•  Haugh Béla


sus

Haugh Béla

 

 

Isprãvile lui Hàry Jànos (1914)

XIV

Cum am scãpat de o altã nãpastã

 

(Povestea precedentã, în numãrul 57)

Fugeau francezii în frunte cu împãratul lor, marele Napoleon. Iar noi goneam dupã ei. Pe care-l ajungeam din urmã, îl cãsãpeam; dar a trebuit sã lãsãm frâul mai moale, altfel cei urmãriþi ar fi întins-o iepureºte. Dupã ce am spulberat oastea inamicã, am þinut un consiliu de rãzboi ºi am hotãrât cã vom cuceri Parisul.
La auzul veºtii, s-au bucurat toate cãtanele. Pânã ºi rãniþii au sãrit în picioare ori în ºa ºi s-au vindecat degrabã, pânã sã ajungem sub zidurile capitalei franþuzeºti.

Ca de obicei, escadronul nostru mãrºãluia în linia întâi. Curãþam drumul în avangarda armiei ºi dacã nimeream peste vreun grup suspect, îl zãpãceam pe loc. Ne-am abãtut când în dreapta, când în stânga, aºa am pacificat întreaga regiune. Uneori, n-am avut parte nici de mâncare, nici de bãuturã vreme de-o sãptãmânã întreagã ºi-am trãit numai cu aer, care în pãrþile acelea e la fel de dens ca o ceaþã; ba cui i-a plãcut chiar zicea cã are un gust deosebit. 

Când am ajuns la marginea Hexagonului, eram deja extenuaþi. Cãpitanului i s-a fãcut milã de noi ºi ne-a dus într-un oraº unde am fost primiþi cu ovaþii. Cãlduroasa întâmpinare ne-a încurajat ºi am hotãrât sã ne petrecem noaptea aici, dacã vom gãsi sãlaºul potrivit. Ne-am adãpostit într-o preafrumoasã fermã, unde am putut ºi sã vedem de cai, ºi sã ne simþim noi înºine în siguranþã, deoarece era înconjuratã de un zid înalt de piatrã.

Nici n-a început soarele sã apunã, cã ne-am întins cu toþii în podul ºurii ºi ne-am scufundat pe datã în somn. Dar n-am avut parte de nici cinci minute de somn, deoarece santinela ne-a trezit ºi a raportat cã ferma a fost înconjuratã de circa o sutã de mii de francezi.

- Ne vom tãia drum prin ei chiar de-ar fi un milion, am rãcnit eu.

- Las-o mai moale, Jancsi! m-a domolit cãpitanul. Chiar dacã noi am putea sã-i rãzbim, cãluþii noºtri sunt prea obosiþi.

- Asta-i adevãrat, l-am aprobat din cap.

- Vezi, mãi Jancsi? a continuat cãpitanul. Uneori n-ajunge numai vitejia.

- Atunci trebuie sã nãscocim ceva, i-am rãspuns încruntându-mã.

- Cu asta îmi bat capul ºi eu, zise comandantul, dar nu-mi vine nici o idee.

Am vãzut cã din nou îmi revine sarcina de a ne scãpa pielea, aºa cã am sãrit pe datã cu un plan. Era o treabã cât se poate de urgentã. I-am sfãtuit sã cãutãm pivniþa, sã facem un tunel acolo unde se terminã, sã ieºim la suprafaþã ºi sã atacãm inamicul din spate. Pânã atunci, îºi vor reveni în puteri ºi caii noºtri. 

Ideea le-a plãcut tuturor, aºa cã întregul escadron a coborât în beci. Afarã, francezii se pregãteau sã dea poarta la pãmânt. ªtiu asta doar din ce-am auzit, pentru cã înainte de a coborî a trebuit sã caut un burghiu potrivit. N-am gãsit nimic asemãnãtor, aºa cã am rupt fiarele de pe trei pluguri ºi le-am fixat pe o oiºte - ºi iatã sfredelul gata!

L-am purtat triumfãtor pânã în pivniþã, unde camarazii mã aºteptau nerãbdãtori. E adevãrat cã voia le era bunã, deoarece cei mai mulþi încãlecaserã pe câte un butoi cu vin ºi sugeau din ele licoarea cu ajutorul tecilor gãurite. Mi-au umplut pe datã chivara cu un rubiniu ales ºi, dupã ce l-am dat pe gât, am început sã strãpung zidul beciului.

Spre surprinderea mea, peretele de sub pãmânt a cedat dintr-una. Am trecut prin gaurã ºi am constatat cã am ajuns într-o altã pivniþã. Iatã un lucru folositor, un culoar subteran format dintr-o înºiruire de beciuri - aºa nu va trebui sã mã spetesc cu sfredelitul ºi voi ajunge fãrã bãtãi de cap în spatele duºmanului.

Întregul escadron s-a furiºat prin deschizãturã, mai puþin un om care n-a dorit sã coboare de pe butoiul cu vin ºi s-a hotãrât sã treacã abia când francezii au spart uºa pivniþei. L-au zãrit imediat pe nefericit, deoarece îi atârnau picioarele prin crãpãturã, iar în cealaltã parte se prinsese cu amândouã mâinile de noi. Noi îl trãgeam înãuntru, dar inamicul nu ne lãsa, ci îl tracta de picioare înapoi. Datoritã întinderii, trupul i s-a subþiat ºi i s-a lungit ca o funie, dar pânã la urmã tot am reuºit sã-l recuperãm. 

Vãzând aceasta, francezii s-au mâniat atât de tare încât au încercat sã forþeze borta, dar nu puteau sã treacã decât unul câte unul. Nu aveau cum sã vinã mai mulþi, deoarece într-atât se crãpase zidul cât sã încapã o singurã persoanã. Asta le-a fost pieirea.

Noi l-am lãsat pe fiecare sã se strecoare pânã când i s-a iþit scãfârlia, apoi i-am tãiat-o ca la o broascã þestoasã ºi am azvârlit-o deoparte, iar apoi am tras ºi trupul din gaurã. Iar ei continuau sã vinã fãrã întrerupere, deoarece habar n-aveau ce-i aºteaptã dincolo.

La un moment dat, ne-am dat seama cã pivniþa s-a umplut cu cãpãþâni de francezi. Iar ei continuau sã treacã. Ce sã facem? Am strãpuns ºi celãlalt zid al beciului ºi, când s-a umplut ºi aceastã încãpere, am început sã forãm a treia bortã. De aceasta nu prea mai era nevoie, deoarece rãmãseserã doar vreo sutã de oameni, floare la ureche! Dar noi n-aveam de unde sã ºtim câþi au rãmas, aºa cã am dat gaurã ºi în cel de-al treilea zid.

Când francezii au contenit sã se iveascã, ne-au întors în prima pivniþã. Pe camaradul transformat în funie a trebuit sã-l facem ghemotoc ºi sã-l ducem cu noi aºa, încolãcit ca o trâmbiþã, deoarece nici nu putea sã umble pe propriile picioare, nici n-ar fi încãput în beci.

Am fi vrut sã ne odihnim un pic, dar Pãsãri-Lãþi-Lungilã al nostru se þinea de ºale ºi urla de durere, aºa cã i-am sãrit în ajutor. Am încercat sã-l îndesãm la loc, dar n-am obþinut nici un rezultat, doar l-am chinuit în plus, de-a început sã se vaiete înfiorãtor. Am abandonat ideea comprimãrii. L-am pus la înmuiat în apã rece, dar tot fãrã nici un efect. În cele din urmã, am reuºit sã-l tocmim dupã ce i-am cerut fermierului sã ne dea o oca de oþet, cu care atât l-am frecat atât intern cât ºi extern pânã când i s-a acrit ºi a revenit la vechea formã.

Dar între timp începuserã sã mijeascã zorii ºi, întrucât comandantul a dat ordinul de plecare, am înºeuat caii ºi ne-am pregãtit de ducã fãrã sã fi închis o geanã.

Gazda noastrã cea omenoasã ne-a umplut raniþele cu caltaboºi, cârnaþi, slãninã ºi a agãþat de oblâncul fiecãrei ºei câte-un butoiaº cu vin, ceea ce ne-a prins foarte bine. Ne-am împrietenit atât de tare, încât în cele din urmã nu ne-a venit sã ne despãrþim.

 

Traducere de Franciscus Georgius

 

Ediþia de bazã:

Haugh Béla, Vitéz Háry János hõstettei, Budapest, Franklin-Társulat, 1914

Cartea premiatã cu menþiune la concursul Szehér de cãtre Societatea literarã Kisfaludy

http://mek.oszk.hu/11300/11375/11375.htm

Comentarii cititori
sus

 


modern modernism postmodern postmodernism poesie realism realistic fantastic essay critique chronique poete dictionnaire prose thetre lyrique lyrisme vers lettre voyage hyperbole libre interwie revue metaphore philosophie sens film movie event translation relation cinema nick hornby simona popescu ana blandiana t.o. bobe liviu antonesei cornel mihai ungureanu corina ungureanu mircea cartarescu gabriel liiceanu paul goma andrei plesu bogdan suceava nina simone neil young high fidelity ghost world eternal sunshine jim jarmusch bill murray steve buscemi mircea martin matei calinescu norman manea virgil duda tolstoi dostoievski puskin cehov suskind inoue kawabata mishima berberova bulgakov quignard yourcenar leif panduro paulo coelho andrei makine alessandro baricco peter esterhazy hubert lampo par lagerkvist richard bach durrenmatt boll adolfo bioy casares llosa daniel keyes carlos fuentes botton modiano tennesee williams frabetti mccullers walser doxiadis page golding lindgren musil mann hemingway lenz kertesz capek ulitkaia sebastian eliade cioran noica bernanos werfel duras joyce nabokov soseki atxaga krausser guimard cusack scarlett johansson breban papillon empire falls tismaneanu pfeiffer bridges mircea ivanescu twain jessica fletcher james stewart katherine hepburn spencer tracy angelina jolie steven segal will smith rossini lucescu lone star felini antonioni barnaby seinfeld humanitas polirom zeus amelie russel crowe charlotte gainsbourg iben hjejle peter pan dickens bronte bruel hitchcock burroughs dinu flamand woody allen johnny depp andie mcdowell john ford pietje bell jules et jim almost famous chaplin john voight sommersturm travolta uma thurman friends ally mcbeal daphne du maurier steve martin liv ullman mumford john fante fitzgerald manet monet degas che guevara renoir hugo virginia woolf ed harris marta petreu gabriel andreescu burt reynolds pacino de niro monroe dean martin elvis mathieu madison county clint eastwood meryl streep blow up zatoichi mihalkov miller james stewart thora birch terry zwigoff thornton montesquieu cassanova closer julia roberts hugh grant modigliani verdi bloody sunday chain reaction before sunset ethan hawke julie delpy faulkner bukowski sartoris gombrowicz montherlant marquez proust sabato saint-exupery steinbeck ishiguro tuca dominguez julia kristeva dan brown lincoln jeffrey archer robin cook agatha christie poirot colin forbes john grisham bill clinton bush ioan paul tolkien umberto eco leonardo da vinci van gogh roald dahl manolescu paleologu iron maiden sharon stone madonna sarah hall kurt vonnegut anthony burgess salman rushdie isabel allende henry miller anais nin martin heidegger blochmann hannah arendt jose ortega y gasset julius evola celine camus cohen beatles lovinescu maiorescu eminescu calinescu plotin purcarete nietzsche montaigne lossky evdokimov aristotel shakespeare hamlet blaga ionesco djuvara yoga olimp bloom medeea oscar wilde coen paraskevopoulos macbeth american beauty harold pinter stoiciu john cusack amedeus marivaux dumas iglesias titanic mena suvari kevin spacey