•  Xenia Karo-Negrea


sus

Xenia Karo-Negrea

 

De adoratione

 

Ioan Es. Pop (coord.), Ileana Mãlãncioiu. 75. De anima, Editura Paralela 45, Piteºti, 2015

Ileana Mãlãncioiu este unul dintre maeºtrii culturii române. Dacã nu m-ar fi pãrãsit patetismul entuziasmelor mordante, aº fi spus mult mai mult decât atât. Îmi voi permite doar excentricitatea de a spune cã Ileana Mãlãncioiu este unul dintre extrem de puþinele repere morale româneºti. În viaþã.

ileana malancioiu de animaMulte ºi cornute dezbateri s-au dus în revuistica (sau nu) româneascã despre imposibila relaþie dintre etic ºi estetic. În fapt, aceºti doi poli au fost/sunt jonglaþi ca alibiuri, ca scuze pentru eºecul celuilalt. Un semn rapid cu ochiul înseamnã de cele mai multe ori un „las’ cã vezi”, un „te dai pe brazdã”, un „las’ cã vedem noi”, un „vei pricepe repede cum stã treaba pe aici”. O privire iscoditoare împinsã înainte de un gât rãsfrânt ºerpeºte spre glod îl pune pe ins direct în talciocul inconsecvenþei faþã de sine, al mizeriei morale.

Pentru cine are timp, poate sã creadã cã apropierea de zona tare a creaþiei înseamnã îndepãrtarea de previzibilul eticului. Cã-l explici prin Heisenberg, prin Nietzsche sau prin Arghezi sau, vai!, prin mioriþa bucãlae, înglodarea sinelui debiliteazã spiritul. Fãrã sã spunem ºmechereºte cã se face dreptate pe „lumea ailaltã”, putem sã ºtim cã sulful trece pânã la urmã prin scoarþa de catifea a „artei”, indiferent cine o semneazã, ºi o macinã pânã la suprimare.

N-aº vrea sã credeþi cã elogiul acesta cautã sã denatureze opera Ilenei Mãlãncioiu. Opera (poezia) este sensul. Dar Ileana Mãlãncioiu este poeta (aº fi scris Poeta, dar sunt pãrãsitã de enthousiasmos). Bacoviana poetã a morþii (ca sã sintetizez discursul critic care o susþine) s-a aºezat cu mintea la hotarul dintre fiinþã ºi nefiinþã cu simplitatea pe care numai aceptarea firii þi-o poate da. ªi nu cred cã a mai ajuns cineva – liriceºte, vorbind – pânã unde a ajuns ea, sprijinitã pe un expresionism imploziv. Ileana Mãlãncioiu nu face spectacol, nu aratã, nu încearcã. Gândeºte ºi spune.

Poate aceastã pornire spre comprehensiune îi dã rezistenþa. Nu cred cã Ileana Mãlãncioiu s-a chinuit sã þinã drumul drept. Cred cã aºa este poeta. Nu poþi alege sã ai o reacþie ca aceasta: „ªi am început sã strig, ca din gurã de ºarpe, cã dacã ºi-a imaginat cineva cã în preþul cu care am fost angajatã intrã ºi obligaþia de a da informaþii ori autografe securiºtilor care bîntuie pe acolo s-a înºelat. (…) Din ziua aceea am înþeles cã îmi va fi imposibil sã mai lucrez cu ea ºi nu peste mult am plecat ºi de la Animafilm, deºi nu-mi era uºor sã rãmîn iar pe drumuri” (din Recursul la memorie. Convorbiri cu Daniel Cristea-Enache, Polirom, 2003). Este extrem de greu sã-þi imaginezi azi o astfel de reacþie, darãmite în timpul comunismului. Azi, pentru mulþi, astfel de teme sunt ridicole sau sunt puþin lucru. Cred cã va veni vremea când a nu privi înapoi cu ruºine va însemna re-construirea sinelui, iar simbolul Ilenei Mãlãncioiu într-acolo lumineazã.  

Nu ºtiu dacã este cea mai mare poetã postbelicã sau a câta este. ªtiu cã Ileana Mãlãncioiu, de acolo, de lângã moarte, este cea mai apropiatã de viaþa poemului, de firea ºi firescul poeziei.

Reveria de mai sus mi-a fost trezitã de volumul omagial realizat de Ioan Es. Pop, într-o serie destul de inspiratã de volume omagiale. Perspectiva mea diferã de ceea ce a gândit editura prin faimosul poet. Cred cã volumele aniversare îºi pot depãºi condiþia previzibilã de uluire ºi pot însemna chiar substanþã. Acesta, spre exemplu, îmi pare „structurat” pêle-mêle. De toate ºi mai nimic. Un pic de prozã, niþicã publicisticã, douã-trei interviuri, câteva lecturi-prietene, o mânã de critici neapãrat vedete. Nu cred cã rezumatul ãsta ajunge în preajma personalitãþii poetei. Mã îndoiesc cã nu s-au gãsit oameni care sã scrie acum, pentru acest volum, opinii nu doar îndrãgostite, ci ºi avizate de timp ºi cunoaºtere.

Dincolo de aceastã diferenþã de perspective, volumul te poate pune pe cale spre Ileana Mãlãncioiu. 

 

Comentarii cititori
sus

 


modern modernism postmodern postmodernism poesie realism realistic fantastic essay critique chronique poete dictionnaire prose thetre lyrique lyrisme vers lettre voyage hyperbole libre interwie revue metaphore philosophie sens film movie event translation relation cinema nick hornby simona popescu ana blandiana t.o. bobe liviu antonesei cornel mihai ungureanu corina ungureanu mircea cartarescu gabriel liiceanu paul goma andrei plesu bogdan suceava nina simone neil young high fidelity ghost world eternal sunshine jim jarmusch bill murray steve buscemi mircea martin matei calinescu norman manea virgil duda tolstoi dostoievski puskin cehov suskind inoue kawabata mishima berberova bulgakov quignard yourcenar leif panduro paulo coelho andrei makine alessandro baricco peter esterhazy hubert lampo par lagerkvist richard bach durrenmatt boll adolfo bioy casares llosa daniel keyes carlos fuentes botton modiano tennesee williams frabetti mccullers walser doxiadis page golding lindgren musil mann hemingway lenz kertesz capek ulitkaia sebastian eliade cioran noica bernanos werfel duras joyce nabokov soseki atxaga krausser guimard cusack scarlett johansson breban papillon empire falls tismaneanu pfeiffer bridges mircea ivanescu twain jessica fletcher james stewart katherine hepburn spencer tracy angelina jolie steven segal will smith rossini lucescu lone star felini antonioni barnaby seinfeld humanitas polirom zeus amelie russel crowe charlotte gainsbourg iben hjejle peter pan dickens bronte bruel hitchcock burroughs dinu flamand woody allen johnny depp andie mcdowell john ford pietje bell jules et jim almost famous chaplin john voight sommersturm travolta uma thurman friends ally mcbeal daphne du maurier steve martin liv ullman mumford john fante fitzgerald manet monet degas che guevara renoir hugo virginia woolf ed harris marta petreu gabriel andreescu burt reynolds pacino de niro monroe dean martin elvis mathieu madison county clint eastwood meryl streep blow up zatoichi mihalkov miller james stewart thora birch terry zwigoff thornton montesquieu cassanova closer julia roberts hugh grant modigliani verdi bloody sunday chain reaction before sunset ethan hawke julie delpy faulkner bukowski sartoris gombrowicz montherlant marquez proust sabato saint-exupery steinbeck ishiguro tuca dominguez julia kristeva dan brown lincoln jeffrey archer robin cook agatha christie poirot colin forbes john grisham bill clinton bush ioan paul tolkien umberto eco leonardo da vinci van gogh roald dahl manolescu paleologu iron maiden sharon stone madonna sarah hall kurt vonnegut anthony burgess salman rushdie isabel allende henry miller anais nin martin heidegger blochmann hannah arendt jose ortega y gasset julius evola celine camus cohen beatles lovinescu maiorescu eminescu calinescu plotin purcarete nietzsche montaigne lossky evdokimov aristotel shakespeare hamlet blaga ionesco djuvara yoga olimp bloom medeea oscar wilde coen paraskevopoulos macbeth american beauty harold pinter stoiciu john cusack amedeus marivaux dumas iglesias titanic mena suvari kevin spacey