•  Haugh Béla


sus

Haugh Béla

 

Isprãvile lui Háry János (1914)
XVI.
În sfârºit, am devenit conte

 

(Povestea precedentã în numãrul 59)

Dupã ce ne-am sãturat de plãcerile Parisului, am hotãrât sã ne întoarcem acasã. Cu o zi înaintea noastrã, împãratul Habsburg a pornit într-o trãsurã trasã de opt cai. ªi-a luat ºi fata, Maria-Luiza, cu el - îi era teamã ca nu cumva francezii s-o decapiteze ca pe Maria-Antoaneta. Poporul din Paris s-a jurat cã nu-i vor clinti nici un fir de pãr, dar degeaba, caleaºca cu opt telegari a purtat-o degrabã pe domniþã.

În ziua urmãtoare, l-a urmat ºi compania noastrã. Ne-am încãrcat desagile cu tot felul de odoare, le-am fãcut franþuzoaicelor semn de adio fãrã regrete ºi am ieºit din oraº cãlare. Am plãnuit sã mergem întâi la Viena, unde fiecare urma sã-ºi primeascã binemeritata rãsplatã. Iar eu mã aºteptam ca bravurile mele sã-mi aducã titlul de conte ºi s-o pot lua de soþie pe fata contelui Ypsilon, cu care sã trãiesc fericit ºi netulburat pânã la adânci bãtrâneþi. 

Spre uimirea mea, am fost înnobilat mult mai repede decât m-aº fi aºteptat. Am primit titlul încã pe drum. Nici nu mi-a trecut prin minte cã se pot dobândi merite ºi la întoarcerea acasã, dar aºa s-a întâmplat.

Într-o searã, am campat ºi toatã lumea s-a culcat. Eu n-aveam somn, pentru cã mã gândeam la cei de acasã, la mãicuþa, la tãtuca ºi la iubita mea cea mândrã. Cum stãteam ºi nãzuiam sã mã împlinesc, am auzit un tropot de cal. Bãlanul meu, care îºi rumega tainul alãturi, a început de asemenea sã-ºi ascutã urechile ºi ºi-a scuturat nerãbdãtor sãculeþul cu ovãz, ca ºi cum ar fi încercat sã-mi spunã: scoate-l degrabã ºi înºeueazã-mã!

ªi ce-a dat Domnul sã se întâmple? Pe drumul care trecea pe lângã tabãrã venea în galop un cãlãreþ. Dumnezeule! Gonea ca o furtunã. Dintr-o sãriturã a zburat pe deasupra corturilor, deºi nu se afla singur în spinarea bidiviului, þinea o femeie în poalã. L-am zãrit doar preþ de o frânturã de clipã, dar a fost îndeajuns. Nu mi-ar fi înºelat privirea nici dacã ar fi cãlãrit un fulger. Cât ai clipi, am fost în spinarea armãsarului ºi am sãrit afarã, pe calea pietruitã, iar cu urmãtorul salt am pornit în urmãrirea cavalerului grãbit. Între timp, am dezlegat sacul cu ovãz ºi, prinzând frâiele în mânã, m-am repezit dupã hoþul de femei.

Nu eram înarmat, n-aveam nici sabie, nici pistol, deoarece nu fusese rãgaz suficient sã le caut, dar mi-am pus nãdejdea în Bunul Dumnezeu, cã mã va ajuta ºi de aceastã datã, precum întotdeauna. Mi-am îndemnat calul, l-am dezmierdat, i-am promis cã-l voi da cubuleþe de zahãr, numai sã se strãduiascã încã o datã, o ultimã datã, din rãsputeri, apoi se va odihni cât va dori în grajdul contelui Ypsilon. Bidiviul a zburat ca ºoimul, cu toatã iuþeala ºi în doar câteva minute l-am ajuns din urmã pe rãpitor. În bezna nopþii, rochia albã a femeii furate flutura fantomatic ºi rãcnetele cãlãreþului care-ºi mâna calul, îl biciuia cu cravaºa ºi-l împungea cu pintenii, rãsunau înfiorãtor.

Ne despãrþeau doar câteva lungimi când ne-am trezit pe malul abrupt al unui râu. Hoþul de femei ºi-a tras brusc calul cãtre dreapta, în vreme ce armãsarul meu s-a lãsat purtat de avânt ºi a sãrit drept în apã. Ei, niciodatã n-am pãþit o asemenea nenorocire, mi-am spus în sine; pânã aici mi-a mers cu eliberarea domniþelor luate cu sila. Dar nu m-am dat bãtut, ci am înotat cât se poate de repede cãtre celãlalt mal. Am socotit cã dacã vor sã fugã, atunci ºi ei vor trebui sã treacã pe aceastã parte, drept care îi voi aºtepta ºi surprinde. Zis ºi fãcut!

Deodatã am auzit zgomot de copite pe pod. Imediat am sãrit în capãtul punþii, exact în momentul când a apãrut rãpitorul. Caii ni s-au ciocnit atât de violent, încât amândoi s-au ridicat pe picioarele din spate, iar bãlanul meu l-a muºcat pe celãlalt de nas, drept care acela a rãmas înþepenit.

De aici încolo, totul a devenit o joacã de copii. Am sãrit de pe bidiviu, l-am prins pe ticãlos de brâu ºi l-am azvârlit în râu. Apoi, cu sentimentul datoriei îndeplinite, am ridicat-o pe domniþã în ºa ºi mi-am mânat bãlanul cãtre tabãrã.

Când au început sã mijeascã zorii, am privit chipul fetei ºi era cât pe ce sã pic din ºa, atât de mîndrã era. Am devenit curios, oare cine sã fi fost? Ca s-o trezesc, i-am gâdilat nãrile cu penele de pe coiful meu ºi s-a trezit din leºin. Am întrebat-o ce s-a întâmplat. Sãrmana era speriatã rãu de tot ºi mi-a povestit în ºoaptã cã se întorcea acasã împreunã cu taicã-sãu când, la cãderea serii, o bandã de francezi i-au atacat trãsura. Soldaþii din escortã i-au mãcelãrit pe toþi briganzii, numai cel care a rãpit-o a scãpat nevãtãmat. L-au luat în urmãrire, însã degeaba, a reuºit sã fugã.

- Dar, mulþumesc lui Dumnezeu, tu, viteazule, ai reuºit sã mã salvezi! Dacã mã vei conduce înapoi la tata, vei fi rãsplãtit cum se cuvine.

- De ce sã nu te conduc, sufleþelul meu, turturica mea? am îmbãrbãtat-o eu. Spune-mi doar, cine îþi este pãrinte?

- Eu sunt Maria Luiza, a mãrturisit ea sfioasã.

- Pomeni-m-ar îngerii! am rãcnit. Maiestatea Voastrã împãrãteascã sã mã ierte ca v-am þinut în poala mea ca pe fiica unui simplu supus. Mi-e martor Bunul Dumnezeu cã n-am ºtiut!

Însã ea mi-a surâs ºi m-a asigurat cã nu-i nici un necaz. Ci eu ºtiam cum sã mã port cuviincios, drept urmare, am sãrit de pe bãlan, l-am prins de frâie, iar pe împãrãteasã am lãsat-o sã ºadã cãlare. Când s-a luminat ziua în întregime, sufletul Mariei Luiza s-a înviorat ºi mi-a povestit o groazã despre ea. Ba chiar mi-a mãrturisit cã a avut parte de un bãrbat grosolan, dintre aceia care uneori îºi bat nevestele.

Mi-a pãrut rãu sã i-o înapoiez lui taicã-sãu, cezarul, dar bãtrânul s-a bucurat atât de tare încât a sãrit sã mã îmbrãþiºeze. Mi-a strâns mâna cu lacrimi în ochi. Eu mi-am coborât privirea fâstâcit, deoarece nu eram obiºnuit ca domnii sã mã cuprindã prieteneºte.

- Ei bine, amice, Viteazule Háry János, a decis craiul cu mãrinimie, te voi rãsplãti pe loc. Deoarece ai salvat viaþa fetei mele, þi-o dau de soþie ºi vei primi ca zestre jumãtate din împãrãþie.

- Preaînãlþate Împãrate, am rãspuns ridicându-mi coiful, vã mulþumesc pentru bunãtate, dar nu pot primi o asemenea onoare. Sunt un om sãrman, Domnul ºtie cât de bine mi-ar prinde sã mã cãsãtoresc cu cineva din familia imperialã, dar legea bisericeascã n-ar permite unirea, deoarece bãrbatul domniþei împãrãtese încã trãieºte.

- Aºa este, ai dreptate! se plesni cezarul peste frunte.

- Iar apoi, am continuat umil, eu mi-am gãsit perechea, pe domniºoara contesã Ypsilon, de care nimeni ºi nimic nu m-ar putea despãrþi. Dacã Maiestatea Voastrã doreºte sã mã rãsplãteascã, o rog sã-mi dea un titlu de conte, ca sã mã pot cãsãtori cu iubita nea ºi sã trãim fericiþi mai departe. Nu-mi doresc nimic altceva.

- Acum îmi amintesc, m-a întrerupt Maria Luiza, cã ºi marele Napoleon m-a rugat sã scriu un rãvaº ºi sã intervin pe lângã dragul meu tatã în favoarea lui Háry János, care l-a cetluit odatã ºi apoi i-a dat drumul...

- Mare pãcat! mormãi împãratul. Dar meriþi sã te fac conte, mãi Jancsi!

Pe datã, a poruncit sã vinã grãmãticul ºi acolo, în mijlocul drumului, pe spatele trãsurii, l-a pus sã întocmeascã actul. L-a ºi pecetluit, apoi ºi-a cerut scuze cã acum n-are sã-mi dea nici o moºie, deoarece nu dispune de nici o palmã de pãmânt, nici mãcar din acela sterp. Le-a amenetat pe toate la cãmãtari ca sã aibã cu ce duce rãzboiul. Ci, când va veni vremea potrivitã, îmi va da una.

M-a îmbrãþiºat încã o datã ºi m-a îndemnat sã apelez la el ori de câte ori va fi nevoie. Iar dacã voi trece vreodatã prin Viena, sã trag la el, la palat.

Apoi am sãrutat frumoasa ºi palida mânã a Mariei Luiza, m-am cocoþat în ºa ºi ne-am îndepãrtat.

 

Traducere de Franciscus Georgius

Ediþia de bazã:
Haugh Béla, Vitéz Háry János hõstettei, Budapest, Franklin-Társulat, 1914
Cartea premiatã cu menþiune la concursul Szehér de cãtre Societatea literarã Kisfaludy

 

Comentarii cititori
sus

 


modern modernism postmodern postmodernism poesie realism realistic fantastic essay critique chronique poete dictionnaire prose thetre lyrique lyrisme vers lettre voyage hyperbole libre interwie revue metaphore philosophie sens film movie event translation relation cinema nick hornby simona popescu ana blandiana t.o. bobe liviu antonesei cornel mihai ungureanu corina ungureanu mircea cartarescu gabriel liiceanu paul goma andrei plesu bogdan suceava nina simone neil young high fidelity ghost world eternal sunshine jim jarmusch bill murray steve buscemi mircea martin matei calinescu norman manea virgil duda tolstoi dostoievski puskin cehov suskind inoue kawabata mishima berberova bulgakov quignard yourcenar leif panduro paulo coelho andrei makine alessandro baricco peter esterhazy hubert lampo par lagerkvist richard bach durrenmatt boll adolfo bioy casares llosa daniel keyes carlos fuentes botton modiano tennesee williams frabetti mccullers walser doxiadis page golding lindgren musil mann hemingway lenz kertesz capek ulitkaia sebastian eliade cioran noica bernanos werfel duras joyce nabokov soseki atxaga krausser guimard cusack scarlett johansson breban papillon empire falls tismaneanu pfeiffer bridges mircea ivanescu twain jessica fletcher james stewart katherine hepburn spencer tracy angelina jolie steven segal will smith rossini lucescu lone star felini antonioni barnaby seinfeld humanitas polirom zeus amelie russel crowe charlotte gainsbourg iben hjejle peter pan dickens bronte bruel hitchcock burroughs dinu flamand woody allen johnny depp andie mcdowell john ford pietje bell jules et jim almost famous chaplin john voight sommersturm travolta uma thurman friends ally mcbeal daphne du maurier steve martin liv ullman mumford john fante fitzgerald manet monet degas che guevara renoir hugo virginia woolf ed harris marta petreu gabriel andreescu burt reynolds pacino de niro monroe dean martin elvis mathieu madison county clint eastwood meryl streep blow up zatoichi mihalkov miller james stewart thora birch terry zwigoff thornton montesquieu cassanova closer julia roberts hugh grant modigliani verdi bloody sunday chain reaction before sunset ethan hawke julie delpy faulkner bukowski sartoris gombrowicz montherlant marquez proust sabato saint-exupery steinbeck ishiguro tuca dominguez julia kristeva dan brown lincoln jeffrey archer robin cook agatha christie poirot colin forbes john grisham bill clinton bush ioan paul tolkien umberto eco leonardo da vinci van gogh roald dahl manolescu paleologu iron maiden sharon stone madonna sarah hall kurt vonnegut anthony burgess salman rushdie isabel allende henry miller anais nin martin heidegger blochmann hannah arendt jose ortega y gasset julius evola celine camus cohen beatles lovinescu maiorescu eminescu calinescu plotin purcarete nietzsche montaigne lossky evdokimov aristotel shakespeare hamlet blaga ionesco djuvara yoga olimp bloom medeea oscar wilde coen paraskevopoulos macbeth american beauty harold pinter stoiciu john cusack amedeus marivaux dumas iglesias titanic mena suvari kevin spacey