunã. Cealaltã, mai puțin plãcutã, e constituitã din criticile neavizaților, a celor care se dau avizați, dar nu sunt. Consider cã orice criticã trebuie fãcutã cu acoperire. Pe de altã parte, viața artiștilor la noi în țarã nu e ușoarã, cei mai mulți dintre ei trebuie sã facã și altceva, pentru a supraviețui. Cei care ajung sã fie cunoscuți în strãinãtate sunt cei care reușesc în adevãratul sens al cuvântului. De aceea un artist trebuie sã fie înarmat cu foarte multã perseverențã.

O îndrãznealã de care îți amintești cu plãcere?

Sunt mai multe. O caracteristicã a mea este incapacitatea de a reacționa la provocãrile obișnuite ale realitãții. Sunt un timid care sare într-un curaj agresiv.

O mare fricã, depãșitã sau nu?

Frica e ca o boalã, ți se strecoarã în suflet și-ți alungã pacea. Am fost crescut sã nu trãiesc cu fricã și sunt convins cã, prin muncã, voințã și determinare nu am cum sã nu-mi ating idealul.

Și un vis pe care l-ai vrea împlinit?

Visul meu? O cetate a artelor, un nucleu de ateliere cu artiști model – pentru cã spațiul de creație reprezintã sãmânța artei - de la care cei tineri sã aibã ce învãța.

 

Interviu de Cornel Mihai Ungureanu

  

Comentarii cititori
sus

Alexandru ªipa

 

                           

To(l)ba de jazz
 XXVII

 

*În perioada 22-24 septembrie a avut loc la Budapesta, în organizarea ICR, 'Zilele jazzului românesc'. Din România au cîntat Sorin Zlat Trio (cu Rãzvan Cojanu - gbas ºi Claudiu Purcãrin - dr.) ºi Mircea Tiberian - pian în duo cu Ana Cristina Leonte - voce. 

*Vineri 25 septembrie ora 19.00 a avut loc la ICR Bucureºti concertul ENDURANCE FORCE/REZISTENÞA FACE DIFERENÞA susþinut de Sorin Zlat Trio (cu Rãzvan Cojanu - gbas ºi Sabin Tarabega - dr, invitat Sorin Zlat sr. - saxofon). Concertul a fost prilejuit de lansarea CD-ului ENDURANCE realizat de Casa A&A Records în colaborare cu Fundaþia Muzza, a cãrþii JAZZ COCKTAIL (Editura Tracus Arte) ºi a culegerii TEME DE JAZZ-COMPOZITORI ROMÂNI (Editura Grafoart) - autor Alexandru ªipa 

*Duminicã 27 septembrie, Marius Mihalache Band (cu Lorin Mihalache - baterie, Arabela Nicolau - voce, Costinel Mirea - vioarã, Nicolae Bãran - gbas ºi Gabriel Brutaru - chitarã) a cîntat pe scena Palatului Artelor Frumoase din Bruxelles. Concertul a fost organizat de ICR Bruxelles. 

*Luni 28 septembrie, apreciatul pianist ºi compozitor Marius Popp a fost sãrbãtorit la cei 80 de ani ai sãi printr-un concert în Aula Palatului Cantacuzino - sediul UCMR. Printre invitaþii de pe scenã s-au numãrat ºi foºtii elevi ai Maestrului, respectiv Daniela Nicolae ºi Petricã Andrei. 

*Avem veºti noi ºi de la cunoscutul nostru basist Decebal Bãdilã stabilit de mai mulþi ani înGermania. Mai concret, Decebal Bãdilã, alãturi de SWR Big Band, dar ºi de Pat Metheny, Gary Burton, Jan Garbarek, a participat la realizarea CD-ului TRIBUTE TO EBERHARD WEBER, care tocmai a fost lansat pe piaþa occidentalã.

În plan personal, Decebal Bãdilã lucreazã la un proiect cu muzicã brazilianã, care urmeazã sã fie concretizat atît într-un CD cît ºi într-un turneu de promovare a acestui album. Îl aºteptãm ºi în România. 

korossy*Sîmbãtã 10 octombrie, ora 19.00, la Ateneul Român are loc o SEARÃ DE JAZZ cu RAMONA HORVATH TRIO sub genericul 'Tribute to Jancy Korossy'. Din acest trio fac parte Ramona Horvath - pian, Nicolas Regeau - contrabas ºi Frederic Sicart - baterie. Concertul e ºi un bun prilej de promovarea a CD-ului intitulat XS Bird realizat în Franþa de acest trio ºi care va fi lansat în noiembrie la Paris.

*În perioada 11-25 octombrie, am onoarea ºi plãcerea sã fiu invitat sã reprezint România în cadrul programului DIRECTOR’S JAZZ TOUR, la marile festivaluri de jazz din China: Beijing (11-15 octombrie), Shanghai (16-20 octombrie) ºi Guangzhou (21-25 octombrie). Programul este organizat de Ministerul Culturii din China în colaborare cu Asociaþia muzicienilor de jazz din China. Marþi 13 octombrie, ora 16.00, sînt invitat la ICR Beijing sã susþin prelegerea cu tema 'Ce este specific jazz-ului românesc?' Prelegerea va fi însoþitã de exemplificãri audio ºi video.

*Reamintesc, în perioada 16-18 octombrie Festivalul-concurs Internaþional 'Johnny Rãducanu' de la Brãila. 

*Mozaic Jazz Festival ediþia a II-a, va avea loc în perioada 13-15 noiembrie la Casa Sindicatelor dinSibiu. 

*Exact în aceaºi perioadã va avea loc ºi Festivalul de jazz de la Galaþi.

 

Comentarii cititori
sus

 


modern modernism postmodern postmodernism poesie realism realistic fantastic essay critique chronique poete dictionnaire prose thetre lyrique lyrisme vers lettre voyage hyperbole libre interwie revue metaphore philosophie sens film movie event translation relation cinema nick hornby simona popescu ana blandiana t.o. bobe liviu antonesei cornel mihai ungureanu corina ungureanu mircea cartarescu gabriel liiceanu paul goma andrei plesu bogdan suceava nina simone neil young high fidelity ghost world eternal sunshine jim jarmusch bill murray steve buscemi mircea martin matei calinescu norman manea virgil duda tolstoi dostoievski puskin cehov suskind inoue kawabata mishima berberova bulgakov quignard yourcenar leif panduro paulo coelho andrei makine alessandro baricco peter esterhazy hubert lampo par lagerkvist richard bach durrenmatt boll adolfo bioy casares llosa daniel keyes carlos fuentes botton modiano tennesee williams frabetti mccullers walser doxiadis page golding lindgren musil mann hemingway lenz kertesz capek ulitkaia sebastian eliade cioran noica bernanos werfel duras joyce nabokov soseki atxaga krausser guimard cusack scarlett johansson breban papillon empire falls tismaneanu pfeiffer bridges mircea ivanescu twain jessica fletcher james stewart katherine hepburn spencer tracy angelina jolie steven segal will smith rossini lucescu lone star felini antonioni barnaby seinfeld humanitas polirom zeus amelie russel crowe charlotte gainsbourg iben hjejle peter pan dickens bronte bruel hitchcock burroughs dinu flamand woody allen johnny depp andie mcdowell john ford pietje bell jules et jim almost famous chaplin john voight sommersturm travolta uma thurman friends ally mcbeal daphne du maurier steve martin liv ullman mumford john fante fitzgerald manet monet degas che guevara renoir hugo virginia woolf ed harris marta petreu gabriel andreescu burt reynolds pacino de niro monroe dean martin elvis mathieu madison county clint eastwood meryl streep blow up zatoichi mihalkov miller james stewart thora birch terry zwigoff thornton montesquieu cassanova closer julia roberts hugh grant modigliani verdi bloody sunday chain reaction before sunset ethan hawke julie delpy faulkner bukowski sartoris gombrowicz montherlant marquez proust sabato saint-exupery steinbeck ishiguro tuca dominguez julia kristeva dan brown lincoln jeffrey archer robin cook agatha christie poirot colin forbes john grisham bill clinton bush ioan paul tolkien umberto eco leonardo da vinci van gogh roald dahl manolescu paleologu iron maiden sharon stone madonna sarah hall kurt vonnegut anthony burgess salman rushdie isabel allende henry miller anais nin martin heidegger blochmann hannah arendt jose ortega y gasset julius evola celine camus cohen beatles lovinescu maiorescu eminescu calinescu plotin purcarete nietzsche montaigne lossky evdokimov aristotel shakespeare hamlet blaga ionesco djuvara yoga olimp bloom medeea oscar wilde coen paraskevopoulos macbeth american beauty harold pinter stoiciu john cusack amedeus marivaux dumas iglesias titanic mena suvari kevin spacey