•  Noaptea albã a cercetãrii. Craiova
•  Festivalul Național de Poezie Catalanã
•  Noi spectacole în repetiții la Teatrul Național „Marin Sorescu”


sus

Xenia Negrea

 

 

Noaptea albã a cercetãrii. Craiova

 

noaptea cercetatorilor craiova„ªi? Mai aveþi trei sãptãmâni de vacanþã!” îmi spuse, privindu-mã cu coada ochiului. Clipesc buimacã ºi întreb cu faþa mea de uluire: „Cine? Eu?”. Mijesc ochii la rândul meu ºi mã întreb ce vrea sã spunã. ªi mã luminez. Aaaa, credeþi ce v-a spus preºedintele! „Nu, domne – intru direct în ce mã doare pe mine – nuuu e aºaaa” lungesc cuvintele, cãutând sã-mi stãpânesc indignarea pe care o controlez de când l-am auzit spunând asemenea gugumãnie. La rândul lui, omul e niþel contrariat: „Cum nu e aºa? Nu sunteþi în vacanþã? Parcã la 1 octombrie începeþi, nu?”. Îmi spun cã trebuie sã mã detaºez (eu, în general, nu mã detaºez), cã omul, în principiu, nu are vreo vinã în afara, eventual, comodei superficialitãþi. Pãi nu le-a spus însuºi preºedintele cât de slab e învãþãmântul românesc, cum profesorii sunt plãtiþi la orã, la cele câteva oriºoare pe sãptãmânã pe care le presteazã în ºcolile patriei? L-a contrazis cineva? N-a spus el cã despre pãpãdie poþi învãþa de pe net? Ce mã tot mir atât?

noaptea cercetatorilor craiovaN-am mai dormit omeneºte de nici nu mai ºtiu când. Nu doar chestiunile personale îmi dau nopþi albe, cât mai ales cele profesionale. ªi nu atât lupta obiºnuitã cu mine însãmi de a rezista valului de nebunie (cã nu mai am cuvinte) iscat de politicienii interesaþi de voturile de prin învãþãmânt, incapabili, iatã, sã înþeleagã ce e acela învãþãmânt, nu atât sãlile sordide – atunci când sunt, lipsa desãvârºitã a dotãrilor, nu atât multele ore de voluntariat îmi alimenteazã creierul cu nopþi albe, ci pregãtirea pentru a veni în faþa învãþãceilor.

Iar unii universitari români chiar fac ºi cercetare. Încerc sã-mi gãsesc un ton limpede. Sunt mulþi în þara asta, în regiunea asta, în judeþul ãsta care publicã în reviste în care nu conteazã alte chestiuni în afara celor ºtiinþifice. Pentru cine nu ºtie la ce mã refer, sã mã întrebe. Sunt mulþi prin locurile astea a cãror cercetare se ºi concretizeazã – nu doar în sfera experimentului, ci chiar ºi a rezultatului.



noaptea cercetatorilor craiovaMã plîngeam data trecutã în Prãvãlie cã a venit toamna ºi cã ce tristã e în România. ªi totuºi, de vreo trei ani, ºi la Craiova (ca în alte 300 de centre universitare europene) toamna înseamnã ºi un fapt, un eveniment absolut spectaculos, dar atât de limitat în timp: Noaptea cercetãtorilor (http://noapteacercetatorilor.eu/). Dupã cum puteþi vedea pe site, acþiunea este construitã de fizicieni. Dupã o formulã impecabilã în eficienþa ºi spectaculozitatea ei (cum se putea altfel când e vorba de fizicieni?), s-a obþinut un eveniment-ºcoalã pentru comunicatori (-i academici). ªi la Craiova, de organizare ºi promovare s-au ocupat – excepþional – fizicienii mai ales prin conf. univ. dr. Mariana Osiac ºi asist. univ. dr. Mihaela Tinca Udriºtioiu. Aº putea spune cã este evenimentul lor ºi aº mai putea spune cã este, dacã nu cel mai important, mãcar unul dintre cele mai importante evenimente de comunicare universitarã. Puhoi de lume în fiecare an – adolescenþi agãþaþi de câte o placã, de câte o cascã, de câte un exponat, mai-puþin-adolescenþi-ºi-mai-mult-tineri ironici, sfãtoºi, bucuroºi, mai-puþin-tineri-ºi-mai-mult-maturi cu o încântare care joacã niþel ironia, oameni în toatã firea s-au perindat ºi anul acesta în noaptea lui 25 septembrie în holul central al Universitãþii din Craiova.


noaptea cercetatorilor craiovaTreci de bariera baloanelor de sãpun (aº putea fiu filoloagã ºi sã mã joc de-a simbolurile, dar bunul-simþ nu mã lasã), de feeria cu gheaþã carbonicã ºi vezi standuri ale unor facultãþi craiovene: roboþi, fel de fel de maºini, de aeromodele, microscoape, telescoape. În zona opticii vãd laseri, aperturi pentru studiul difracției, prisme pentru studiul dispersiei și lentile pentru ca publicul sã înțeleagã cum se formeazã imaginea unui obiect printr-un astfel de sistem optic. La mecanicã, se determinã densitatea unui lichid cu ajutorul legii lui Arhimede și se prezintã comportamentul corpurilor în lichide cu densitãți diferite. La electricitate se urmãreºte caracteristica curent tensiune pentru elemente liniare și neliniare de circuit. Mã uit cu o urmã de înþeles la niºte lãmâi a cãror electricitate – îmi explicã asistent de cercetare Mihai Stoicescu – este folositã pentru a pune în funcțiune diverse elemente de circuit. Dincolo de toate astea, n-am mai vãzut atâta pasiune, atâta entuziasm (putem sã ne gândim chiar la sensurile greceºti ale cuvântului) profesional de nici nu mai ºtiu când. „Nu este puțin lucru sã înțelegi fenomenele fizice din jurul tãu!”, îmi ºopteºte Mihaela Tinca Udriºtioiu, alergând între douã evenimente. Mã simt ca în copilãrie, când îmi recalculam în minte boroboaþele taman în bisericã. Îmi cam venea sã ies de ruºine cã nu înþelegeam. ªi totuºi, acum înþeleg ce vãd ºi ce aud. Euforia ei este absolut molipsitoare. Intru în vorbã cu o fatã – voluntar în proiect, olimpicã la fizicã – aflu, absolut dornicã sã-mi explice ce vãd.

noaptea cercetatorilor craiovaNoi am venit un pic mai târziu. Perfect încrezãtoare în forþa de mobilizare a fizicienilor, am ºtiut cã va fi prãpãd. De lume luminatã. Aºa a ºi fost. Prietenii îmi aratã încântaþi fotografiile. „Uite câtã lume!”.  Sunt realmente surprinºi. Mie mi se pare normalitatea însãºi. E deja târzior ºi publicul s-a mai retras. Copilul – þinut un pic mai mult treaz în numele ºtiinþei – mi-aleargã fericitã cât e holul de mare dupã baloane de sãpun. Ar vrea ºi la maºinuþe, ºi la robot, ºi la lãmâile electrice, ºi la opticã, ºi la prisme º.cl. Cei nici 2 aniºori ne þin pe moment departe de o interacþionare tactilã cu obiectele acestea atât de ispititoare ºi, e clar, de fascinante. 

Ce frumoasã ºi plinã de sens a fost toamna lui 25 septembrie 2015! 

 

Comentarii cititori
sus

Xavier Montoliu-Pauli

 

 

Festivalul Național de Poezie Catalanã

 

festival poezie catalanaCea de-a 15-lea ediție a Festivalului Național de Poezie se va desfãșura între 18 și 25 octombrie la Sant Cugat del Vallès, un oraș pe lângã Barcelona, care devine în perioada menționatã epicentrul poeziei catalane.

Festivalul, organizat de Institutul Literelor Catalane (ILC) și de Primãria Municipiului Sant Cugat, include peste 40 de evenimente printre care lecturi de poezie, spectacole poetice, expoziții, spectacole literare pentru copii și adolescenți, primul slam poetry și, bineînțeles, Noaptea de Poezie (Nit de Poesia), evenimentul central al festivalului la care vor participa poeþi din toate teritoriile în care se vorbește limba catalanã (Catalonia, València și Insulele Baleare). Vor fi prezenți autori precum: Mireia Calafell, Manuel Forcano, Sònia Moll, Josep Piera, Lluís Solà, Josep Maria Sala Valldaura și Antònia Vicens. La fel, va participa renumita cântãreațã din Mallorca, Maria del Mar Bonet, însoțitã de chitaristul Borja Penalba. Vor interpreta cântece și poeme catalane, spectacolul fiind conceput de poeta Àngels Gregori.

 

© Paula Bonet  Așa cum scrie directoarea Institutului Literelor Catalane (ILC), Laura Borràs „faptul cã se vor sãrbãtori 15 ani de la prima ediție a Festivalului aratã cã poezia catalanã se consolideazã (…) dar poezia este necesarã tot timpul”. Timp de 15 ani, peste 250 de poeți catalani au participat la diferitele evenimente organizate astfel încât acest festival este manifestarea literarã cea mai importantã din toamnã, așa cum, în primãvarã, este Festivalul Internațional de Poezie din Barcelona – care a ajuns anul acesta la cea de-a treizecea ediție (eveniment la care au participat, în 2012, poetele Ileana Mãlãncioiu și Svetlana Cârstean, iar anul trecut, Mircea Cãrtãrescu, care a participat alãturi de Aleksander Kushner, Mary Jo Bang, María Negroni, Antoni Clapés și Anna Montero, la Noaptea Festivalului, organizatã la Palau de la Música Catalana din Barcelona, invitați de D. Sam Abrams și Teresa Colom, directorii festivalului). 

Cele douã festivaluri au devenit, împreunã cu Festivalul Internațional din Palma, Insula Mallorca (unde a participat anul acesta Ioan Es. Pop) și cu Festivalul Internațional din Oliva (València), cele patru puncte cardinale ale manifestãrilor poetice catalane.

Pentru ediția din 2015, Festivalul Național a invitat poeți din diferite generații și stiluri dintre care numim aici pe: Màrius Sampere, Feliu Formosa, Joan Margarit, Marta Pessarrodona, Marc Romera, Mireia Vidal-Conte sau Pau Vadell. În plus, se vor organiza douã omagieri: cea poetului Francesc Garriga și cea a traducãtoarei și poetei Montserrat Abelló – tradusã în românește la Editura Meronia din București. Tot în cadrul festivalului, se va sãrbãtori centenarul Roald Dahl și cincizeci de ani de la moartea lui T. S. Eliot printr-o lecturã bilingvãa poemului Ash Wednesday de cãtre D. Sam Abrams.

  

Comentarii cititori
sus

 

 

Noi spectacole în repetiții
la Teatrul Național
„Marin Sorescu”

 

De ceva vreme au început repetițiile la spectacolul Sfârºit, regia Leta Popescu. Proiectul regizoral care stã la baza spectacolului a fost declarat câștigãtor al celei de-a V-a ediții a concursului de proiecte regizorale inițiat de TNC. Dramatizarea îi aparține Oanei Hodade, dupã proza lui Florin Lãzãrescu. Scenografia este asiguratã de Brândușa Bãlan. 
Din distribuție fac parte actorii Raluca Pãun, Romaniþa Ionescu, Marian Politic, George Albert Costea și Cosmin Rãdescu. Spectacolul este programat sã aibã premiera pe 14 noiembrie, la sala „Ion D. Sîrbu”.

Regizorul grec Yiannis Paraskevopoulos se întoarce la Craiova pentru a monta un nou spectacol. Dupã Romeo și JulietaMedeea și Lysistrata, reputatul regizor revine în mijlocul actorilor de la TNC pentru a monta o operã clasicã a dramaturgiei universale: Pescãrușul, de Cehov. Traducerea textului îi aparține Mașei Dinescu, scenografia - Lia Dogaru, muzica spectacolului - Manos Milonakis, asistent regie - Laurențiu Tudor. Distribuția cuprinde actori remarcabili ai TNC: Valentin Mihali, Cerasela Iosifescu, Sorin Leoveanu, Iulia Colan, Anca Dinu, Eugen Titu, Iulia Lazãr, Adrian Andone, Dragoș Mãceșanu, Ștefan Mirea, Gina Cãlinoiu, Vlad Udrescu, Cãtãlin Vieru. Premiera este programatã pe 19 decembrie la sala „Amza Pellea”. 

De câteva zile se aflã la Craiova regizorul american Peter Schneider, cel care a mai pus în scenã la Teatrul Național „Marin Sorescu” spectacolul Hotel Baltimore, ce a putut fi urmãrit în stagiunea trecutã. Peter Schneider va monta spectacolul Iulius Caesar, de William Shakespeare. Spectacolul va avea premiera anul viitor, în preajma Festivalului Internațional Shakespeare și va fi propunerea TNC pentru acesta. În aceste zile, Schneider supervizeazã un casting pentru mai multe roluri din spectacol, dar are și discuții tehnice privind montarea spectacolului care se anunțã una grandioasã, cu numeroase efecte scenice.

 

Comentarii cititori
sus

 


modern modernism postmodern postmodernism poesie realism realistic fantastic essay critique chronique poete dictionnaire prose thetre lyrique lyrisme vers lettre voyage hyperbole libre interwie revue metaphore philosophie sens film movie event translation relation cinema nick hornby simona popescu ana blandiana t.o. bobe liviu antonesei cornel mihai ungureanu corina ungureanu mircea cartarescu gabriel liiceanu paul goma andrei plesu bogdan suceava nina simone neil young high fidelity ghost world eternal sunshine jim jarmusch bill murray steve buscemi mircea martin matei calinescu norman manea virgil duda tolstoi dostoievski puskin cehov suskind inoue kawabata mishima berberova bulgakov quignard yourcenar leif panduro paulo coelho andrei makine alessandro baricco peter esterhazy hubert lampo par lagerkvist richard bach durrenmatt boll adolfo bioy casares llosa daniel keyes carlos fuentes botton modiano tennesee williams frabetti mccullers walser doxiadis page golding lindgren musil mann hemingway lenz kertesz capek ulitkaia sebastian eliade cioran noica bernanos werfel duras joyce nabokov soseki atxaga krausser guimard cusack scarlett johansson breban papillon empire falls tismaneanu pfeiffer bridges mircea ivanescu twain jessica fletcher james stewart katherine hepburn spencer tracy angelina jolie steven segal will smith rossini lucescu lone star felini antonioni barnaby seinfeld humanitas polirom zeus amelie russel crowe charlotte gainsbourg iben hjejle peter pan dickens bronte bruel hitchcock burroughs dinu flamand woody allen johnny depp andie mcdowell john ford pietje bell jules et jim almost famous chaplin john voight sommersturm travolta uma thurman friends ally mcbeal daphne du maurier steve martin liv ullman mumford john fante fitzgerald manet monet degas che guevara renoir hugo virginia woolf ed harris marta petreu gabriel andreescu burt reynolds pacino de niro monroe dean martin elvis mathieu madison county clint eastwood meryl streep blow up zatoichi mihalkov miller james stewart thora birch terry zwigoff thornton montesquieu cassanova closer julia roberts hugh grant modigliani verdi bloody sunday chain reaction before sunset ethan hawke julie delpy faulkner bukowski sartoris gombrowicz montherlant marquez proust sabato saint-exupery steinbeck ishiguro tuca dominguez julia kristeva dan brown lincoln jeffrey archer robin cook agatha christie poirot colin forbes john grisham bill clinton bush ioan paul tolkien umberto eco leonardo da vinci van gogh roald dahl manolescu paleologu iron maiden sharon stone madonna sarah hall kurt vonnegut anthony burgess salman rushdie isabel allende henry miller anais nin martin heidegger blochmann hannah arendt jose ortega y gasset julius evola celine camus cohen beatles lovinescu maiorescu eminescu calinescu plotin purcarete nietzsche montaigne lossky evdokimov aristotel shakespeare hamlet blaga ionesco djuvara yoga olimp bloom medeea oscar wilde coen paraskevopoulos macbeth american beauty harold pinter stoiciu john cusack amedeus marivaux dumas iglesias titanic mena suvari kevin spacey