•  Florina Ilis


sus

Florina Ilis

 

Mi s-a spus cã fac miºto de Wikipedia...

 

florina ilisLaureatã a premiului Courrier International pentru cel mai bun roman strãin publicat în Franþa, în 2010, pentru La Croisade des enfants/Cruciada copiilor, apãrut la editura Syrtés, scriitoarea Florina Ilis a publicat de curând în Hexagon un alt roman. Un roman care încearcã sã punã cuvinte pe un mit: cel al aurei pe care românii au construit-o în jurul celui mai mare poet naþional, Mihai Eminescu (1850-1889). Între realitate ºi vis, între conspiraþie politicã, dragoste ºi nebunie, viaþa poetului fascineazã într-un asemenea grad încât a devenit obsesie. La câteva luni de la apariþia romanului în limba francezã, Florina Ilis se dezvãluie într-un interviu acordat revistei Courrier International.

Iulia Badea-Guéritée: De ce o carte atât de densã pe un subiect considerat deja a fi epuizat? Toatã lumea ºtie pe de rost subiectul Eminescu.

Florina Ilis: Este adevãrat cã toþi elevii de liceu îl cunosc deja în România. Este cel mai mare poet român. Ceea ce uitãm des este cã el a început sã scrie în momentul în care limba românã însãºi începea sã devinã o limbã literarã. Odatã cu opera sa, limba românã a fãcut un salt calitativ. Titus Maiorescu, critic literar care i-a fost contemporan ºi cu care începe romanul meu, scria cã secolul XX va fi un secol influenþat de Mihai Eminescu, prin poeziile lui. Exact aceasta este problema, cãci din cauza influenþei sale, cu ea, de fapt, a început scrierea mitului Eminescu.

Eu însumi, ca toþi liceenii, l-am descoperit în liceu. Latura sa poeticã m-a obsedat foarte repede. Am început sã scriu dupã ce a cãzut comunismul, în 1989. O datã terminat romanul Cruciada copiiilor, mi-am amintit de vechea mea iubire, am avut chef sã imaginez un dialog al poetului cu un pãrtaº al aceleiaºi pasiuni creative. Mi-am adus aminte deci ºi de Vieþile paralele. Am decis sã scriu douã biografii paralele, însã personajul Eminescu era atât de puternic încât am renunþat la al doilea personaj.

IBG: Cum vã explicaþi astãzi aceastã pasiune a românilor pentru Eminescu?

FI: Mitul sãu a început la moartea sa. Existã construcþia imaginii morþii sale, a cortegiului funebru, al oamenilor politici ai epocii care l-au însoþit spre cimitir. Discursul meu deconstructiv a avut ca reper articolele care îl elogiau, rapoartele clinice despre nebunia lui, discursurile politice, biografiile care au fost publicate. Am deconstruit toate discursurile despre el pentru a-l construi pe al meu. Dar poate cã acesta este rolul artei, nu-i aºa?

IBG: Romanul dvs este construit ca o anchetã, ca un document, cu note reale care provin din sursele epocii, care rup practic ritmul romanului. Care este rolul acestora?

FI: Imediat dupã moartea sa, spaþiul public a fost inundat de persoane care vorbeau despre el, care afirmau cã l-au cunoscut, ºi care dãdeau ca exemplu notiþele pe care le aveau despre el. Am concentrat numeroase referinþe pentru a mã juca, discret, cu ele. Cineva mi-a spus chiar cã fac miºto de Wikipedia, cã îmi bat joc de ea... dar existã inclusiv referinþe inventate, pânã la urmã. Însã ele dau, culmea, ºi mai multã autenticitate tabloului meu de epocã. Ceea ce au fãcut politicienii români interbelici, distrugând alþi scriitori ºi recuperând doar statura lui Mihai Eminescu, mitul sãu, din cauza unei poezii prost interpretate (Împãrat ºi proletar) a fost foarte jalnic.

Însã în tot ceea ce am fãcut am fost ghidatã de ceea ce credea Plutarh, de fapt. El scria cã nu trebuie sã scriem niciodatã despre oameni celebri, niciodatã biografiile lor, ci doar asupra dimensiunii umane a personajelor. N-am vrut deloc sã încerc o abordare miticã, ci mai degrabã o privire asupra vieþii sale interioare, asupra sentimentelor sale. Am vrut sã refac Omul, plecând de la mit. ªi, timp de 7 ani foarte lungi, munca mea de cercetare, care se aflã la baza romanului, s-a concentrat pe acest aspect.

IBG: Cum a fost primit acest roman de publicul românesc?

FI: Ca ºi recepþia poetului, ºi recepþia romanului a fost divizatã. Pentru unii este de neatins, pentru alþii este doar un poet din secolul al XIX-lea. Cred, deci, cã ºi cei care au scris recenzii s-au grãbit. Pentru un asemenea roman este necesar sã te gândeºti mai bine înainte de a scrie.

IBG: În roman apar ºi membri ai Securitãþii, instrument represiv comunist care nu exista totuºi în timpul existenþei poetului...

FI: Citind notele care existau despre el mi-am dat seama cã era considerat deja în timpul vieþii ca fiind un obiectiv care trebuie supravegheat de aproape, care era urmãrit pânã ºi în cotidianul celor mai mici gesturi. Un pic similar muncii desfãºurate de Securitate, ulterior. Mi-am imaginat doar cum ar fi reacþionat Securitatea dacã ar fi dorit sã facã ea din el un mit naþional.

IBG: Aþi scris ºi poezii, asemeni lui Mihai Eminescu. De ce aþi devenit, ulterior, romancierã?

FI: Am devenit romancierã cãci nu puteam scrie poezia pe care aº fi dorit-o. Am scris haiku-uri, artã japonezã pe care pânã ºi copiii o practicã acolo, pentru cã a fost o provocare pentru mine. ªi pentru cã vorbesc aceastã limbã. Am ceva în comun cu ea. Dar doar 17 poezii, cãci un haiku are doar 17 silabe.

Interviu realizat de Iulia Badea-Guéritée, Paris

Comentarii cititori
sus

 


modern modernism postmodern postmodernism poesie realism realistic fantastic essay critique chronique poete dictionnaire prose thetre lyrique lyrisme vers lettre voyage hyperbole libre interwie revue metaphore philosophie sens film movie event translation relation cinema nick hornby simona popescu ana blandiana t.o. bobe liviu antonesei cornel mihai ungureanu corina ungureanu mircea cartarescu gabriel liiceanu paul goma andrei plesu bogdan suceava nina simone neil young high fidelity ghost world eternal sunshine jim jarmusch bill murray steve buscemi mircea martin matei calinescu norman manea virgil duda tolstoi dostoievski puskin cehov suskind inoue kawabata mishima berberova bulgakov quignard yourcenar leif panduro paulo coelho andrei makine alessandro baricco peter esterhazy hubert lampo par lagerkvist richard bach durrenmatt boll adolfo bioy casares llosa daniel keyes carlos fuentes botton modiano tennesee williams frabetti mccullers walser doxiadis page golding lindgren musil mann hemingway lenz kertesz capek ulitkaia sebastian eliade cioran noica bernanos werfel duras joyce nabokov soseki atxaga krausser guimard cusack scarlett johansson breban papillon empire falls tismaneanu pfeiffer bridges mircea ivanescu twain jessica fletcher james stewart katherine hepburn spencer tracy angelina jolie steven segal will smith rossini lucescu lone star felini antonioni barnaby seinfeld humanitas polirom zeus amelie russel crowe charlotte gainsbourg iben hjejle peter pan dickens bronte bruel hitchcock burroughs dinu flamand woody allen johnny depp andie mcdowell john ford pietje bell jules et jim almost famous chaplin john voight sommersturm travolta uma thurman friends ally mcbeal daphne du maurier steve martin liv ullman mumford john fante fitzgerald manet monet degas che guevara renoir hugo virginia woolf ed harris marta petreu gabriel andreescu burt reynolds pacino de niro monroe dean martin elvis mathieu madison county clint eastwood meryl streep blow up zatoichi mihalkov miller james stewart thora birch terry zwigoff thornton montesquieu cassanova closer julia roberts hugh grant modigliani verdi bloody sunday chain reaction before sunset ethan hawke julie delpy faulkner bukowski sartoris gombrowicz montherlant marquez proust sabato saint-exupery steinbeck ishiguro tuca dominguez julia kristeva dan brown lincoln jeffrey archer robin cook agatha christie poirot colin forbes john grisham bill clinton bush ioan paul tolkien umberto eco leonardo da vinci van gogh roald dahl manolescu paleologu iron maiden sharon stone madonna sarah hall kurt vonnegut anthony burgess salman rushdie isabel allende henry miller anais nin martin heidegger blochmann hannah arendt jose ortega y gasset julius evola celine camus cohen beatles lovinescu maiorescu eminescu calinescu plotin purcarete nietzsche montaigne lossky evdokimov aristotel shakespeare hamlet blaga ionesco djuvara yoga olimp bloom medeea oscar wilde coen paraskevopoulos macbeth american beauty harold pinter stoiciu john cusack amedeus marivaux dumas iglesias titanic mena suvari kevin spacey