•  Gaudeamus Craiova 2015 - dezbatere
•  Gaudeamus Craiova 2015 - lansare monografia Augustin Buzura, de Sorina Sorescu
•  Gaudeamus Craiova 2015 - interviu cu Gogu Neagoe
•  Gaudeamus Craiova 2015 - premianþi ºi bilanþ
•  Gaudeamus Craiova 2015 - vocea publicului
•  Gaudeamus Craiova 2015 - interviu cu Cornelia Scarlat
•  Varujan Vosganian - lansare de carte la Craiova
•  Lansare de carte - “Nopþile mele, nopþi...”, de Aurelian Zisu
•  Gala Premiilor de Jazz, premiile Muzza pe 2014 - laureaþi


sus

Alexandra ªuþu

 

Aproape în țara mea

 

Trãim într-o țarã în care nimic nu merge bine, în care sãmânța corupției a fost aruncatã pretutindeni cu mult timp în urmã. Trãim într-o țarã cu o societate care uneori pare cã luptã împotriva oamenilor care o formeazã, în loc sã-i ajute. Cu toate aceste probleme care par nesfârșite și imposibil de rezolvat, alegem sã rãmânem aici și rar ne întrebãm de ce.

gaudeamus craiova 2015 dezbatere de ce mai esti in romaniaAceastã întrebare și-a gãsit câteva rãspunsuri la dezbaterea „De ce mai ești în România?” care a avut loc pe 25 februarie în cadrul Târgului GAUDEAMUS Craiova, ediția a XIV-a și la care au participat studenți ai Specializãrii Jurnalism, profesori, dar și jurnaliști (foto: Andreea Melinescu). Dezbaterea a avut loc odatã cu lansarea volumului România. Starea națiunii. 2013 (Editura Pro Universitaria, Bucureºti, 2014) și a fost moderatã de lect. univ.dr. Xenia Negrea.

Întrebarea ºi-a gãsit vreo douãzeci de rãspunsuri. Fiecare participant și-a spus pãrerea sau povestea, iar cuvântul care s-a regãsit în aproape toate rãspunsurile a fost „familia”, ca principal motiv pentru care rãmân în țarã. Dorința de a schimba societatea de azi și de a schimba cursul acestei țãri spre bine este un alt motiv pentru care oamenii, în special studenții, rãmân în România. Un rãspuns apreciat și aplaudat de public a fost cel al Ralucãi Buzatu (studentã la Jurnalism, anul II): „Nu am plecat pentru cã am principii, am valori și cred în mine, în primul rând. Înainte de a crede în cei din jur și de a-mi pune bazele în cineva, vreau sã cred în mine și în ceea ce pot sã fac eu. De ce sã plec în strãinãtate? Noi românii avem tendința de a ne plânge de tot ce este în jurul nostru. Nimic nu ne convine. Chiar dacã cineva ne oferã un lucru destul de bun pentru noi, tot gasim nod în papurã și ne plângem de ceva. Dacã și eu fac asta, și colegul meu și ceilalți colegi ai mei și dumneavoastrã, toți facem asta, atunci de ce nu ne facem bagajele și plecãm toți în strãinãtate? În România cine rãmâne?”

Cadrele didactice au intrat în joc și au venit cu diverse rãspunsuri, au povestit mici întâmplãri care au influențat într-un fel sau altul șederea lor în România. Ionuț Rãduicã a povestit cã a avut „un profesor care mi-a spus cã niciodatã nu voi mai putea gândi într-o altã limbã decât românã. Mi s-a pãrut cã sunã așa de categoric, încât mi s-a pãrut cã nu are niciun sens sã mai rãmân într-o altã țarã”. În susținerea celor care vor sã plece la un moment dat și sã se stabileascã în altã țarã, a venit prof. univ. dr. Ștefan Vlãduțescu, care le-a spus acestora în stilul sãu unic „Dacã vor sã plece departe, mai întâi sã plece aproape”.

Optimismul celor care încã sunt în România și credința acestora într-o viațã mai bunã a fost redat și de Mihnea Socol (anul III, Jurnalism): „M-am gândit și am vorbit cu mai mulți colegi de acolo, din Franța, unde am vrut sã dau și eu, și spuneau cã viața nu e chiar așa de roz cum ne-o imaginãm noi. Din punctul meu de vedere, partea financiarã conteazã, dar nu atât de mult, mai degrabã conteazã sã fii bun pe ceea ce vrei sã faci și cred cã sã faci  ceva bun poți în România și sã te afirmi. Pentru cã și aici sunt oameni care vãd cã poți și îți oferã o mânã de ajutor. Eu consider cã de putut se poate face, mai greu ar fi la tine, sã îți dai drumul, sã vezi ce poți sã faci și dacã îți place, sã dai bice.”

Unii luptã, alții se complac

Suntem mulți cei care ne dorim ca România sã fie „o țarã ca afarã”, sã nu mai fim nevoiți sã fugim, sã pãrãsim familii, prieteni și pãmânturile natale, iar toate dorințele noastre devin un ideal, pentru care luptãm, iar lupta este continuã, pe care nu oricine alege sã o ducã. Cei care nu se regãsesc în România și nu au un ideal care sã se identifice cu aceastã țarã aleg sã plece și sã trãiascã o altã viațã printre strãini. Din ce în ce mai mulți tineri aleg sã plece în strãinãtate, optând pentru universitãțile de acolo, deoarece nu mai vãd potențial în cele de aici. Întrebatã de ce aleg tinerii aceastã variantã, Xenia Negrea rãspunde: „Pentru cã țara lor îi gonește”.

Problemele lansate nu au fost neapãrat rezolvate, însã s-au rãspuns la întrebãri rar puse și puțin mediatizate, iar cel mai mare beneficiu e faptul cã oamenii au putut sã își exprime pãrerea în spațiul public, indiferent de statutul profesional și social pe care îl au. 

Comentarii cititori
sus

Alexandra ªuþu

 

Dupã ani ºi ani, monografia Buzura

 

Unul dintre evenimentele Târgului Gaudeamus Craiova de anul acesta a fost lansarea volumului Romanele lui Augustin Buzura. O lecturã metacriticã,de Sorina Sorescu.

Evenimentul a fost moderat de Nicolae Marinescu (director al editurii Aius), care ºi-a declarat susþinerea pentru temerara Sorina Sorescu, cea care ºi de aceastã datã porneºte pe drumuri de nimeni umblate: „Eu zic cã este un început care trebuie luat serios în considerație”, a spus Marinescu.

cm popa, sorina sorescu, monografie buzuraCriticul Constantin M. Popa a ironizat-o uºor pe Sorina Sorescu, o „autoare care se grãbește încet”. Despre rezultatul acestei grabe lente, însã, a avut doar cuvinte de laudã: „Este o carte absolut necesarã, cea pe care o prezentãm acum. De ce este importantã și de ce este necesarã? Pentru cã apare într-un moment în care se manifestã evident o crizã a valorilor și aceastã carte ne dã speranța în restaurarea autoritãții critice care a intrat și ea în disoluție.” 

Conf. univ. dr. Ștefan Vlãduțescu, o prezenþã rarã în spaþiul public, ºi-a construit discursul în jurul îndemnului: „Întrucât o carte nu se poate lansa singurã, venim noi sã o lansãm. Orice lansare de carte este o micã sesiune de îndemn. Îndemnul nu este un lucru nou, el face parte din viața noastrã. Pãrinții ne îndeamnã sã fim cuminți, profesorii ne îndeamnã sã învãțãm, preoții ne îndeamnã sã credem, toatã lumea ne îndeamnã câte ceva”.

Dupã o scurtã istorie a cuvântului și o micã poveste despre Aristotel și Alexandru cel Mare, profesorul a revenit asupra cãrții și a susținut în discursul sãu îndemnul la lecturã pentru volumul lansat. Acesta a adus și argumente pe care le-a numit „îndemnuri implicite”, iar unul dintre ele a fost: „Subiectul cãrții, romancierul Augustin Buzura, este de asemenea un îndemn implicit prin el însuși”.

Invitatul a spus câteva cuvinte și despre autoarea volumului, pe care a caracterizat-o ca fiind „un critic semnificativ în peisajul Olteniei actuale”.

monografie buzura de sorina sorescuSorina Sorescu a avut ultimul cuvânt. Scriitoarea ºi-a povestit gândurile pe care le-a avut înainte de a lansa cartea, incertitudinile care au provocat-o câțiva ani: „Cartea s-a scris greu și a apãrut întârziat, am terminat de scris acum vreo 6 ani și încã nu mi se pãrea momentul potrivit, nici critic, nici în plan universitar, pentru a ieși pe piațã cu o monografie despre Augustin Buzura”.

Volumul a apãrut la Editura Aius, cu sprijinul AFCN, ºi reprezintã cel mai important despre personalitatea literarã (ºi implicit biograficã) a unei semnãturi cel puþin controversate în perioada postdecembristã. 

Comentarii cititori
sus

Dom’ne, îți mulțumesc pentru caricaturã

 

gogu neagoeCaricaturistul Gogu Neagoe, în vârstã de 38 de ani, a exersat cu creionul în mânã de când se știe. Membru al Asociației Caricaturiștilor Profesioniști din România, și-a expus lucrãrile la târguri și expoziții din țãri de peste ocean, ca SUA, Japonia și Mexic, dar și din Europa. Autor a numeroase caricaturi inspirate dupã politicieni și celebritãți din țarã și de peste hotare, astãzi e invitat frecvent la expoziții ºi diverse evenimente ca sã realizeze portrete șarjate fãcute pe loc. Om modest, dar cu multe realizãri în spate, considerã cã munca lui este mai importantã decât vorbele.

Irina Busuioc: Cum analizați proporțiile feței atunci când doriți sã caricaturizați pe cineva?

Gogu Neagoe: Întâi radiografiez fața omului și dupã aceea încep cu pãrul, cu fața, indiferent cum aș face. Ori încep cu gura, ori încep cu nasul, tot același lucru e. Nu sunt anumite proporții care trebuie respectate, ca la portret. Portetul e ceva, caricatura e altceva. Cei mai mulþi oameni, când vãd cã un caricaturist lucreazã la un desen, zic: „Da, portretul e mai greu decât caricaturã”. Nu, e greșealã aici. Caricatura e mai grea ca portretul. La caricaturã, trebuie sã prinzi anumite trãsãturi ale omului, în special cele care ies în evidențã.

I.B.: De care dintre caricaturile realizate pânã acum sunteți cel mai mândru?

G.N.: (surâde mândru) Nici nu știu. Poate de acelea de la început, de când eram mic. Sau când caricaturile mele apãreau în ziare centrale, prin anul ’94. Ziare ca Adevãrul, România liberã. Publicam lucrãri cu persoane politice, în special, pe post de caricaturã de presã. Cu Ion Iliescu, Constantinescu și alții. Majoritatea caricaturiștilor se perfecționeazã prin moaca politicienilor. Dupã ce cã vin cunoscuți din mass-media și sunt caricaturizați  prin vorbe, artiștii îi șarjeazã și prin imagine.

I.B.: Care dintre ele v-a furat cel mai mult timp?

G.N.: O caricaturã dureazã de la 2 minute pânã la o orã. Primele sunt ocazionale, realizate pe loc, iar ultimele sunt caricaturi fãcute la comandã.  Sunt multe personalitãți din lumea actoriei, filmului, ca Val Kilmer, George Clooney pe care le-am desenat. Toate acestea au fost cerute pentru revistele la care colaboram, plus cã trebuiau sã fie de calitate bunã. Aveam de fãcut câte cinci lucrãri pe sãptãmânã.

„Dacã omul l-a vãzut în ziar și l-a cerut, i l-am dat.”

I.B.: Care lucrare a reprezentat cea mai mare provocare?

G.N.: Caricaturile politice. Am primit și telefon, de multe ori, de la cei desenați de mine: „Dom’ne, îți mulțumesc pentru caricaturã. Pot sã obțin și eu o copie dupã original?” I-am spus, în schimb, cã pot sã îi dau originalul. Dacã omul l-a vãzut în ziar și l-a cerut, i l-am dat. Prin asta, a venit și publicitatea pe care mi-am fãcut-o.

I.B.: Atunci când omul de rând privește caricatura dumneavoastrã, recunoaște mâna artistului Gogu Neagoe?

G.N.: Da, se vede diferența între caricaturile altora și cele fãcute de mine. Eu dacã mã duc la un salon de caricaturã, vãd stilul omului: „Asta-i caricatura mea. Asta-i caricatura lui”. Diferența este cã eu fac, în special, portrete șarjate. Lucrez în alb-negru, dar și în color, mai mult dau în caricaturã spre portretisticã.  Acestea sunt cãutate. Sunt și alți caricaturiști de presã care nu prea aduc venit. Cel de presã, obișnuit, stã acasã ori la birou, dar își ia salariu lunar. Dar eu, dacã fac caricaturã de portret și sunt chemat la un eveniment, am luat 1.000 sau 10.000 de euro. Ãia sunt banii.

I.B.: Care a fost cea mai mare reușitã din cariera dumneavoastrã?

gogu neagoeG.N.: Când am avut expoziție de caricaturã la Los Angeles,  asta fiind prin anii 2000. Am participat mai mult cu caricaturã de presã, ale oamenilor cunoscuți din întreaga lume: foști președinți, ca George Bush, miniștri, actori din lumea filmului, ca Brad Pitt, de exemplu. I-am mai fãcut, odatã, caricatura lui Lady Gaga, când a fost în Bucrești, și i-am dãruit-o personal.  Am stat la o discuție undeva, la o masã cu circuit închis.

Eu am mai colaborat și cu poliția, le fãceam portrete criminalistice. Portret robot. De obicei, Ministerul de Interne apeleazã la un grafician, care se ocupã cu portretul robot. Chiar dacã au ei graficieni în dotare, tot la caricaturiști apeleazã.

„...1.000 de euro e bine?”

I.B.: Dar cea mai mare dezamãgire?

G.N.: Am avut o dezamãgire, într-un an în care n-am avut nici un eveniment. A trecut și luna februarie, și iulie, și n-am avut nimic. Asta se întâmpla acum vreo doi ani. Și dupã aceea un tip m-a sunat și m-a întrebat: „Tu poți sã faci caricaturi la nuntã?”. Iar eu i-am rãspuns cã da, pot, și l-am întrebat de prețul pe care mi-l oferã: „Hai, și tu, acolo, câți vrei. 1.000 de euro e bine?” Pentru mine a fost o bucurie!

I.B.: Care sunt artiștii caricaturiști pe care îi admirați cel mai mult?

G.N.: Sunt mai mulți caricaturiști francezi, care au stilul spre arta plasticã, ei caricaturizeazã în mod diferit, au un stil anume, care dã mai mult spre graficã de ziar. Din România, Ștefan Popa-Popa’s, Gabriel Bratu.

I.B.: Dacã dumneavoastrã ați fi fost unii dintre jurnaliștii de la Charlie Hebdo, în ziua atentatului, și ați fi scãpat cu viațã, v-ați fi continuat activitatea profesionalã?

G.N.: Nu, n-aș face-o. Și în religia musulmanã existã festivaluri de caricaturã, dar nu înțeleg de ce s-a întâmplat asta. Pânã la urmã, fiecare popor se simte jignit, dar și reacția celor jigniți a fost exageratã. Ar fi la fel de jignitor dacã eu aș publica o fotografie cu Madona dezbrãcatã într-un ziar central din București.

„Sunt o persoanã care acceptã critici, pânã la urmã”

I.B.: Vi s-a întâmplat vreodatã ca un client sã vã spunã:  „Nu-mi place lucrarea!” Dacã da, cum ați reactionat?

G.N.: Da, mi s-a întâmplat, și n-am reacționat într-un fel. I-am dãruit altã caricaturã, fãcutã de la zero. Pentru cã persoana care mi-o ceruse avea un eveniment în ziua urmãtoare și trebuia s-o dãruiascã unor parteneri. Pânã la urmã, omul investise câteva mii de euro pe lucrãri, cu ramã, cu tot. M-ar fi deranjat, în schimb, dacã mi-ar fi zis: „Nu îmi mai faceți alte caricaturi și dați-mi banii înapoi”. În contractul pe care îl fac cu clientul, dacã el se rãzgândește, banii nu se mai înapoiazã. Sunt o persoanã care acceptã critici, pânã la urmã.

I.B.: Ce mituri spune lumea despre caricaturiști?

G.N.: Sunt și alți caricaturiști cu nume, care nu știu sã deseneze. Se duc pe la festivaluri, iau bani degeaba, și-și zic: „Bogdaproste, cã am luat și eu banii ãștia, cã tot n-am salariu pe lunã”. Fac ei niște papițoaie și se autodenumesc caricaturiști. Un adevãrat caricaturist e cel care stã la masã și face zilnic câte cincizeci-douã sute de lucrãri. Și care exerseazã în fiecare zi.

I.B.: Cum vã percep ceilalți artiști din breaslã?

G.N.: Eram la un festival de caricaturã de la Gura Humorului. Și acolo un domn de 50-60 de ani a stat numai lângã mine. Se tot întreba omul „Fir-ar sã fie! De unde l-a adus Primãria pe olteanul ãsta?” Dupã aceea, dupã ce am terminat eu o lucrare, m-a invitat sã fac caricaturi salariaților lui și am acceptat. Pentru cele treizeci de caricaturi, realizate de mine, am primit 800 de euro. Eu îmi vãd de creionul meu, iar el... de vorbele lui.

Interviu de Irina Busuioc

Comentarii cititori
sus

Diana Zuican
Alexandra Stan
Aura ªerbãnicã

 

 

La GAUDEAMUS rãsfoim cãrþi ºi decernãm premii

 

festivitate inchidere gaudeamus craiova 2015Duminicã, 1 martie, a avut loc încheierea oficialã a ediþiei a XIV-a a Târgului de carte GAUDEAMUS, eveniment organizat de Radio România, în parteneriat cu postul Radio România Oltenia – Craiova în perioada 25 februarie - 1 martie, la Teatrul Naþional „Marin Sorescu”.

La festiviate au participat Alexandru Mogoșanu, managerul Radio România Oltenia Craiova, Cristian Spulbãr, preºedintele Rotary Club Craiova și conf. univ. dr. Gabriel Coșoveanu – președinte de onoare al Târgului de Carte GAUDEAMUS. Gazda evenimentului a fost Ioana Lãdaru, redactor-șef adjunct Radio România Oltenia Craiova.

Spaþiu restrâns, evenimente multe

În fiecare an, Târgul de carte GAUDEAMUS s-a desfãșurat la începutul primãverii, însã spațiul pus la dispoziție de Teatrul Național este un impediment pentru organizatori în desfãșurarea evenimentelor, fapt pentru care vor sã mãreascã cu o zi durata lui. „Cred cã trebuie sã mãrim cu o zi durata târgului. Acest spațiu fizic nu ne permite sã se vorbeascã și sus și jos pentru cã nu se mai înțelege nimic de la nimeni și este pãcat cã oamenii muncesc și trebuie sã punem în valoare acest lucru, acesta este rolul nostru de informare, de educare și de culturalizare. Sã facem doar pentru spiritul comercial nu are rost și atunci noi, în special managerul va încerca sã mãreascã cu o zi durata târgului”, a spus managerul Radio Oltenia Craiova, Alexandru Mogoºanu.

Trei trofee promise, trei diplome decernate

neagu djuvara cea mai ravnita cartePremiile Târgului GAUDEAMUS, decernate în cadrul festivitãþii, au fost stabilite prin voturile publicului. Câºtigãtorilor le-a revenit câte o diplomã din partea organizatorilor. Cea mai bunã editurã a târgului a fost Humanitas, care a publicat, de altfel, ºi O scurtã istorie ilustratã a românilor, de Neagu Djuvara, carte desemnatã Cea mai râvnitã carte. „Ne aºteptam sã câºtigãm. Aproape în fiecare an am luat locul I. Nu ne-am aºteptat sã câºtigãm cea mai renumitã carte pentru cã nu luãm în fiecare an. Cred cã ne-a ajutat oferta mare de carte, am mai adãugat în jur de 5 500 de exemplare, plus ofertele pe care le-am avut. Nu am avut nicio lansare de carte în ultimii ani pentru cã, de exemplu, pe Neagu Djuvara e foarte greu sã-l aduci, are 99 de ani, iar majoritatea autorilor noºtri sunt ocupaþi, fiindcã noi avem lansãri din douã în douã zile în librãriile noastre din Bucureºti. Nu am avut de ce editurã sã ne temem. Ne-a fost puþin teamã pentru cã în anii precedenþi preþul celei mai râvnite cãrþi a fost de 5 lei sau 10 lei, ceea ce noi nu am adus aici”, a spus Loredana Braºoveanu, agent de vânzãri Humanitas.

Locul al II-lea i-a revenit Editurii Curtea Veche: „Nu ne aºteptam sã câºtigãm, având în vedere cã nu ºtiam cã este un concurs de genul ãsta. Probabil avem cãrþi foarte bune ºi de aceea lumea cautã tot ce e bun. Humanitas a fost editura de care ne-am temut, care a ºi câºtigat, dar ne-am temut ºi de All, Nomina ºi Niculescu”, ne-a mãrturisit Alexandru Þuþunaru (Editura Curtea Veche).

premii gaudeamus craiova 2015Editura Niculescu a câºtigat locul al III-lea. „Nu mã aºteptam sã câºtigãm. Chiar a fost o surprizã ºi mã bucur foarte mult cã publicul oltean a fost alãturi de noi ºi ne-a fãcut o bucurie. Poate ºi preþurile accesibile ale cãrþilor ne-au ajutat sã câºtigãm, dar ºi faptul cã toatã lumea a putut sã se înscrie la tombola noastrã, care constã în douã premii în valoare de 100 lei - cãrþi la alegerea publicului - pe care noi o facem în fiecare oraº în care mergem. Niciodatã nu am mers pe premisa cã au fost edituri concurente, pentru cã premiul a venit din partea publicului, ceea ce a înseamnat cã cititorii sunt iubitori ai editurii noastre”, a spus Mariana Tãnasie, reprezentant al editurii Niculescu.

Editurile perdante, deși au venit cu oferte mai bune fațã de anii precedenți, au fost nemulțumite de rezultate 

"Ne aºteptam la rezultate mai bune. Faþã de anul trecut am fost un pic în picaj. Titlurile sunt multe ºi ar fi trebuit sã fie mult mai bine. Nu cred cã e din cauza preþurilor, pentru noi avem reduceri destul de mari, 25 %, coºuri cu cãrþi la 5 lei, 10 lei, dar probabil  bugetul e  mai mic și fiecare îl programeazã pentru altceva. La anul se va diversifica colecþia de istorie", a declarat Eugenia Mihai, Editura  Corint.

"Credem cã puteam sã câºtigãm, pentru cã suntem una dintre cele mai bune edituri destinate copiilor între vârsta de 7-14 ani. Nu am avut niciun eveniment, am venit doar cu noutãþile cu care venim de la an la an. Nu ºtiu de ce nu avem lansãri pentru cã de lansãri se ocupã redacþia", ne-a spus Rãzvan Floria, Editura Art.

Cele mai cãutate cãrþi

Dupã spusele Ioanei Lãdaru, cel mai mult, în acest an, s-a vândut cartea de istorie, ca dovadã cã și cea care a câștigat trofeul pentru cea mai râvnitã carte a târgului este o carte de istorie, apoi cãrțile de specialitate, de medicinã și pe locul al treliea au fost cãrțile pentru copii.

Premiați prin votul publicului și prin tragerea la sorți

Tot prin votul craiovenilor, a fost premiatã și presa. Cotidianul Cuvântul Libertãții, TVR Craiova ºi Radio Sud au fost preferatele craiovenilor.

Editura Universitaria din Craiova a primit o diplomã pentru stimularea interesului pentru lecturã în rândul studenþilor, iar Academia de Studii Economice a obținut Premiul Educaþia.

Câștigãtorii Tombolei GAUDEAMUS, stabiliþi prin tragerea la sorþi a chestionarelor de vot al publicului, au fost Mihaela Pãiºanu, care a câºtigat un sistem audio oferit de Uniunea Scriitorilor din România, Paula Eliza Axente-Duligean, care s-a ales cu o tabletã Lenovo oferitã de Rotary Club Craiova, ºi Gheorghe Cazacu, care, la rândul lui, a primit o tabletã Lenovo oferitã tot de Rotary Club Craiova.

O studentã medicinistã, pornitã în cãutarea unui volum de Wiliam Shakespeare, a câºtigat premiul Miss Lectura, dar ºi o rochie din partea Casei de Modã Ilinca.

Lecturã + modã = Succes

În fiecare an, la concursul Miss Lectura, Casa de Modã Ilinca a oferit o rochie, însã în aceastã ediție a fost oferitã una pictatã manual cu culori profesioniste. „Nu s-a oferit o carte pentru cã am vrut sã combinãm frumosul cu frumusețea, cultura și educația cu frumusețea femininã. Așa cã am zis cã o doamnã sau o domnișoarã care a vizitat târgul și care și-a cumpãrat cãrți meritã sã primeascã de mãrțișor o rochie”, a precizat Ioana Lãdaru.

castigatoare rochie tombola gaudeamus craiova 2015În urma unei selecții din partea juriului format din organizatorii târgului, Andra Stoedin a fost desemnatã câºtigãtoarea Premiului Miss Lectura. Tânãra de 21 de ani este studentã în anul al II-lea la Facultatea de Medicinã. "În timp ce cãutam un volum de William Shakespeare mi s-a propus sã particip la concurs. Mi-ar fi plãcut mai mult sã mi se ofere o carte decât o rochie, dar având în vedere cã este Premiul Miss Lectura sunt bucuroasã ºi pentru rochia pictatã manual, pe care am primit-o din partea Casei de Modã Ilinca, ºi pe care o voi purta de 8 martie sau la un bal al Medicinei", ne povesteºte Andra Stoedin.

De cealaltã parte, Ilinca Butucea, creatoarea râvnitului premiu, ne explicã: „De 14 ani particip la acest târg, dar nu cu prezentare de modã, ci în fiecare an dau premiul la Miss Lectura. Rochia oferitã drept premiu pornește de la 500 lei. Vopselurile sunt speciale ºi nu se iau la spãlat. În fiecare an am oferit o rochie, dar nu pictatã”.

Proiectele de  tradiție, pãstrate și în 2015

Radio România a pãstrat și în acest an Campania "Cãrþile se întorc acasã", care a avut ca obiectiv donarea cãrþilor din partea expozanþilor (Editurile Casa Radio ºi Semne – Artemis) ºi a vizitatorilor, care vor fi destinate "de aceastã datã unui centru de bãtrâni din Craiova", dupã cum a precizat Ioana Lãdaru. Numãrul de anul acesta a depãºit 1.200 de volume. De la demararea acestui proiect, din 2010 au fost donate peste 100 000 de volume bibliotecilor publice ºi ºcolare, majoritatea din mediul rural.

Un alt punct de colectare a fost amenajat de Interact Club Craiova, cu sprijinul Radio România și Rotary Club Craiova. Alte aproape o mie de volume au fost aduse la târg de public, destinatari urmând sã fie copiii. „De aproximativ 5 ani, noi dezvoltãm un program de susținere a educației în comunitate și acesta este unul dintre motivele pentru care ne implicãm în Târgul de Carte GAUDEAMUS. Suntem plãcut surprinși cã s-au strâns aproape 1.000 de cãrți. Acestea vor fi oferite cãminelor de copii din Craiova și copiilor din învãțãmântul primar sau gimnazial din comunele limitrofe Craiovei, unde cartea ajunge cu dificultate”, a precizat prof. Cristi Spulbãr, președintele Rotary Club Craiova.

Finala localã a Concursului Naþional de Lecturã „Mircea Nedelciu” a fost câºtigatã de Maria Florina Tohãnean, elevã de la Colegiul Naþional „Carol  I” din Craiova. Locul al II-lea la acest concurs l-a obþinut Anabel Orãscu de la Colegiul Naþional „Elena Cuza” Craiova, iar locul al III-lea a fost obþinut de Olivia Voican, de la acelaºi colegiu. Premiile au constat în sume de bani oferite de organizatori pentru achiziþia de cãrþi din târg. Câºtigãtoarea locului I va participa la finala naþionalã a concursului, care va avea loc la cea de-a XXII-a ediþie a Târgului Internaþional Gaudeamus – Carte de Învãþãturã (Bucureºti, 18 – 22 noiembrie ).

Elevii olteni au fost invitații de nota 10 ai Târgului Gaudeamus, care au fost premiaþi pentru rezultatele obþinute în cadrul olimpiadelor ºcolare. Aceștia sunt: Izabela Tiberiade, elevã a Colegiului Național „Carol I” din Craiova, care a obținut premiul I la olimpiada internaționalã de limba romani, Dan Mircea Mirea, elev în clasa a XII-a la Colegiul National „Frații Buzești”, premiat cu medalia de aur la olimpiada internaționalã de lingvisticã și cu medalia de bronz la olimpiada internaționalã de biologie și Dumitru Cãlugaru, de la Colegiul Naþional „Tudor Vladimirescu” din Târgu-Jiu, care a obținut anul trecut medalia de argint la Olimpiada internaționalã de chimie ºi medalia de aur la Olimpiada internaționalã de chimie „Dimitri Mendeleev”.

În cifre, Târgul de carte din acest an a înseamnat 64 de expozanþi, 13 000 de vizitatori, 40 de standuri ºi 82 de evenimente - lansãri de carte, dezbateri, întâlniri cu elevi și studenți, cu oamenii de culturã ai zonei.

Comentarii cititori
sus

Aura ªerbãnicã
Alexandra Stan
Diana Zuican

 

Fusei la târg sã cumpãr o carte

 

gaudeamus craiova 2015Craiovenii au vizitat în numãr mare Târgul de carte Gaudeamus 2015. Bugetul a variat în funcție de nevoile fiecãruia. În ultimele zile ofertele i-au atras pe cititori. Cei mai mulți se înghesuiau la coșurile cu cãrți la 5 lei, dar si la ofertele 2 plus 1. Vizitatorii târgului au cheltuit în medie 100 lei. Majoritatea oamenilor au fost mulțumiți de organizare, însã s-au auzit și voci dezamãgite de numãrul mic al editurilor prezente și de lipsa noutãților.

Am stat de vorbã cu mai mulți vizitatori Gaudeamus ºi i-am întrebat:

Care este editura și cartea preferatã?

Câți bani ați cheltuit la acest târg?

Ce le-ați recomanda organizatorilor?

Cîrstea Ioana, mediator asigurãri
Editura mea preferatã este Humanitas, chiar și fãrã lansãri de carte, pentru cãrțile lor și pentru tematica abordatã. Una dintre cãrțile mele preferate este Ecaterina cea Mare, de Simon Dixon. Prețurile sunt foarte bune. Am cheltuit în jur de 400 lei; nu pot sã fac o comparație cu anii anteriori pentru cã nu rețin.
Pentru organizatori nu am recomandãri, se descurca ei mai bine.

Ana-Maria Demetrian, profesor universitar, limba englezã
Editurile preferate sunt Cambridge, Oxford și Herald. Îmi plac cãrțile de gramaticã, cele care sunt axate pe specialitãți. Am cheltuit 2000 de lei, cam aceeași sumã ca anul trecut. Prețurile mi se par mari pentru un profesor, dar dacã nu investești, nici nu ai cum sã te dezvolți. Le-aș recomanda organizatorilor sã aducã mai multe oferte pentru profesori și mai ales când se cumpãrã așa de mult, 10% mi se pare o nimica toatã faþã de cât investește un profesor. Trebuie sã fie mai deschiși cãtre noi, iar noi, la rândul nostru sã putem ajuta studenții.

Ramona Ghițã, Colegiul Naþional „Frații Buzești”
Îmi place seria Twilight. Am alocat în jur de 100 de lei pentru acest târg. Prețurile sunt accesibile la unele cãrți.
Le-aș recomanda organizatorilor sã vinã cu mai multe promoții.

Mimi Ghițã, pensionarã
Nu prea mai cumpãr cãrți în ultima vrme, dar vin mereu la Gaudeamus. Nu am o  editurã preferatã, nu prea sunt pasionatã de cãrți, aº vrea o carte de muzicã. Am alocat 50 lei, mai mult nu am. Costurile sunt rentabile, nu sunt mari.
Organizatorilor le recomand sã vinã la Craiova de douã ori pe an, primãvara și toamna.

Dana Dobre, masterandã
Editura preferata din cele prezente la târg este All, pentru varietatea lucrãrilor expuse. De obicei, citesc beletristicã, romane. La acest târg am cheltuit 100 lei. Prețurile sunt bune, mai ales cã în ultimele zile au fost reduceri la cãrțile importante și am zis sã profit sã cumpãr mai multe la un preț rezonabil. Mi-ar plãcea sã vinã mai multe edituri, de exemplu editura Polirom nu am vazut-o.

Marina Bucã, studentã Facultatea de Drept și Științe Sociale
Îmi plac cãrțile polițiste ale Camillei Lackberg, de la Editura Trei. Vin în fiecare an la târg, prețurile sunt acceptabile, se gãsesc și oferte, dar sunt și unele prețuri piperate pentru un student. Anul acesta am cumpãrat cãrți doar de 100 lei. Pentru oganizatori aș sugera sã aducã mai multe edituri, pentru cã pe multe nu le-am gãsit și sunt destul de dezamãgitã. 

Comentarii cititori
sus

Dacã în România nu s-ar citi n-ar mai exista târgul de carte,
iar editurile nu ar mai tipãri sute de titluri în fiecare an

 

Am întâlnit-o pe doamna Cornelia Scarlat, specialist marketing, membru al echipei Gaudeamus, la un stand mai rezervat, care era intens implicatã în derularea activitãþilor de la târg.

Mãdãlina Irodia: Care sunt cele mai mari provocãri de care va loviþi în organizarea unui astfel de eveniment?

cornelia scarlatCornelia Scarlat: Una dintre provocãrile legate de organizarea acestui târg este de a acoperi la maximum spaþiul pus la dispoziþie, lucru pe care l-am ºi fãcut ºi pot spune cã suntem aproape de limita maximã, aici la Craiova. Încercãm sã aducem expozanþi ºi din restul þãrii, asigurându-le transportul, cazarea ºi diurnele. În momentul în care reuºim acest lucru înseamnã cã ºi târgul nostru este foarte bine organizat, acest lucru fiind confirmat ºi de longevivitatea acestuia, anul acesta aflându-ne la cea de-a- XIV-a ediþie. A fost un succes faptul cã au apãrut participanþi noi, iar asta înseamnã cã ecourile au mers cãtre editori ºi aceºtia ºi-au dat seama cã se meritã sã vinã la Craiova. Sperãm ca ºi anul viitor sã fim la fel de capabili ºi sã aducem în continuare  participanþi noi.

M.I.: Între ce vârste aþi putea încadra publicul doritor de astfel de evenimente?

C.S.: Noi facem anumite statistici, cel puþin la târgul de la Bucureºti, de unde rezultã cã publicul nostru este format în mare parte din elevi, studenþi ºi din persoane adulte în jurul vârstei de 50 de ani, dar sã ºtiþi cã am vãzut ºi pensionari care vin cu plãcere ºi chiar petrec multe ore la noi în târg. Totuºi, vizitatorii sunt în mare parte tineri ºi ne bucurãm, mai ales pentru cã în România s-a lansat ideea cã nu se mai citeºte. Ori de câte ori am ocazia îmi permit sã combat aceastã idee. Dacã în România nu s-ar citi n-ar mai exista târgul de carte, iar editurile nu ar mai tipãri sute de titluri în fiecare an.

M.I.: Ce face „Gaudeamus” pentru a atrage publicul tânãr?

C.S.: În campania pe care o facem ne adresãm în primul rând elevilor ºi studenþilor, astfel distribuim afiºele ºi pliantele noastre în ºcoli, în campusuri universitare ºi în zonele pietonale. Bineînþeles cã avem ºi spoturi în care îi anunþãm sã ne viziteze, dar cel mai mare succes îl are campania pe  internet, unde avem ºi o paginã de Facebook. Prin statisticile pe care le facem la finalul evenimentului întrebãm oamenii de unde au aflat de târg. Pe lângã mass-media, care evident ne este alãturi, cei mai mulþi rãspund cã au aflat de pe internet, de unde reiese cã cei mai mulþi dintre vizitatori sunt tineri.

M.I.: Cât de receptivi sunt vizitatorii în legãturã cu donaþiile de carte cãtre bibliotecile rurale?

C.S.: Îmi place cã mi-aþi propus acest subiect pentru cã în primii ani erau mult mai receptivi. Anul acesta avem destul de puþine cãrþi adunate ºi îmi pare rãu cã este aºa. Sunt biblioteci rurale ºi chiar ºcolare care au mare nevoie de cãrþi. Noi avem un proiect pe care îl desfãºurãm în toatã þara ºi dorim sã susþinem cultura în mediile rurale. Avem numeroase destinaþii unde trebuie sã ajungã cãrþile, însã de 2 ani încoace se strâng tot mai puþine exemplare. Din acest motiv fac un apel oamenilor interesaþi, cei ce pot sã se lipseascã de o carte, douã, sã le aducã la târg pentru cã noi le dãm mai departe celor care au cea mai mare nevoie de ele. În mediile rurale nu trebuie sã lipseascã ºansa de a te cultiva ºi sincer vã spun cã sunt foarte apreciate aceste gesturi.

M.I.: Ce diferenþe sunt între târgul din Craiova ºi cel din alte pãrþi?

C.S.: Nu sunt diferenþe majore. Diferã locaþia ºi poate publicul, dar ºi în alte pãrþi tot tinerii sunt cei mai interesaþi. Târgurile noastre au deja o istorie foarte frumoasã, toate au evoluat de la o ediþie la alta, niciun târg nu a dat înapoi chiar dacã au existat ºi vremuri mai grele pentru toatã lumea. Diferenþe ar fi între târgurile din þarã ºi cel de pe litoral, acolo unde oferta de cãrþi trebuie adaptatã pentru lectura de vacanþã. Aceasta ar fi singurã diferenþa, în rest, oferta editurilor este aceeaºi peste tot, publicul este acelaºi, noi, suntem aceiaºi.

Încã din copilãrie pãrinþii au un rol important în stimularea interesului pentru lecturã

M.I.: Ce lipseºte târgului din Craiova?

C.S.: N-aº putea spune cã îi lipseºte ceva anume. Târgul din Craiova este un târg extraordinar ce se  remarcã prin mulþi oameni de culturã care vin sã-ºi desfãºoare lansãri ºi evenimente. Spaþiul de care dispunem în perioada târgului este acoperit la maxim, iar evenimentele sunt atât de numeroase încât nu am mai putea strecura ºi altele. Avem public, avem mulþi expozanþi, avem manifestãri ºi cred cã lucrurile merg conform aºteptãrilor noastre.

M.I.: Cum ar suna în viziunea dumneavoastrã un apel pentru oamenii care, aparent, nu sunt interesaþi de lecturã? Cum i-aþi convinge sã deschidã o carte?

C.S.: Este o întrebare foarte interesantã. Unui copil trebuie sã-i dai cartea potrivitã, în aºa fel încât sã-l atragã. Încã din copilãrie pãrinþii au un rol important în stimularea interesului pentru lecturã. Dacã îi dai unui copil o carte greoaie ºi plictisitoare pentru el va fi aproape imposibil de digerat. Un copil poate fi motivat cu uºurinþã sã citeascã, trebuie doar ajutat sã descopere ce subiecte îi capteazã interesul ºi imaginaþia. Unui adult, în schimb, îi este mai greu din cauza unui caracter mai puþin elastic. Pentru a-þi deschide apetitul pentru lecturã trebuie stabilit, mai întâi, care sunt lucrurile ce te atrag în viaþa de zi cu zi. Odatã ce ai realizat ce subiecte îþi stârnesc interesul, dorinþa de a citi va veni de la sine. Dacã citeºti o carte care þi-a plãcut în mod deosebit, probabil vei dori sã o citeºti ºi pe-a doua, ºi pe-a treia, ºi încetul cu încetul îþi vei putea alege corect domeniile în care vei dori sã profesezi ºi astfel toatã informaþia acumulatã îþi va deveni  utilã. Ca ºi în muzicã, dacã vrei sã înveþi pe cineva sã asculte muzicã clasicã trebuie sã-i dai sa asculte opere uºoare ºi plãcute. La fel e ºi în lecturã. 

Interviu de Mãdãlina Irodia. Foto: gaudeamus.ro

Comentarii cititori
sus

 

Lansare de carte - Varujan Vosganian - la Casa Bãniei

 

Varujan Vosganian ºi-a lansat vineri, 2 aprilie 2015, la Casa Bãniei din Craiova, volumul Jocul celor o sutã de frunze ºi alte povestiri, apãrut recent la editura Polirom. Oficiile de gazdã le-a fãcut ºeful Secþiei de Etnografie (Casa Bãniei) din cadrul Muzeului Olteniei, Cornel Bãlosu, la întâlnire fiind prezent un public numeros ºi mulþi scriitori craioveni. A spus câteva cuvinte, în deschidere, ºi Gabriel Chifu, revenit acasã, dupã cinci luni, pentru a onora acest eveniment. Despre scriitorul Varujan Vosganian, despre cãrþile sale – în special despre cea mai recentã - au vorbit apoi, pertinent ºi aplicat, criticii literari Gabriel Coºoveanu ºi Gabriela Gheorghiºor. Nu a lipsit, desigur, cuvântul autorului.

ªi ca sã nu spunem o poveste incompletã ºi subiectivã, îi invitãm pe cei care au timp ºi curiozitate sã afle cum a decurs evenimentul sã urmãreascã înregistrarea video de mai jos.

 

Comentarii cititori
sus

 

Aurelian Zisu ºi-a lansat volumul "Nopþile mele, nopþi..." 

 

Aurelian Zisu ºi-a lansat volumul de versuri Nopþile mele, nopþi..., vineri, 3 aprilie 2015, în sala Nicolae Romanescu a Bibliotecii Judeþene Alexandru si Aristia Aman din Craiova. Au vorbit despre carte si despre autor: Constantin M. Popa, Petrisor Militaru si Gabriel Cosoveanu. Mai mulþi elevi ºi poetul Aurelian Zisu au citit din cartea sa de versuri. Moderatorul întâlnirii a fost Nicolae Marinescu, directorul Editurii ”Aius”, la care a apãrut volumul. Puteþi urmãri imagini de la eveniment urmând linkul de mai jos.

Comentarii cititori
sus

 

Laureaþi ai Galei Premiilor de jazz – premiile Muzza pe 2014

                      

galaJuriul alcãtuit din Olivia Sima-realizator ºi prezentator SRR, Anca Romeci - realizator ºi prezentator - SRR, Radu Canarache - jazz fan, Alex Revenco - jurnalist ºi Alexandru ªipa - preºedintele Fundaþiei MUZZA ºi preºedintele juriului, întruniþi în data de 22 februarie 2015, au decis lista cu laureaþi ai Galei Premiilor de jazz-premiile MUZZA pe anul 2014 dupã cum urmeazã:

1-Muzicianul anului: nominalizaþi - Adrian Enescu, Elena Mîndru, Florin Rãducanu, Sorin Zlat.

laureat - SORIN ZLAT - pentru rezultatele de excepþie în anul precedent, finalist în concursurile de la Montreux, Birmingham, premiat la Lille-Franþa ºi Premiul II la Vilnius (premiul I nu s-a acordat), cel mai valoros recital în „Promenada Jazz Festival”, prezenþe aplaudate în cluburi din þarã ºi  Ronnie Scott din Londra

2-Formaþia anului: nominalizaþi BALAKO, Jazzappella, Florin Rãducanu, Sarosi Peter, Sorin Zlat

Laureatã - trupa BALAKO - pentru concertul de debut în aceastã formulã pe terasa de la Promenada Mall, prezenþe de succes la North Sea Jazz Festival Haga, Sibiu ºi Timiºoara, Budapesta Rock Festival ºi realizarea unui prim CD reuºit intitulat COLOURS

3-Revelaþia anului: nominalizaþi - Alex Muºat & Kilroy’s, Aylin Cadîr, grupul C.A.L.I., Trio Moonlight Shadow, Voland Szekely

Laureaþi - ALEX  MUªAT & KILROY’S - pentru recitalurile de succes în Bucureºti, Cluj, Timiºoara,  C.A.L.I. QUARTET - pentru MARELE PREMIU obþinut la concursul Sibiu 2014 ºi TRIO MOONLIGHT SHADOW pentru recitalul revelaþie la festivalul Sângeorz Bãi 2014

4-Confirmarea anului: nominalizaþi - Mihaela Alexa, Tasi Nora, Alex Constantin, Ramona Horvath, Constantin Mirea Quartet

Laureaþi - MIHAELA  ALEXA pentru recitaluri de excepþie pe diferite scene de club dar mai ales pentru micro-recitalul susþinut împreunã cu Sorin Zlat Trio la „Promenada jazz Festival” 2014; TASI  NORA-pentru recitaluri de succes pe diferite scene de club ºi concert dar mai ales pentru premiul obþinut la concursul Sibiu 2014; RAMONA HORVATH - pentru numeroasele recitaluri susþinute îndeosebi în Franþa ºi prima prezenþã a unui muzician român în festivalul de la clubul Sunset-Sunrise Paris, dar ºi pentru concertul organizat ºi susþinut la Cluj-Napoca „In Memoriam Jancsy Korossy”; COSTINEL MIREA QUARTET - pentru numerosele recitaluri de club dar ºi pentru premiul obþinut la concursul „Johnny Rãducanu” de la Brãila „Cea mai buna formaþie” ºi ALEX  CONSTANTIN - pentru numeroasele recitaluri de club dar ºi pentru premiul obþinut la concursul de la Sibiu 2014

5-CD-ul anului: nominalizaþi - Elena Mîndru - „Evening in Romania”, Florin Rãducanu & Friends - „Jazz Standard Mood from Viena”, Basorelief - „Ploaie în Macondo”, BALAKO - „Colours”, Mario & The Teachers - „Funny Balkan”.

CD-UL ANULUI: ELENA MÎNDRU - „EVENING IN ROMANIA” - pentru compoziþiile extrem de reuºite, pentru inspiratele texte ºi aranjamente conferite atît propriilor creaþii cît ºi celor semnate de Johnny Rãducanu ºi Marius Popp, pentru buna colaborare muzicalã ºi artisticã cu cei patru muzicieni finlandezi prezenþi pe acest album.

6-Premiul pentru publicisticã: nominalizaþi - Ioan Muºlea, Doru Ionescu, Alex Vasiliu

Laureat - IOAN MUªLEA pentru cartea „Istoria Jazz-ului” - care dovedeºte o foarte bunã documentare ºi cîteva pertinente idei proprii.

7-Premiul pentru blues: nominalizaþi - Alexandru Andrieº, Alex Muºat & Kilroy’s ºi Nightlosers.

Laureat - ALEXANDRU ANDRIEª - pentru numeroasele ºi valoroasele realizãri discografice (CD ºi DVD) ºi concertistice din 2014, atît în plan muzical ºi literar, cît ºi managerial.

8-Managerul anului: nominalizaþi - Liviu Briciu - Câmpina, Tako Norbert - Timiºoara, Marian Gîlea - Braºov, Szekely Roland - Sângeorz Bãi

Laureaþi - TAKO NORBERT - atît pentru calitatea artiºtilor invitaþi din þarã ºi strãinãtate în Festivalul Timiºoara 2014, cît ºi pentru excelenta organizare a acestui eveniment ºi LIVIU BRICIU - pentru cã a dovedit atît la ediþia din 2014 cât ºi la precedentele trei ediþii ale Festivalului de jazz de la Câmpina cã se poate organiza un eveniment reuºit cu muzicieni îndeosebi din þarã ºi într-o micã localitate, cã ºi în jazz „omul poate sfinþi locul”.

9-Diplome de excelenþã: Alexandru Cãrãuºu, Aurel Gherghel, Gyorgy Zolt, Iosif Viehmann, Ioan Pitty Vintilã (comentatori/promotori de jazz) pentru dãruirea ºi competenþa cu care au comentat ºi promovat o întreagã viaþã valorile jazz-ului, dar mai ales cele autohtone.

10-Premiul special al ICR - Grupul BASORELIEF - pentru puterea de a reveni pe scena de jazz cu recitaluri de valoare, cu creaþii proprii, cu un stil inconfundabil ºi mai ales pentru CD-ul „POAIE ÎN MACONDO”.

11-Premiul special al Fundaþiei MUZZA - EDI JAK NEUMAN - pentru numeroasele prezenþe pe scene de club dar mai ales pe scene de teatru, cu creaþii ºi interpretãri proprii-saxofon tenor, ca ºi pentru atitudinea combativã pe propriul blog vizavi de activitatea din jazz-ul românesc.

Olivia Sima
Anca Romeci
Radu Canarache
Alex Revenco
Alexandru ªipa

Comentarii cititori
sus

 


modern modernism postmodern postmodernism poesie realism realistic fantastic essay critique chronique poete dictionnaire prose thetre lyrique lyrisme vers lettre voyage hyperbole libre interwie revue metaphore philosophie sens film movie event translation relation cinema nick hornby simona popescu ana blandiana t.o. bobe liviu antonesei cornel mihai ungureanu corina ungureanu mircea cartarescu gabriel liiceanu paul goma andrei plesu bogdan suceava nina simone neil young high fidelity ghost world eternal sunshine jim jarmusch bill murray steve buscemi mircea martin matei calinescu norman manea virgil duda tolstoi dostoievski puskin cehov suskind inoue kawabata mishima berberova bulgakov quignard yourcenar leif panduro paulo coelho andrei makine alessandro baricco peter esterhazy hubert lampo par lagerkvist richard bach durrenmatt boll adolfo bioy casares llosa daniel keyes carlos fuentes botton modiano tennesee williams frabetti mccullers walser doxiadis page golding lindgren musil mann hemingway lenz kertesz capek ulitkaia sebastian eliade cioran noica bernanos werfel duras joyce nabokov soseki atxaga krausser guimard cusack scarlett johansson breban papillon empire falls tismaneanu pfeiffer bridges mircea ivanescu twain jessica fletcher james stewart katherine hepburn spencer tracy angelina jolie steven segal will smith rossini lucescu lone star felini antonioni barnaby seinfeld humanitas polirom zeus amelie russel crowe charlotte gainsbourg iben hjejle peter pan dickens bronte bruel hitchcock burroughs dinu flamand woody allen johnny depp andie mcdowell john ford pietje bell jules et jim almost famous chaplin john voight sommersturm travolta uma thurman friends ally mcbeal daphne du maurier steve martin liv ullman mumford john fante fitzgerald manet monet degas che guevara renoir hugo virginia woolf ed harris marta petreu gabriel andreescu burt reynolds pacino de niro monroe dean martin elvis mathieu madison county clint eastwood meryl streep blow up zatoichi mihalkov miller james stewart thora birch terry zwigoff thornton montesquieu cassanova closer julia roberts hugh grant modigliani verdi bloody sunday chain reaction before sunset ethan hawke julie delpy faulkner bukowski sartoris gombrowicz montherlant marquez proust sabato saint-exupery steinbeck ishiguro tuca dominguez julia kristeva dan brown lincoln jeffrey archer robin cook agatha christie poirot colin forbes john grisham bill clinton bush ioan paul tolkien umberto eco leonardo da vinci van gogh roald dahl manolescu paleologu iron maiden sharon stone madonna sarah hall kurt vonnegut anthony burgess salman rushdie isabel allende henry miller anais nin martin heidegger blochmann hannah arendt jose ortega y gasset julius evola celine camus cohen beatles lovinescu maiorescu eminescu calinescu plotin purcarete nietzsche montaigne lossky evdokimov aristotel shakespeare hamlet blaga ionesco djuvara yoga olimp bloom medeea oscar wilde coen paraskevopoulos macbeth american beauty harold pinter stoiciu john cusack amedeus marivaux dumas iglesias titanic mena suvari kevin spacey