•  Haugh Béla


sus

Haugh Béla

 

 

Isprãvile lui Háry János (1914)
XIII.
Cum mi-am salvat camaradul

  

 

(Povestea precedentã, în numãrul 56

 

Aceea a fost o bãtãlie mare. Cea din Leipzig. A curs atât sânge, încât a trebuit sã urce tunurile în bãrci ca sã le mute. Bombele cãdeau ca grindina. Au murit atâþia oameni, încât au fost nevoiþi sã angajeze o mie de gropari care apoi au lucrat zi ºi noapte vreme de un an. Preoþii ºi þârcovnicii au rãguºit de atâtea petrecanii. Tâmplarii au ras pãduri întregi ca sã aibã lemn pentru sicrie. Deasupra câmpului de luptã zburau grifoni uriaºi care înhãþau cadavrele celor cãzuþi ºi le sãltau în zbor precum eretele prinde-n gheare câte-o vrãbiuþã.

A fost o bãtãlie mare, una pe cinste.

Iar Viteazul Háry János ºi-a dovedit încã o datã vrednicia. Compania noastrã a fost trimisã în prima linie ºi cãpitanul a poruncit sã atacãm imediat dupã ce vom auzi sunetul trâmbiþei. Husarii francezi sã fi fost la vreo douã sute de paºi depãrtare. Aºteptau cu nerãbdare sã porneascã îmbulzeala. Pânã sã-nceapã lupta, ne-am ameninþat reciproc cu pumnii ºi sãbiile, gesturi condimentate cu sudãlmile de rigoare. S-a vãzut de la început cã se anunþã o bãtaie straºnicã. Precum a ºi fost. 

Apoi a trâmbiþat trompeta, iar noi am pornit la atac. Duduia pãmântul de se clãtina cerul, iar ca urmare a miºcãrii pãmântului ºi a tunetului reflectat din tãrii, marele împãrat francez, care urmãrea din vârful unui dâmb printr-un ochean frumoasa încleºtare, a început sã se legene de parcã stãtea într-o barcã în vreme de furtunã. Când m-a zãrit, a dat din cap. Pesemne cã nu-i plãcea sã mã vadã acolo. Cred ºi eu! Pentru cã ori de câte ori izbeam una sau douã cu sabia, francezii picau câte zece... ca poruncile.

Vai, ºi ce frumos secera întreaga companie, cu însuºi cãpitanul meu în frunte! Cavaleria francezã s-a speriat ºi ne-a întors spatele, a început sã se retragã în goanã. Marele Napoleon þopãia mânios pe deal ºi a trãznit una cu piciorul în pãmânt de i s-a scufundat pânã la genunchi. Iar întreg regimentul fugar a fost fusilat fãrã milã.

Deîndatã a dat comandã sã vinã un alt regiment în loc.

Ei, ãºtia n-au mai dat bir cu fugitul. Ne-au înfruntat bãrbãteºte ºi abia atunci a început adevãrata confruntare. O vreme, compania noastrã a fãcut faþã iureºului, dar apoi s-a întâmplat pocinogul. I-au împuºcat cãpitanului calul de sub el. Din fericire, eram alãturi ºi l-am sãltat pe spinarea armãsarului meu. Bãlanul ar fi putut sã ne þinã pe amândoi, dar n-am vrut sã-l suprasolicit, aºa cã am sãrit din ºa ºi-am cãutat un francez cãruia sã-i salt mârþoaga. Dar abia m-am îndepãrtat un pic, cã puhoiul inamic a tãbãrât pe comandantul meu, de parcã fiecare ar fi dorit sã-l taie el însuºi în bucãþi. I-am strigat sã reziste, cã-i vin în ajutor. M-am repezit la artileriºti, am înhãþat un tun ºi l-am rotit ca pe un buzdugan ca sã împrãºtii cioporul de atacatori. Tocmai la timp, deoarece mâna cãpitanului fusese rãnitã.

Dupã ce i-am gonit pe inamici, aº fi dorit sã organizez rândurile companiei, dar n-am avut cum. Dãdeau în noi ba artileriºtii, ba infanteriºtii, ba cavaleria. Am avut atâta de cãsãpit încât mi-a înþepenit palma pe mânerul sabiei, iar caii au transpirat într-atât încât pe alocuri înotau în propria spumã.

Napoleon a avut toate motivele sã-i pomeneascã pe husarii maghiari, pentru cã aceºtia i-au tras o mamã de bãtaie celebrului francez. În cele din urmã, a luat-o iepureºte la goanã. De cum a simþit cã se apropie primejdia, a sãrit din vârful dealului ºi ºi-a fluturat penele cele verzi de la pãlãrie, de gândeai cã a prins aripi.

M-aº fi luat dupã el, dar am auzit cã mã strigã un camarad. M-am rãsucit ºi am vãzut cã se încleºtase cu doi francezi. Pe unul îl doborâse din ºa, dar cu celãlalt n-a prididit. Se pregãtea s-o tuleascã, lucru absolut jenant. Ce sã fac? I-am sãrit într-ajutor.

Dar nu mi-a fost dat sã ajung la timp. Înfiorãtorul francez i-a tãiat cãpãþâna, pe care camaradul a prins-o din zbor ºi ºi-a întins mâna ca sã mi-o arate, de parcã ar fi spus: uite, Jancsi, m-a scurtat! Apoi calul i-a þâºnit speriat în galop, iar el ºi-a scãpat cãpãþâna. Peste cîteva clipe, s-a prãbuºit ºi el din ºa.

Când m-a vãzut, francezul ºi-a înfipt pintenii în bidiviu, dar bãlanul meu s-a arãtat mai vrednic. L-am ajuns din urmã tocmai în locul unde zãcea trupul prietenului meu ºi i-am tãiat pe datã capul.

Nu mi-a rãmas timp de pierdut. Am sãrit de pe armãsar ºi am cãutat capul camaradului, dar nu l-am gãsit niciunde. Ori nu l-am recunoscut în marea de þeste secerate, ori s-a rostogolit altundeva, departe. Am fost nevoit sã înhaþ scãfârlia francezului, am ridicat alãturi pe cal trupul neînsufleþit al prietenului meu ºi am pornit iute ca o tornadã.

Am galopat drept cãtre medicul de campanie ºi l-am rugat sã coase capul francezului pe umerii camaradului. Doctorul a ºovãit, dar i-am adus aminte cât de mult a progresat ºtiinþa medicalã astfel încât acum are posibilitatea sã transplanteze un cap nou în locul unuia învechit. Bãrbatul cu ochelari m-a aprobat ºi i-a cerut surorii sã-i aducã ace ºi aþã. Apoi s-a apucat sã însãileze capul.

Bine c-am observat, altfel l-ar fi cusut cu ceafa înainte.

L-am aranjat sã stea aºa cum trebuie ºi l-am þinut în mîini ca sã-l ajut pe doctor. Apoi mi-am fãcut griji cã între timp prietenul meu ºi-a dat duhul, deoarece, dupã terminarea operaþiei, nu s-a miºcat deloc.

L-am culcat într-un pat de campanie ºi, deoarece armata lui Napoleon deja o luase la goanã, m-am aºezat alãturi ºi i-am pus comprese reci pe frunte. Peste mai mult de un ceas, a început sã-ºi miºte gura, ba chiar a cuvântat ceva, dar n-am înþeles ce anume. Doctorul m-a lãmurit cã rãnitul bâguise ceva în francezã, de-aia n-am priceput. I-am dat sã beie o duºcã de pãlincã pe care a înghiþit-o cu sete, apoi iarãºi ºi-a pierdut cunoºtinþa.

L-am întrebat pe doctor, are vreo ºansã sã redevinã un om? Medicul nu s-a grãbit sã confirme. Vreme de o sãptãmânã, pacientul s-a zbãtut între viaþã ºi moarte, abia dupã aceea doctorul a declarat cã va scãpa.

M-am bucurat atât de tare când am auzit, încât mi-am ieºit din piele. Poate cã n-aº fi observat nici azi cã rãmãsesem fãrã epidermã, dacã medicul nu s-ar fi rãstit la mine:

- În numele Domnului, ce-ai fãcut, omule?

ªi mi-a pus în faþã o oglinjoarã în care am vãzut cã rãmãsesem numai carne goalã. M-am uitat în jur ºi am zãrit la un pas în spate un morman de piele. Adevãr vã zic, n-am ºtiut singur cum sã intru înapoi în ea, dar m-a ajutat doctorul. Chiar ºi aºa, a mers chinuit, pentru cã pielea se zvântase un pic ºi au fost necesare câteva incizii ici ºi colo ca s-o trag iarãºi pe mine.

 

Traducere de Franciscus Georgius

Ediþia de bazã:

Haugh Béla, Vitéz Háry János hõstettei, Budapest, Franklin-Társulat, 1914

Cartea premiatã cu menþiune la concursul Szehér de cãtre Societatea literarã Kisfaludy

http://mek.oszk.hu/11300/11375/11375.htm 

Comentarii cititori
sus

 


modern modernism postmodern postmodernism poesie realism realistic fantastic essay critique chronique poete dictionnaire prose thetre lyrique lyrisme vers lettre voyage hyperbole libre interwie revue metaphore philosophie sens film movie event translation relation cinema nick hornby simona popescu ana blandiana t.o. bobe liviu antonesei cornel mihai ungureanu corina ungureanu mircea cartarescu gabriel liiceanu paul goma andrei plesu bogdan suceava nina simone neil young high fidelity ghost world eternal sunshine jim jarmusch bill murray steve buscemi mircea martin matei calinescu norman manea virgil duda tolstoi dostoievski puskin cehov suskind inoue kawabata mishima berberova bulgakov quignard yourcenar leif panduro paulo coelho andrei makine alessandro baricco peter esterhazy hubert lampo par lagerkvist richard bach durrenmatt boll adolfo bioy casares llosa daniel keyes carlos fuentes botton modiano tennesee williams frabetti mccullers walser doxiadis page golding lindgren musil mann hemingway lenz kertesz capek ulitkaia sebastian eliade cioran noica bernanos werfel duras joyce nabokov soseki atxaga krausser guimard cusack scarlett johansson breban papillon empire falls tismaneanu pfeiffer bridges mircea ivanescu twain jessica fletcher james stewart katherine hepburn spencer tracy angelina jolie steven segal will smith rossini lucescu lone star felini antonioni barnaby seinfeld humanitas polirom zeus amelie russel crowe charlotte gainsbourg iben hjejle peter pan dickens bronte bruel hitchcock burroughs dinu flamand woody allen johnny depp andie mcdowell john ford pietje bell jules et jim almost famous chaplin john voight sommersturm travolta uma thurman friends ally mcbeal daphne du maurier steve martin liv ullman mumford john fante fitzgerald manet monet degas che guevara renoir hugo virginia woolf ed harris marta petreu gabriel andreescu burt reynolds pacino de niro monroe dean martin elvis mathieu madison county clint eastwood meryl streep blow up zatoichi mihalkov miller james stewart thora birch terry zwigoff thornton montesquieu cassanova closer julia roberts hugh grant modigliani verdi bloody sunday chain reaction before sunset ethan hawke julie delpy faulkner bukowski sartoris gombrowicz montherlant marquez proust sabato saint-exupery steinbeck ishiguro tuca dominguez julia kristeva dan brown lincoln jeffrey archer robin cook agatha christie poirot colin forbes john grisham bill clinton bush ioan paul tolkien umberto eco leonardo da vinci van gogh roald dahl manolescu paleologu iron maiden sharon stone madonna sarah hall kurt vonnegut anthony burgess salman rushdie isabel allende henry miller anais nin martin heidegger blochmann hannah arendt jose ortega y gasset julius evola celine camus cohen beatles lovinescu maiorescu eminescu calinescu plotin purcarete nietzsche montaigne lossky evdokimov aristotel shakespeare hamlet blaga ionesco djuvara yoga olimp bloom medeea oscar wilde coen paraskevopoulos macbeth american beauty harold pinter stoiciu john cusack amedeus marivaux dumas iglesias titanic mena suvari kevin spacey