•  Fotografie : Silviu Gheþie
•  Muzicã : Zmeitrei
•  Ce þi-e ºi cu arta asta! - Revoluþia continuã (II) - Tretiakov
•  To(l)ba de jazz - XXIII


sus

Fotografie : Silviu Gheþie

 

Acest numãr al Prãvãliei Culturale este ilustrat cu fotografii (cap de paginã) realizate de Silviu Gheþie.

http://ghetie.ro/
https://www.facebook.com/silviu.ghetie?fref=t

Iatã un mic interviu cu artistul.

Pentru mine, unul din sud, oarecum aproape de Bucureºti, nordul de Maramureº îmi pare ca un fel de Pol. Cum a fost parcursul tãu, având în vedere geografia ºi o anume mentalitate româneascã? Cum e cu soarele care rãsare de la Bucureºti?

Am mulþi prieteni în Bucureºti care se trag din Maramureº ºi, în plus, maramureºenii sunt bine priviþi în Bucureºti. Nu consider cã în condiþiile actuale e nevoie sã stai la Bucureºti ca sã fii fotograf bun. Cu toate astea vin des în capitalã.

Cum percepi oamenii? Dupã atâtea ºi atâtea imagini cu chipuri de oameni, cu atitudini ale oamenilor, cum îi priveºti acum, la aceastã vârstã?

Imaginile aratã singure cum îi percep, pentru cã, inevitabil, ele sunt o oglindã a concepþiei noastre despre viaþã ºi oameni, în particular, în rest încerc sã-i privesc fãrã sã-i judec, pentru cã la vârsta mea experienþa poate sã-þi încetineascã prospeþimea.

Ai ajuns în lumea filmului ºi ai fost martor la producerea unora dintre filmele importante ale acestor ani. Cum ai perceput acea lume?

Mi-a plãcut foarte mult, sunt oameni foarte valoroºi în echipele de filmare, se lucreazã cu pasiune ºi prietenie. Am avut norocul sã prind noul val de filme ºi simt cumva cã asta a fost pentru mine o oportunitate istoricã.

Cum a apãrut o cãlãtorie la capãtul pãmântului? Ce ai descoperit acolo?

Am ajuns din întâmplare, cãlãtoria mi-a fost oferitã de un prieten foarte bun de-al meu. Antartica e prea frumoasã ca sã o poþi fotografia de la prima întâlnire. Nu prea am avut chef de poze, merita mult mai mult sã priveºti direct. Lumea de acolo e cumva neomeneascã ºi asta îi dã o frumuseþe stranie. [link]

Ai amintirea fiecãrei fotografii? Ceea ce ai imortalizat se adunã ca o mãrturie a ceea ce ai trãit ºi îmi pare cã e ca o nemurire a unor segmente de viaþã. Cum priveºti realitatea pe care o trãieºti începând din fiecare clipã ºi ceea ce se adunã în spate... Lumea pe care ai imortalizat-o ºi lumea care te aºteaptã

Nu mai am amintirea fiecãrei fotografii, nici mãcar nu am o memorie fotograficã foarte bunã,  la ce fac eu asta mai mult te încurcã. Am însã o memorie de situaþie ºi o memorie a emoþiilor destul de dezvoltatã. Fotografia e mai aproape de moarte decât de viaþã, dar prin rolul ei de Memento Mori  te poate ajuta sã trãieºti mai intens. Realitatea unui fotograf o poþi vedea în fotografiile lui ºi ea se schimbã în mãsura în care se schimbã ºi el. Mi-aº dori sã iau cu mine din trecut doar experienþa, dar, din pãcate, sunt sigur cã mai iau ºi condiþionãri care mã limiteazã. Cred cã important e sã fii sincer în ceea ce faci ºi atunci, dupã mult timp, o sã te poþi uita la fotografiile din trecut ca la o cãlãtorie în ce ai fost tu atunci Am realizat în timp ce important e sã fii acolo când faci o pozã, sã fii în stare sã te abandondonezi momentului ca sã poþi fi deschis la tot ce se întâmplã, fãrã discriminare. Lumea care mã aºteaptã e produsã de aici ºi acum.

Comentarii cititori
sus

 

 

Zmeitrei

 

Berlin, 2 iunie 2015 

De la Berlin, bandul românesc Zmeitrei lanseaza astãzi prima campanie de crowdfunding pentru producerea unui album de muzicã Rough Romanian Soul, sub coordonarea producãtorului de talie mondialã Ian Brennan, câºtigãtor al premiului Grammy.

Este pentru prima datã în România când un proiect de o astfel de anvergurã se construieºte printr-o platformã de crowdfunding.

Zmeitrei ºi Brennan au un þel îndrãzneþ: împreunã, vor sã aducã înapoi în þarã muzica româneascã creatã în afara graniþelor, sã o înregistreze acasã la noi, la cel mai înalt nivel de profesionalism, apoi sã o facã cunoscutã lumii întregi. Brennan considerã cã „E imperativ sã facem auzite vocile din regiunile mai puþin cunoscute. Însãºi sãnãtatea civilizaþiei noastre depinde de asta. Nu pot fi alþi ambasadori mai buni pentru România în lume decât Zmeitrei.“

Albumul va fi înregistrat în locuri din þarã care au legãturã cu povestea Zmeitrei ºi care amplificã emoþia cântecelor la intensitate maximã: în satul transilvãnean în care s-a nãscut ºi a crescut solista Paula Þurcaº, în biserica satului, pe dealurile ºi pãdurile dimprejurul lui, unde artista ºi-a descoperit ºi dãruit vocea.

Pentru finanþarea acestui proiect complex, Zmeitrei ºi Ian Brennan lanseazã astãzi o campanie de Kickstarter - o platformã online prin care proiecte creative de niºã sunt susþinute direct de fani. Iubitorii muzicii pot susþine direct acest proiect românesc aici, cumpãrand CD-ul în avans. Campania dureazã o lunã, de pe 2 iunie pânã pe 2 iulie 2015.

DESPRE ZMEITREI

Zmeitrei este un band românesc care a creat la Berlin un nou stil: Rough Romanian Soul. Dupã ce au reinventat muzica tradiþionalã, pentru acest album Zmeitrei au compus melodii noi - tot în limba românã. Deºi trãiesc în afara României, toate piesele noi spun poveºti despre þarã, despre oamenii ºi locurile pe care artiºtii le-au lãsat în urmã, dar pe care le poartã mereu în suflet.

Paula Þurcaº este fatã de preot din Ardeal. Când era copil cânta doine; când s-a fãcut mai mare a plecat din þarã sã cânte operã. Dar inima i-a rãmas acasã, în satul din Adreal. De acolo îi vine emoþia cu care cântã. De acolo îi izvorãºte adevãrata voce - în care se împletesc deopotrivã dragoste pierduta, flori de mac, femei frumoase ºi hoþi, dor ºi libertate.

Mihai Victor Iliescu este un fost avocat, fost director de creaþie în publicitate, care a schimbat viaþa de birou cu viaþa pe scenã. A creat grupul Zmeitrei în 2011 ºi acum vrea un Grammy. În band cântã la chitarã ºi scrie versurile.

Oli Bott, vibes, a studiat muzica la Berklee College of Music, la Boston, cu Gary Burton. Dupã ce a cântat prima oarã în România a fost atât de inspirat încât de atunci compune piesele noi pentru Zmeitrei - cu suflet românesc.

Arnulf Ballhorn, contrabas, completeazã cu forþã soundul Zmeitrei. A studiat contrabas la Universitatea de Arte din Berlin ºi cântã la Komische Oper, precum ºi în numeroase proiecte de jazz, tango ºi muzicã experimentalã.

DESPRE PRODUCÃTORUL IAN BRENNAN

Ian Brennan e un producator de talie mondialã, câºtigãtor al premiului Grammy (Tinariwen), cu trei nominalizari la activ (Best World Music - 2011, Best Traditional Folk-2006 and 2007). Printre alte proiecte, Brennan a cãlãtorit în sud-estul Algeriei pentru a înregistra un album cu legendara formatie rock tuaregã Tinariwen, pentru albumul lansat in 2011, Tassili, produs Anti-label. A produs, de asemenea, Rain Machine, debutul solo al lui Kyp Malone (TV on the Radio). În studio, a lucrat cu nume celebre precum Flea, Lucinda Williams, David Hidalgo (Los Lobos), Nels Cline (Wilco), DJ Bonebrake and John Doe (X, the Knitters), Corin Tucker (Sleater-Kinney), Bill Frisell, Jonathan Richman, Richard Thompson.

Comentarii cititori
sus

Valentin Boiangiu

 

Revoluþia continuã (II)
Tretiakov

 

De ce ai mers la 'Tretiakov' ?

Era soare. Nu prea am vrut sã intru la început. Am ajuns acolo ºi am stat afarã, pe niºte ºezlonguri, ºi am bãut apã cu un calup de gheaþã ºi cafea ºi m-am uitat la soare.

La sculpturile din curte ºi la vrãbiuþele care erau foarte îndrãzneþe. Mi-am scos pantofii ºi am aþipit. M-am trezit dupã puþin timp ºi m-am simþit vinovat. Atunci a trebuit sã intru, dupã aia, de fapt, am intrat în magazinul de artã de la parter

Eu am vãzut o vrãbiuþã între ºinele de cale feratã de la combinat.
ªi cum este acel magazin?

Beton. Total echipat. Dar, normal, eu le-am cerut ce n-aveau.

Cu ce i-ai surprins?

arta1Bandã scotch coloratã. Un coleg m-a întrebat ce fac cu scotch-ul. Am zis cã nu ºtiu. ªi am cumpãrat douã pânze mici, pãtrate, cam de 15x15cm. Erau drãguþe alea mici. Dupã aia am intrat. Nu era prima oarã. Cam a cincea.
Asta e aripa nouã, de artã modernã.
Pe Krymsky Val.
Pe vremuri era sediul Uniunii Artiºtilor Sovietici.

Cum þi s-a pãrut ca spaþiu?

Spaþiul interior este imens, deosebit. New Bauhaus sau constructivist, sãli generoase, ideale pentru artã.

Au doar exponate cu caracter permanent sau sunt doar expoziþii temporare?

Ambele. Au o colecþie permanentã foarte bunã.

Cât de mult coboarã în timp expunerile de acolo?

arta2Secolul XIX- modernism. Dar din constructivism au lucrãri de importanþã internaþionalã.
Foarte valoroase, care sunt mereu împrumutate de cãtre muzee din Vest pentru expoziþii incluzând The Black Square, lucrarea lui Malevici. Prima, cea originalã.

Muzeul este structurat pe axa timpului? Pe curente?

Oarecum cronologic. Dar e destul de prost gestionat din punctul de vedere al clãdirii... Cu toate astea, puþin nostalgic. Garderoba mi-aduce aminte de teatrul nostru din Craiova, cu mobilier vechi, comunist, cu numere de alamã lipite la capãtul fiecãrui rând. Cu fonturi de anii '60-'70.

ªi tichetul e de plastic negru cu numãrul alb. Garderoba e ocupatã de oameni vârstnici care par a fi acolo de zeci de ani. Nu grozav de amabili. Dar asta pare normal în locurile publice gestionate de stat în toatã Rusia.

Balustradele sunt din acelaºi lemn. ªi mobilierul de la magazinul de artã ºi suveniruri. Care e micuþ în comparaþie cu foaierul, mai mult un chioºc.

Ar putea sã facã altceva, impunãtor ºi îmbietor la câtã artã au acolo. Ceva de genul Tate modern, unde magazinul (cel principal, pentru cã sunt mai multe) e imens, cu mii de lucruri de vânzare. Aici e doar un chioºc.

Ceea ce oferã Tate reprezintã artã sau elemente care promoveazã atracþia pentru artã?

Amândouã.
Totul despre artã, cum sã faci, ce sã citeºti, ce sã vezi, cataloage, reviste, postcarduri cu mai toate lucrãrile, obiecte de serie micã, fãcute de artiºti, jucãrii educaþionale etc. Postere, brelocuri, magneþi, eºarfe, ºorþuri brodate cu expresii de artã, cuburi , triunghiuri, ciudãþenii, prostii, glume, un adevãrat muzeu.

Comerþ, dar ºi educaþie

Sigur. Rigoare, nu alta.

La Tretiakov sunt mulþi vizitatori?

Faþã de Tate.... volum minuscul... incomparabil. Dar sunt, zilnic. Vine lumea.

Tu ai mers acolo ca la un izvor? Ai cãutat sã vezi la sursã ceea ce ai drept reper deosebit în artã? Ai vorbit adesea despre Malevici.

arta4Da, e adevãrat, dar nu numai Malevici. ªi boxele cu telefoane, hahaha.

Telefoanele astea erau rãspândite prin muzeu?

În fiecare salã. ªi cu un registru.
Îþi vorbeam despre interior... e un spaþiu chiar grozav, foaierul este imens. Are uºi multe la faþadã, dar sunt încuiate, se intrã doar pe una cu cadru de control, ca la aeroport, cu poliþai care te controleazã, dupã care te duci la un ghiºeu închis cu geam ºi cu o ferestruicã meschinã pe unde plãteºti arta05(450 ruble ca strãin ºi 350 ca rus). În spatele geamului sunt niºte doamne, bineînþeles NU foarte amabile, care vorbesc numai rusa. Îþi iei biletul ºi mergi mult prin foaier, pe lângã chioºc (magazinul de artã) ºi ajungi la niºte scãri imense care te duc spre galerii. Sus, la mezanin, e o reconstruire destul de miºto a turnului lui Tatlin.

La fiecare vizitã pe care ai fãcut-o acolo, ai ales alt traseu?

Mmmm...nu.. Am încercat sã vãd cât mai mult. Dar au cea mai mare colecþie din lume de artã ruseascã a secolului 20.

Minus cei emigraþi.

Au ºi de la emigraþi, datoritã unui mare colecþionar aventurier, de aici, numit Kostakis.
Un grec comunist, dar cu un ochi bun pentru arta avangardistã, care are o colecþie impresionantã ºi care a ºi donat (împrumutat) galeriei Tretiakov. Aici e secolul 20...deci nu si 19....

Kabakov?

Acela nu e aici

Asta zic. Emigranþii nu sunt prezenþi.

Am vazut ceva de el la Garage Galley în Gorki Park.
Dar mai sunt Chagalle, de exemplu, dar mulþi alþii au produs pe unde au plecat.
Ce crezi, la muzeul din Craiova o sã aibã vreodatã ceva de la mine? Hahahahaha

Atât cât ai vãzut din acest Tretiakov, cum îþi apare evoluþia artei ruseºti? De la Vhutemas încoace... cum au evoluat lucrurile?

Pãi dupã Vhutemas a venit Stalin. Au ºi din perioada aia artã ruseascã. A fost foarte determinatã de cadrul politic dar sunt lucruri inedite. Cea mai ambiþioasã e înainte de anii '30 dar ºi dupã aceea... Nu toatã lumea fãcea artã politicã ºi acum se expun mult mai multe lucrãri care poate nu erau expuse înainte de '90. Arta modernã ruseascã are o esteticã, zic eu, mult diferitã faþã de cea vesticã, o stilisticã ºi o esteticã diferitã pentru mine destul de exoticã mult mai coloratã de multe ori ºi destul de amestecatã în materie de unghiuri de exprimare, bineinþeles, bogatã în varietate. Sã nu uitãm cã multã lume, de etnii diferite, a operat aici.

Moscova a însemnat un pol pentru popoarele imperiului sovietic precum Londra pentru imperiul britanic. Se simte diferenþa culturalã între artiºtii de pe meridiane diferite ale fostei URSS?

Da, sigur.

Ziceai cã politicul se simte mai puþin frecvent în arta lor. Faþã de arta din vest?

arta07Da, la unele în special din perioada stalinistã. Arta 'pro-', care acum nu mai este expusã aºa mult. Dar au rãmas, de exemplu din perioada Hruºciov, când a fost o anumitã destindere ºi o anumitã libertate de expresimare. Expresionismul e mult mai prezent. ªi mult experiment dar colecþia se schimbã mereu. Se fac eforturi sã se aducã ºi artã consideratã subversivã înainte de '90. De exemplu am vãzut o expoziþie excelentã, acolo, a lui Dmitri Prigov. arta06Artist contemporan (nãscut în '40), conceptual, foarte experimentalist, care a încercat multe în perioade destul de îngrãdite artistic.

Prigov meritã a fi cãutat. Expoziþia a fost vastã ºi variatã. Fãcea ºi performance mult înainte de '90.

arta08Uite ºi o lucrare care-mi place mult, a unui georgian, Niko Pirosmani, de pe la 1906.

Pirosmani ce a adus la vremea lui?

O esteticã deosebitã faþã de restul muzeului. El nu a adus nimic decât o esteticã crudã, nelucratã, dar emotivã ºi cinstitã. N-avea bani nici de pânze -picta pe muºamale de mese- îmi  aduce aminte de Alfred Wallis din St Ives Cornwall, în Anglia.

Ce reprezintã Tretiakov?

La Tretiakov, cum spuneam, sunt câteva piese foarte importante, cum ar fi cele de design pentru Clubul Muncitorilor, create de arta09Rodcenko.

 

Este, bineînþeles, o recreare.

 

Ultima imagine e din arhiva de la Tate. De-a dreptul impresionantã aceastã gândire. Sunt multe lucrãri de Malevici, Natalia Goncearova, Mihail Larionov, Liubov Popova, Vladimir Tatlin.

Nume grele ale artei moderne... artiºti de o importanþã fantasticã ºi, bineînþeles, El Lissiþki-unul dintre favoriþii mei.

Tretiakov Modern e o instituþie tânãrã. ªi vrea sã înveþe, dar acest proces e ceva mai lent din cauza moºtenirii. E un conflict de interese ºi mai mult arta-10ca sigur de direcþie educaþionalã ºi culturalã. Mai existã destui oameni cu o anumitã pregãtire, din trecut, care fac loc mai greu progresiºtilor de acum. Din cauza asta Tretiakov are o esteticã ºi o abordare diferite de instituþiile similare din vest. Mentalitatea progresului are semne timide încã, dar importante când reuºeºti sã le identifici. Eu sunt mic copil aici, în funcþie de vechimea mea în Moscova, ºi mã duc direct la semnele pe care le recunosc din cauza semioticii ºi atitudinii pe care o am de la o ºcoalã de artã din vest.

Dar dupã a treia, a patra vizitã ºi mai ales când începi sã înveþi societatea localã, ajungi sã vezi ºi alte semne importante care nu au (pentru mine) o rezonanþã imediatã. Dupã un timp încep sã-þi spunã lucruri pe care le ºtii de pe stradã, din baruri, dialoguri pe care le ai cu oameni de culturã, ºi nu numai, din Rusia.

Putem spune, totusi , indiscutabil, cã suprematismul ºi constructivismul au influenþat mult lumea în care trãim. ªi cea esteticã, intelectualã ºi chiar emoþionalã. Rãspundem la artã, ºi aici intrã ºi arhitectura, într-un mod influenþat de suprematism ºi constructivism. Aceste douã perioade au fost imense în „moºtenirea lor".

Ce rost are un asemenea muzeu? Ce reuºeºte el pentru artiºtii de azi, pentru cei care se apropie de artã?

Eee... Un muzeu e indiscutabil un lucru bun, oriunde. Educã lumea, tineretul, pune întrebãri ºi Tretiakov începe, încet, sã se miºte ok. Îi trebuie timp dar deja e o instiþuie valoroasã. Chiar simplul fapt cã au deschis aripa nouã, de secol XX, e un mare pas înainte. Aici e ºi MoMMA: Moscow Museum of Modern Art.

Cum simþi cã se orienteazã tinerii artiºti ruºi de azi?

arta-11Ar fi un rãspuns prea amplu. Dar, în general, în sus.

Instituþia noastrã, British High School of Art and Design, are mult impact. Suntem singurii de acest gen din Rusia, suntem iubiþi, invidiaþi ºi, din multe puncte de vedere superstarsprintre  tineri care vor sa facã artã. Chiar nu facem niciun fel de marketing pentru cã nu avem nevoie. [Foto: performance cu studenþi]

 

A întrebat ºi a consemnat Marius Dobrin

Comentarii cititori
sus

Alexandru ªipa

                      

To(l)ba de jazz
XXIII

 

*Nu se poate sã încep mai bine, respectiv cu vestea anunþatã deja pe FB PRÃVÃLIA CULTURALÃ, pe FB-ul meu, dar ºi în Jurnalul Naþional, Evenimentul zilei, România liberã ºi la TVR 1, precum cã pianistul nostru Sorin Zlat, multi premiat la concursuri din þarã ºi strãinãtate, (vezi de exemplu Monaco 2013 ºi Gala Premiilor de jazz-Premiile MUZZA, la ultima ediþie, pe 2014 MUZICIANUL ANULUI), a luat recent, Premiul I la PIANO COMPETITION din cadrul JACKSONVILLE JAZZ FESTIVAL-SUA  (21-24 mai) 2015. Precizãm ºi noi acum cã Sorin Zlat este, pe de o parte, primul român admis ca finalist la acest concurs alãturi de patru pianiºti americani (din cîteva sute), ºi, pe de altã parte, cã este primul strãin, respectiv român, care cîºtigã acest concurs.

tSper sã avem aceeaºi veste ºi de la Montreux 2015 -începutul lunii iulie, unde, deja e un mare cîºtig faptul cã a fost din nou, ca ºi anul trecut, situaþie de excepþie, admis ca finalist. 
Deplasarea la Montreux îi este asiguratã de Telekom România.

 

Ca urmare a locului I obþinut la Concursul respectiv de la Jacksonville, Sorin Zlat a fost invitat sã susþinã în ziua urmãtoare ºi un recital în festivalul propriu-zis, (festival în care au mai cîntat, printre alþii, vedete precum Ignacio Berroa, Tito Puente jr. Orchestra, Maceo Parker, Regina Carter ºi Spyro Gyra), dar ºi un alt recital în acelaºi festival din anul urmãtor.

ªi ca sã închei veºtile bune cu Sorin Zlat acesta, în formulã de trio, va cînta pe 27 iunie la ARCUB în cadrul ciclului de concerte JAZZAJ (ultimul din stagiunea 2014-2015). Poate pînã atunci va fi gata de lansare ºi primul CD a lui Sorin Zlat în pregãtire la A & A Records.

Între timp, mai precis sîmbãtã 13 iunie ora 19.00, la Teatrul Odeon, l-am urmãrit ºi admirat pe Sorin Zlat (ºi nu numai), în show-ul/proiectul de world music al lui Adrian Naidin -lider, voce si violoncel. Sorin Zlat s-a revelat într-o nouã posturã, cu totul alta de cum îl ºtiam pînã acum, în mainstream, respectiv de creativ/spontan pe teme de folclor, de muzicã etno. Atît Sorin Zlat cît ºi ceilalþi invitaþi, Eugen Amarandei la cbas ºi Gabriel Bãlaºa -percuþie, au dat repertoriului o notã mai degrabã de etno-jazz de cea mai bunã/rafinatã calitate. Colaborarea între Adrian Naidin ºi aceºti muzicieni de jazz consider cã a fost reciproc avantajoasã, spre binele recitalului, inclusiv a publicului.

Am reuºit apoi sã fug la Arcub ºi sã prind finalul concertului Balako, din cadrul ciclului JAZZAJ, care începuse la ora 20.00. Din pãcate, atît dupã numãrul de spectatori, cît ºi din reacþia acestora dupã ultima piesã, am concluzionat cã n-a fost, din pãcate, un succes pe cît mã aºteptam. Pãcat.

*În perioada 15-24 mai a avut loc la Berlin MY UNIQUE JAZZ FESTIVAL (EUNIC) ediþia a II-a la care au participat 40 de muzicieni din peste 12 þãri. Din România a fost invitat Mircea Tiberian Quartet (cu Liviu Butoi -saxofon, John Betsch -percuþie ºi Chris Dahlgren -cbas).
Festivalul s-a desfãºurat la Kunstfabrik Schlat  Jazz Club.

*A încetat din viaþã celebrul blues-man B. B. King (1925-2015).
Pe 11 iunie, la B.B. King Blues Club din New York, celebrul Buddy Guy a oferit un recital TRIBUTE TO B.B.KING.

*Marþi 19 mai Teodora Enache a cîntat la Sala Radio cu Big Band Radio dirijat de Ionel Tudor, dar ºi cu trei tinere din Cluj-Napoca (violoncel ºi percuþie).

*Sub genericul WORLD COLLECTIVE, în organizarea ICR Viena, s-a desfãºurat pe 22 mai, la Reigenlive din capitala Austriei, concertul susþinut de Petra Acker ºi invitaþii ei: Julia Siede -keyb. (AU), Stefan „Pista” Bartus -bas (SK) ºi Mateus Jardim -dr. (BR). Repertoriul a cuprins piese de jazz, funk ºi balkan soul.

*În zilele de 22 ºi 23 mai a avut loc festivalul Suceava Blues Con-Fusion (Fani Adumitroaie) ediþia a VI-a.

*La recentul BOOKFEST au fost lansate ºi cãrþile: Culorile sunetelor, autori Ioan Big ºi Radu Lupaºcu, ºi Metronom 70 - Cornel Chiriac în documentele securitãþii, semnatã de Mircea Udrescu.

*Joi 28 mai, BÃLÃNESCU QUARTET a susþinut un concert la Fratelli Studio din Capitalã cu prilejul împlinirii a 10 ani de proiect MARIA T.

*Duminicã 31 mai la Casa de culturã a studenþilor din Cluj-Napoca, în cadrul festivalului de film Transilvania a avut loc un concert susþinut de Tord Gustavsen ºi Simin Tander

*Aflat pentru cîteva zile la Cluj, la finele lunii mai, ºi plimbîndu-mã pe unul din principalele bulevarde ale oraºului, auzul ºi apoi ºi vãzul mi-au fost atrase ºi apoi încîntate ºi la propriu ºi la figurat, de un tînãr saxofonist care cînta jazz funk de bunã calitate împreunã cu o boxã, respectiv înregistrãri pe negativ. Într-o scurtã pauzã aveam sã aflu cã e de undeva din Bihor, acum student la biologie ºi astfel reuºeºte sã cîºtige un ban cinstit, frumos ºi chiar sã-ºi facã oarece reclamã.
Îl puteþi cunoaºte ºi aprecia de pe internet-pe youtube. Îl cheamã Miklos Roland-Mark.

*Miercuri 3 iunie am asistat la un nou ºi reuºit concert organizat de Institutul Maghiar din Bucureºti -Institutul Balassi- cu Bacso Kristof Trio (Bacso Kristof -saxofon, Tzumo Arpad -pian ºi Juhasz Marton -percuþie).

*În perioada 4-7 iunie s-a desfãºurat în trei locuri din Capitalã (Green Hours jazz café, Jazz Pong Social Club ºi Clubul þãranului/MÞR) GREEN HOURS JAZZ FEST. Multe nume pe afiº, din þarã ºi strãinãtate, o listã care se încheie, oarecum inexplicabil, cu grupul…Trei PARALE…

jaz2*Sîmbãtã 6 iunie a fost prezentat ºi în Polonia, în cadrul unui festival de la Gdansk, concertul BACH IN SHOW BIZ-Zoli Toth Project cu muzica lui Adrian Enescu.

*Nu demult a apãrut în magazinele de specialitate cartea lui Mircea Tiberian DOMENIUL MUZICAL-O lume cu patru dimensiuni, editatã de Grafoart.


Apropo de ace
jazz1astã editurã, anunþãm fanii de jazz, ºi nu numai, cã Grafoart, în colaborare cu Fundaþia MUZZA, va lansa prima culegere intitulatã sugestiv

TEME DE JAZZ-COMPOZITORI ROMÂNI (17), printr-un concert ce va avea loc miecuri 24 iunie ora 18.00 în Aula Palatului Cantacuzino, sediul Uniunii Compozitorilor ºi Muzicologilor din România. Cu acest prilej, majoritatea autorilor vor susþine un micro-recital cu propriile compoziþii.

*A încetat din viaþã, în urma unui stop cardiac, la 85 de ani, celebrul reprezentant al stilului free, saxofonistul Ornette Coleman.

*Grupul JAZZYBIRDS ºi-a lansat videoclipul The Carpathian Garden. „Videoclipul rememorezã cu umor întîmplãri esenþiale din istoria recentã a României asociate cu teme muzicale cunoscute, reorchestrate de membrii acestui grup”.

*Joi 11 iunie la Sala Radio a avut loc ultimul concert al Big Band-ului Radio din aceastã stagiune. Solistã a fost Irina Sârbu.
În aceaºi zi, la Town Hall din New York, un concert de excepþie în care s-au întîlnit douã celebre grupuri vocale: The Manhattan Transfer ºi Take 6.

*Detalii despre marile noastre festivaluri de jazz pe
www.bucharestjazzfestival.ro  (1-5 iulie)
www.timisoarajazzfestival.ro  (3-5 iulie)
www.garanajazzfestival.ro (12-15 iulie)

*Joi 2 iulie, la Opera Maghiarã din Cluj-Napoca, în cadrul festivalului JAZZ IN THE PARK ediþia a III-a, celebrul violonist român Florin Niculescu, stabilit la Paris, vine cu TRIBUTE TO STEPHANE GRAPPELLI.
Apropo, pe www.jazzinthepark.ro gãsiþi programul acestui festival.

*Vineri 14 august, la Opera Românã, tot în Cluj-Napoca concert Al Di Meola

*De pe acum avem posibilitatea sã-i anunþãm pe fanii de jazz ºi blues din Bãnie cã în perioada 29 august-6 septembrie, în cadrul tradiþionalului Festival Internaþional Craiova Muzicalã, se vor desfãºura mai multe recitaluri, (se pare cã în fiecare searã de la ora 22.00) aparþinînd acestor genuri muzicale.
Sper ca lista acestora (locale, din þarã ºi strãinãtate) sã o pot face publicã în urmãtoarea noastrã To(l)bã...

*P.S.Vã recomand sã ascultaþi CD-ul DIANA KRAL GLAD RAG DOLL

 

 

 

Comentarii cititori
sus

 


modern modernism postmodern postmodernism poesie realism realistic fantastic essay critique chronique poete dictionnaire prose thetre lyrique lyrisme vers lettre voyage hyperbole libre interwie revue metaphore philosophie sens film movie event translation relation cinema nick hornby simona popescu ana blandiana t.o. bobe liviu antonesei cornel mihai ungureanu corina ungureanu mircea cartarescu gabriel liiceanu paul goma andrei plesu bogdan suceava nina simone neil young high fidelity ghost world eternal sunshine jim jarmusch bill murray steve buscemi mircea martin matei calinescu norman manea virgil duda tolstoi dostoievski puskin cehov suskind inoue kawabata mishima berberova bulgakov quignard yourcenar leif panduro paulo coelho andrei makine alessandro baricco peter esterhazy hubert lampo par lagerkvist richard bach durrenmatt boll adolfo bioy casares llosa daniel keyes carlos fuentes botton modiano tennesee williams frabetti mccullers walser doxiadis page golding lindgren musil mann hemingway lenz kertesz capek ulitkaia sebastian eliade cioran noica bernanos werfel duras joyce nabokov soseki atxaga krausser guimard cusack scarlett johansson breban papillon empire falls tismaneanu pfeiffer bridges mircea ivanescu twain jessica fletcher james stewart katherine hepburn spencer tracy angelina jolie steven segal will smith rossini lucescu lone star felini antonioni barnaby seinfeld humanitas polirom zeus amelie russel crowe charlotte gainsbourg iben hjejle peter pan dickens bronte bruel hitchcock burroughs dinu flamand woody allen johnny depp andie mcdowell john ford pietje bell jules et jim almost famous chaplin john voight sommersturm travolta uma thurman friends ally mcbeal daphne du maurier steve martin liv ullman mumford john fante fitzgerald manet monet degas che guevara renoir hugo virginia woolf ed harris marta petreu gabriel andreescu burt reynolds pacino de niro monroe dean martin elvis mathieu madison county clint eastwood meryl streep blow up zatoichi mihalkov miller james stewart thora birch terry zwigoff thornton montesquieu cassanova closer julia roberts hugh grant modigliani verdi bloody sunday chain reaction before sunset ethan hawke julie delpy faulkner bukowski sartoris gombrowicz montherlant marquez proust sabato saint-exupery steinbeck ishiguro tuca dominguez julia kristeva dan brown lincoln jeffrey archer robin cook agatha christie poirot colin forbes john grisham bill clinton bush ioan paul tolkien umberto eco leonardo da vinci van gogh roald dahl manolescu paleologu iron maiden sharon stone madonna sarah hall kurt vonnegut anthony burgess salman rushdie isabel allende henry miller anais nin martin heidegger blochmann hannah arendt jose ortega y gasset julius evola celine camus cohen beatles lovinescu maiorescu eminescu calinescu plotin purcarete nietzsche montaigne lossky evdokimov aristotel shakespeare hamlet blaga ionesco djuvara yoga olimp bloom medeea oscar wilde coen paraskevopoulos macbeth american beauty harold pinter stoiciu john cusack amedeus marivaux dumas iglesias titanic mena suvari kevin spacey