•  Mircea Pricãjan


sus

Mircea Pricãjan

 

 

Cleanul și, mai bine, mreana

 

Ar fi vrut sã iasã din casã, sã se dea jos din pat și sã treacã pragul afarã, ce dacã încã nu se luminase de ziuã, ce dacã probabil ploua cu gãleata, auzea ropotul pe acoperiș, numai asta putea sã fie, apa izbind țigla bãtrânã și prelingându-se în șiroaie cãtre burlane, un uruit continuu, sau poate cã sufla doar vântul, casa era veche, o clãdiserã bunicii cu mâna lor înainte sã vinã pe lume tatãl lui, asta era de mult, tare de mult, cãci tatãl lui era bãtrân, ce sã mai vorbim de bunici, când sufla vântul tare o fãcea sã cânte sumbru, uruia cam ca acum, uuuuuuuu, fãcea și, la intervale, iiiiiii, un scârțâit monoton, așa-i, scârțâitul acela lipsea acum, ia sã asculte mai bine… uuuuuuu, uuuuuu, fãrã niciun iiiiiii, deci ploua, ploaie de varã, venea brusc, se precipita cu simț de rãspundere și pleca mai departe în treburile ei, pânã sã se ridice el din pat și sã strãbatã camera spre ușã poate cã se și oprea, poate se oprea și odatã cu ea plecau și norii, se trãgea draperia nopții și se fãcea dimineațã, puținã rãcoare, umezealã și luminã clarã doldora de promisiuni, parcã vedea deja licãrul apei din râu, curgerea lui masivã, universul unduitor la suprafațã în ale cãrui adâncuri rãcoroase se plimbau bancuri de pești, mrene și cleni, fetele fâșnețe și bãieții leneși, știa sã-i recunoascã dupã cum trãgeau de fir, simțea în deget, mușcãtura mrenei era țâfnoasã, agitatã, o luptã, în vreme ce a cleanului abia de-o simțeai, era timidã, o renunțare, dacã nu erai atent nici nu bãgai de seamã, amândoi însã cântãreau la fel de greu când îi smulgeai din apele lor, ele fiindcã se zbãteau, loveau din coadã cu nerv, refuzau sã cedeze, ei pentru cã, deși placizi, aproape nemișcați, aveau corp mare, bombat, cu pântece albicios și spinare plinã de solzi groși, îi unea dunga roșiaticã din dreptul înotãtoarelor laterale, deseori o mângâiase, așteptându-se sã simtã cine știe ce și nesimțind de fapt nimic, prinsese puțini de când începuse sã umble la pescuit, mai puțini decât și-ar fi dorit, ar fi vrut sã îi scoatã unul dupã altul, sã nu aibã odihnã, oamenii sã se opreascã sus, pe puntițã, sã uite de ale lor și sã rãmânã cu ochii la el, mirați de norocul lui, surâzând și aplaudându-l din când în când încet, sã nu sperie peștii, sã nu sperie norocul, asta visa el,  se vedea un mic erou local, generos, ar fi dat din captura sa la toatã lumea, ia, tu ține o pungã de mrene, tu poftește un braț de cleni, nu vã înghesuiți, este pentru toatã lumea, este pe sãturate, dar nu prinsese mai mult de o pungã cu totul, și cleni, și mrene, într-o zi doi, în alta trei sau patru și altã datã nimic, se întorcea acasã dezamãgit, înfrânt, rușinat chiar, lasã, Bogdi, prinzi tu mâine, nu seacã râul pânã mâine, mai uita de necaz, bunica știa mereu cum sã îl ia, bunicul era mai rece, în grațiile lui trebuia sã intri, nu erai luat de mânã și adus fãrã efort, cu toate cã și bunu îl mai liniștea, îl lua de dupã cap și, punându-i undiþa și juvelnicul și traista cu ace, plumbi, monturi deoparte, îi vorbea despre lucruri de demult, râdea pe sub mustața (vorba vine, bunu se rãdea în fiecare dimineațã cu conștiinciozitate cazonã), zâmbea șugubãț și îi spunea povești gogonate din tinerețea lui, de aceea nici nu îi plãcea când, neavând cu cine sã meargã la rãu, Vasi uneori avea treabã prin grãdinã, era mai mare și ai lui îi dãdeau de lucru, mergea bunu cu el, fiindcã lui bunu îi plãcea sã vorbeascã, nu îi tãcea gura o clipã și speria mrenele, ele erau mai sperioase, dar agitația lor îi punea pe fugã și pe cleni, iar el rãmânea cu buzele umflate, degeaba stãtea cu bãțul în mânã ore întregi, degeaba se îndepãrta prin apa râului, nimic nu trãgea și de pe mal vocea bunicului fãcea aerul sã vibreze, bunu vorbea și împletea coronițe din stuf verde sau cioplea un toiag sau desena în țãrânã lucruri pe care Bogdi nu le vãzuse niciodatã, bunu le ștergea întotdeauna cu piciorul înainte ca el sã ajungã înapoi la mal, de aceea cei mai mulți pești îi prinsese cu Vasi, el cunoștea locuri tainice, el știa sã cheme mrenele, sã le momeascã, de la el învãțase și Bogdi sã pescuiascã, nu vrei sã vii cu mine, mai bine decât sã stai aici, pe stradã, și sã tai frunze la câini, ba da, vin, zisese fericit, se cam plictisea singur, mãcar dacã ar fi avut un câine cãruia sã îi taie frunze, Vasi era vlãjgan mare, i se fãcuse milã de el, probabil, altfel nu se uitase spre Bogdi de când începuse vara și pe el îl aduseserã pãrinții la bunici, așa cã a mers cu el și a învãțat imediat ce mare plãcere e sã stai nu pe stradã, ci pe râu, sã ții o vergea în mânã și sã speri cã vei simți cândva ciupitura peștelui la capãtul firului, ah, ciupitura aia, parcã o simțea și acum, ce-ar mai coborî din pat, îl ard degetele sã ținã firul înfãșurat, sã priveascã lung spre cer și, când se așteaptã mai puțin, ciup-ciup-ciup, cleanul sau, mai bine, mreana, zbaterea ei când iese din apã, o vibrație care strãbate spațiul dintre ei folosind firul de nailon și vergeaua ca mijloc de comunicare, numai de nu ar ploua, de s-ar lumina odatã de ziuã, nu are ceas, nu știe exact cât mai este pânã în zori, l-a trezit un zgomot puternic - un tunet? - și apoi gândul la pescuit i s-a înșurubat în creier, de atunci nu mai are stare, ar da plapuma la o parte, s-ar furișa afarã din casã, sculele necesare sunt în curte, imediat dupã ușa șoprului, are în traistã tot ce-i trebuie, chiar și o cutiuțã de plastic cu gãurele în care, printre fulgii de rumeguș, viermușii albi cu siguranțã încã mai mișunã vioi, dar probabil cã ar mai putea prinde și niște cosași în iarba de pe mal, s-ar lãsa pe vine cu palma fãcutã cãuș și, la momentul potrivit, ar nãpusti-o asupra gânganiei, ce neplãcutã e senzația mișcãrilor ei disperate sub mâna lui, cosașii sunt buni însã la cleni, le rupi picioarele și înfigi acul pe dupã cap, încovoi puțin gângania și îl scoți chiar prin vârful cozii, îl scoți pânã dincolo de crestãturã, altfel peștele îl prinde cu gura și îl scoate din cârlig, asta îl învãțase Vasi din prima zi, la fel faci și cu viermușii, blochezi momeala bine, nu am venit sã dãm de mâncare la pești, am venit sã îi prindem, Bogdi se uita la el cu ochi mari și lãcrãmoși, ca în desenele animate chinezești, Sandy Bell și celelalte, dãdea din cap și memora fiecare cuvințel, ce-i plãcea învãța repede, asta le spusese pãrinților la o ședințã doamna, e încãpãțânat și nãzuros, dar ce-i place prinde din zbor, de atunci maicã-sa repeta asta cu falã și când trebuia, și când nu, probabil ca justificare pentru propriile ei carențe, oricum, Bogdi era de acord cu doamna, bãga la cap un-doi când îl interesa, blochezi bine momeala, nu am venit sã dãm de mâncare la pești, s-ar fi dus sã îi prindã chiar atunci, mãcar de s-ar opri ploaia, viermușii i-ar ajunge, cosași slabe șanse sã gãseascã în iarba udã, dar sunt bune și mrenele, dacã ai rãbdare și ești atent, reacționezi repede, imediat ce mușcã, poate fi viermușul și mreana, îl credea pe Vasi, vãzuse la el cã e posibil, viermușul și mreana, pac, pac, pac, ca o magie, o singurã datã, adevãrat, dar atunci chiar se opriserã câțiva pe puntițã și priveau mirați performanța noului sãu prieten și maestru, bravo, mãi, ești tare, ai pe vino-n coa' la pești, oameni cu biciclete care mergeau pe deal sã culeagã mãcrici și urzici, sã ducã acasã pentru fiert cu lapte, fãcea și bunica uneori, deși lui nu îi plãcea, vãzuse pungile de rafie goale, împãturite și turtite sub clapa cu arc a portbagajului de la bicicletã, aplaudaserã, ei, așa voia sã facã și el, sã își egaleze maestrul, viermușul și mreana, sã vinã acasã cu juvelnicul plin ochi, sã îl fluture victorios pe lângã corp, sã nu îi pese de greutatea lui și sã primeascã pe drum privirile admirative ale trecãtorilor, Bogdi, marele pescar de mic, numai de s-ar opri odatã ploaia, auzi cum face, uuuuuuuuu, un potop, sigur o sã se umfle râul, o sã vinã cu ape tulburi de la munte, și cine știe ce altceva o sã mai aducã, de s-ar face mãcar lumina, sã vadã.

Paleu, 8 aprilie 2015

Comentarii cititori
sus
Comentarii cititori
sus

 


modern modernism postmodern postmodernism poesie realism realistic fantastic essay critique chronique poete dictionnaire prose thetre lyrique lyrisme vers lettre voyage hyperbole libre interwie revue metaphore philosophie sens film movie event translation relation cinema nick hornby simona popescu ana blandiana t.o. bobe liviu antonesei cornel mihai ungureanu corina ungureanu mircea cartarescu gabriel liiceanu paul goma andrei plesu bogdan suceava nina simone neil young high fidelity ghost world eternal sunshine jim jarmusch bill murray steve buscemi mircea martin matei calinescu norman manea virgil duda tolstoi dostoievski puskin cehov suskind inoue kawabata mishima berberova bulgakov quignard yourcenar leif panduro paulo coelho andrei makine alessandro baricco peter esterhazy hubert lampo par lagerkvist richard bach durrenmatt boll adolfo bioy casares llosa daniel keyes carlos fuentes botton modiano tennesee williams frabetti mccullers walser doxiadis page golding lindgren musil mann hemingway lenz kertesz capek ulitkaia sebastian eliade cioran noica bernanos werfel duras joyce nabokov soseki atxaga krausser guimard cusack scarlett johansson breban papillon empire falls tismaneanu pfeiffer bridges mircea ivanescu twain jessica fletcher james stewart katherine hepburn spencer tracy angelina jolie steven segal will smith rossini lucescu lone star felini antonioni barnaby seinfeld humanitas polirom zeus amelie russel crowe charlotte gainsbourg iben hjejle peter pan dickens bronte bruel hitchcock burroughs dinu flamand woody allen johnny depp andie mcdowell john ford pietje bell jules et jim almost famous chaplin john voight sommersturm travolta uma thurman friends ally mcbeal daphne du maurier steve martin liv ullman mumford john fante fitzgerald manet monet degas che guevara renoir hugo virginia woolf ed harris marta petreu gabriel andreescu burt reynolds pacino de niro monroe dean martin elvis mathieu madison county clint eastwood meryl streep blow up zatoichi mihalkov miller james stewart thora birch terry zwigoff thornton montesquieu cassanova closer julia roberts hugh grant modigliani verdi bloody sunday chain reaction before sunset ethan hawke julie delpy faulkner bukowski sartoris gombrowicz montherlant marquez proust sabato saint-exupery steinbeck ishiguro tuca dominguez julia kristeva dan brown lincoln jeffrey archer robin cook agatha christie poirot colin forbes john grisham bill clinton bush ioan paul tolkien umberto eco leonardo da vinci van gogh roald dahl manolescu paleologu iron maiden sharon stone madonna sarah hall kurt vonnegut anthony burgess salman rushdie isabel allende henry miller anais nin martin heidegger blochmann hannah arendt jose ortega y gasset julius evola celine camus cohen beatles lovinescu maiorescu eminescu calinescu plotin purcarete nietzsche montaigne lossky evdokimov aristotel shakespeare hamlet blaga ionesco djuvara yoga olimp bloom medeea oscar wilde coen paraskevopoulos macbeth american beauty harold pinter stoiciu john cusack amedeus marivaux dumas iglesias titanic mena suvari kevin spacey