•  Sighisoara Medievala 2015
•  Festivalul Naþional de Literaturã Umoristicã „Ioan Budai Deleanu” – Geoagiu Bãi, 2015
•  Cultura, Tradiție, Societate, o cercetare interdisciplinarã
•  Simpozionul Internaþional de Sculpturã „Drumuri brâncuºiene” – ediþia a III-a


sus

 

Sighișoara Medievalã 2015
sub semnul menestrelilor  și trubadurilor

 

În perioada 23–26 iulie 2015 a avut loc ediția cu numãrul XXIII a Festivalului Sighișoara Medievalã. Festivalul Medieval de la Sighișoara a fost realizat în parteneriat cu Uniunea Autorilor și Realizatorilor de Film, sub patronajul principesei Margareta și a fost organizat de Asociația Culturalã Teatrul Scena din Târgu Mureș. De precizat cã evenimentul a fost in memoriam regizorului Sergiu Nicolaescu.

sighisoara 2015Istoria festivalului a fost evocatã de Toboșarul Cetãții, Dorin Stanciu pe numele lui real, care a fost prezent la toate edițiile și care este deja un brand al festivalui.  El dã salutul oaspeților, veniți din toate colțurile lumii, în 57 de limbi.

Ediția din acest an a fost organizatã sub deviza cinci secole de teatru medieval sub semnul menestrelilor și trubadurilor. Cu modestie, Liviu Pancu, Directorul Artistic al Festivalui, a precizat cã ediția din acest an nu va avea vedete: „nu existã vedetã în festival, festivalul este vedetã”, în sensul cã vedeta va fi Festivalul, în ansamblul lui, împreunã cu cei care îl animã: artiști, meșteºugari, jurnaliști și turiști. A fost însã și o ediție de Cartea recordurilor, în sensul cã în timpul manifestãrii au fost promovate:

  • cel mai mare steag cavaleresc (imprimat pe o pânzã cu lungimea de 30 metri și lãþimea de 10 metri - „este o onoare sã putem ajuta ca simbolul Sighiºoarei sã fie imprimat cu mânuþele noastre pe pânza uriaºã... a fost o muncã titanicã dar extrem de plãcutã. Suntem multe mânuþe dibace care au cusut de zor, au fost mai multe domniþe din mai multe ordine cavalereºti care iau parte la Festivalul Sighiºoara Medievalã alãturi de mai multe voluntare”, a precizat Domniþa Dana Pancu);
  • Sabia Titanilor,  cea mai mare sabie de titan din lume (4,60 metri înãlțime, 20 centimetri lãțime, 20 milimetri grosime finalã, 130 kilograme metal, și care a fost lustruitã dupã vechile metode ale timpului, cu cearã de albine);
  • Masca Vraciului Vindecãtor, cea mai mare mascã popularã (de 5 metri înãlțime și 3 metri lãțime) care a fost realizatã de maestrul popular Vasile Ciocârlan;
  • Covrigul Uriașilor, cel mai mare covrig (cântãrind 100 de kilograme).

Tot în premierã în acest an Asociația Culturalã Teatrul Scena, Ordinul Cavalerilor Lup, Grupul de Reading Limitele Cunoașterii și Societatea Românã de filosofie, inginerie și tehnoeticã auorganizat conferința internaționalã Culturã, Tradiție, Societate, o cercetare interdisciplinarã,  Sighișoara 2015 (la reușita manifestãrii au contribuit Claudia Togãnel și Adriana Constantin, responsabili PR). De precizat cã printre spectatorii prezenți în salã în timpul conferinței s-a numãrat managerul cultural și turistic, Victor Rãdulescu. Despre calitatea lucrãrilor prezentate la conferințã a vorbit Prof. Univ. Dr. Viorel Guliciuc (membru în comiteul de selecție a lucrãrilor conferinței):

sighisoara 2015„Lucrãrile de la prima ediție a conferinței internaționale Culturã, tradiție și societate – o cercetare interdisciplinarã cuprinsã în cadrul Festivalului Sighișoara Medievalã 2015 reunesc participanți din diverse centre universitare și tãri, iar temele abordate sunt deosebit de complexe, referindu-se la:

  • gânditori medievali precum Gerard de Cenad (Adriana Macsut și Ștefan Grosu), dar și contemporani precum Emil Cioran (Marius Cucu) și Constantin Rãdulescu Motru (Alin Seserman);
  • chestiuni legate de crima de onoare în tradiția iordanianã (Khawla Al Hasan și Diab M. Al-Badayneh);
  • interferența cultura gastronomicã (Mihaela Bucin);
  • lupta culturalã pentru menținerea identitãții românești într-o lume globalizatã (Maria Sinaci);
  • rolul religiei în lumea viitorului (Mariana Cristescu);
  • cultura și tradiția indianã  (Kuruvilla Pandikattu);
  • fascinanta lume a presei transilvãnene de la sfârșitul secolului al XIX-lea (Doru Sinaci);
  • relicve ale lumi rurale romane în zona mureșeanã (Dorina Matiș).”             

Timp de patru zile lumea medievalã a prins din nou viațã pe strãzile înguste și piețele din Cetatea Medievalã precum și în Sala Festivã ºi Sala de Protocol a Primãriei. Aceastã atmosferã medievalã a fascinat pe perioada manifestãrii 18.000 de turiști din toatã lumea. Pentru a putea intra în atmosfera medievalã spectatorii au vizionat proiecții de film din vremea medievalã româneascã (regizate de Sergiu Nicolaescu):

  • Proiecție de film – Mihai Viteazul;
  • Proiecție de film – Nemuritorii;
  • Proiecție de film – Mircea;

Ca în fiecare an spectatorii au avut parte de:

  • turniruri cavalerești,
  • muzica menestrelilor;
  • farse medievale.

La turnirurile cavalerilor au participat:

  • Ordinul Cavalerilor Lup din Târgu Mureș (apreciate de spectatori au fost luptele dintre lupoaicele Claudia Togãnel și Andreea Marinescu precum și cele dintre lupii Francisc Ienei și Alexandru Mãrginean);
  • Ordinul Cavalerilor ArtGotica – Sibiu;
  • Ordinul Cavalerilor de Mediaș;
  • Ordinul Cavalerilor de Muhlbach – Sebeș;
  • Cavalerii din Carpaþi – Deva;
  • Ordinul Cavalerilor Chigot – Bulgaria;
  • Ordinul Cavalerilor Cerb – Sighișoara;
  • Cavalerii Templui Sacru OESB.

Liviu Pancu, Directorul artistic al Festivalului a precizat cã Festivalul Sighișoara Medievalã a adus „în cetate, în perioada 23 - 26 iulie, 12 trupe și formații de muzicã din România și Ungaria, șapte ordine Cavalerești din România și Bulgaria, 11 trupe și formațiuni de teatru și animație medievalã și trei proiecții de film”. În acest sens, muzica, dansul și teatrul medieval au purtat marca:

  • trupelor de muzicã medievalã Hipnotique (București), Truveri (București), Eryney (Bulgaria), Corvinia (Hunedoara), Holloenek (Ungaria), Cimpoierii de Transilvania (Hunedoara), Nomen este Omen (București), Bordo Sarkany (Ungaria), Ad Hoc ºi Flavius Hosu (București), Terra Alba (Buzãu), Huniadi Cantores (Hunedoara), Bucovina (Iași),
  • trupelor de teatru medieval Trupa Hai Hui (București), Trupa Cameleon (Sighișoara), Trupa Green Entertainment (Sighișoara), Trupa Schema & Teatrul Portabil (cu farse medievale foarte gustate de spectatori);
  • dansurilor medievale cu Trupa Nosa (Bistrița);
  • trupelor de animație medievalã Medieval Art (București), Trupa fãrã nume... pe picioange (București), Sirius... cu spectacol de foc (București)

sighisoaraAu primit autorizație de funcționare în cetatea medievalã: 150 de comercianþi dintre care 4 - alimentaþie publicã cu bãuturi alcoolice, 25 - alimentaþie publicã fãrã bãuturi alcoolice ºi 121 produse de artizanat. Printre meșteșugarii care au animat cetatea s-a numãrat și Persida Negruți care în viața cotidianã este profesor de matematicã, dar care este pasionatã de picturã și aplicã o tehnicã ineditã prin care picteazã pe lemn... tratat mai înainte cu praf de ouã.

De un succes deosebit s-a bucurat pe parcursul evenimentului Cãlãul Cetãții, Jean Ogrean, care în viața cotidianã este asistent medical. Numeroase persoane l-au solicitat pentru fotografii.

În încheiere, ar fi de spus cã a fost un noroc cã acest festival a avut loc pentru cã așa cum a precizat Ionel Gavrilã, viceprimarul urbei sighișorene:

„Acest festival a fost organizat în niºte condiþii extrem de grele, întrucât în Hotãrârea Consiliului Local din ºedinþa din 29 mai am creionat un program, dupã care în iunie, la ºedinþa ordinarã am propus proiectul. La prima ºedinþã am avut un eºec, neexistând cvorum, iar în ºedinþa extraordinarã de la finele lunii iunie acesta a trecut la limitã ºi astfel s-a primit girul pentru organizarea acestui festival”. 

Au consemnat și au fotografiat: Adriana Macsut și Ștefan Grosu

 

Comentarii cititori
sus

Radu Marini

 

Geoagiu, sub razele umorului

     

Zilele trecute am primit o invitaþie. Telefonicã. De la Geoagiu!!! Bãi? Bãiii! Acolo unde eram aºteptat la Festivalul de umor I. B. Deleanu, cu inima în palme ºi sufletul pe masã (!). Conform unui pliant turistic (precum m-am informat ulterior!!!). Eram în ceaþã... Oare ce-or face ãºtia cu inima ºi cu sufletul meu, oare mi le vor bãga în bãi? Sã nu intre la apã. Oare or fi reale zvonurile lor? Dar pânã nu verifici nu crezi. Aºa cã mi-am luat ºi inima ºi sufletul la purtãtor ºi þup la Geoagiu Bãi. Și ca sã nu plec cu mâna goalã mi-am luat ºi garda pretorianã dupã mine. Sã fiu în ton ºi de bonton cu vechea denumire a castrului roman Germisara din zonã.

La drum, la bãi, la umor. Cu cãþel, cu purcel, cu familia Drãgoianu. Mari iubitori de umor, mari epigramiºti ºi mari prieteni de calitate. Mai mereu abonaþi la câte-un premiu. Naþional. Precum ºi la zâmbete. Am plecat ºi cu amintirea unui drag prieten, Lucian Bulãtan, reprezentat de doamna sa, Mariana Bulãtan, trecut cu tot harnaºamentul sãu de artist plastic la cer, invitat permanent la agapele ºi simezele de la Geoagiu.

festival umor geoagiuO micã staþiune turisticã din judeþul Hunedoara, la care bunicul meu matern, Gheorghe, adãsta adeseori pentru factorii stimulativi ai acestei oaze de sãnãtate. Izvoare termale, vinul ars (þuica) ºi mândrele. Ce asigurau alinare sufletului ºi odihnã trupului. Îl revigorau an de an. Cre’cã cu siguranþã mai mult vestigiile daco-romane de care nu sufla un cuvânt. Invidiosu’...

Eram invitat ºi eu sã onorez cu prezenþa ºi cu fotopamfleþurile mele un festival de umor. Festivalul de umor Ioan Budai Deleanu (cel pe pe deal), de la Geoagiu Bãi. Confirmând cã istoria îl menþine acolo unde-i valoarea sa. Sus. Pe deal. Pe dealul celebritãþilor literaturii române dar ºi al cinstirii prin urmaºii sãi, cei care au iniþiat un festival ca sã-i promoveze numele ºi renumele.

O amplã manifestare ajunsã iatã la a V-a ediþie. La iniþiativa unui inimos pamfletar Claudiu Nicolae ªimonaþi. (CNª). A nu se confunda cu CNP. N-ai cum, doar rãutãcioºii ar face asta. Iar el n-ar face asta. Sã-i invite. Aºa cã nici ei nu-l invitã. Decât în glumã. Cãci el e cel ce ºtie a scrie bine (are toate literele din alfabet la el), a telefona, a monopoliza factorii decizionali în organizarea ºi buna desfãºurare a unei ample manifestãri cultural artistice fãcute sã cinsteascã memoria concitadinului ajuns celebru cu a sa Þiganiadã dar ºi a asigurãrii unui cadru competitiv pentru toþi aceia ce simt cã raza umorului îi gâdilã cu talent. Indreptãþiþi astfel sã dea cu tifla, sã dea nãvalã, sã dea lumii prilej de zâmbete ce meritã preþuite, jurizate ºi premiate. Într-un cadru plin de istorie milenarã, Geoagiu Bãi, o staþiune turisticã cu iz de tratament combativ ºi revigorant.

Aºezatã pe malul drept al Mureºului fiind una dintre cele mai vechi exploatãri balneare încã din timpul colonizãrii romane. Cei care au captat prin tuburi de teracotã izvorele cu ape termale ºi minerale în scop lucrativ pentru trupurile lor dornice de un suflu nou tonifiant. Dupã lupte grele ºi istovitoare, dupã multele rãni cãpãtate de-a lungul serviciului lor militar în tot imperiul roman.

Și iatã-mã-s cu bagaju’ de fotopamfleþuri sã mã expun publicului larg, publicului generos, publicului dornic ºi de altfel de umor. Adicã cu predilecþie de cel vizual prin fotopamfleþurile mele. Noi producþii umoristice ce asigurã într-un mod inedit o punte cãtre spirite. Sugestiv intitulate: Gândeºte, e la liber!

Aºa cã am salutat organizatorii, am salutat iniþiativa, ºi am salutat invitaþii. Peste 20 de privilegiaþi, dotaþi, parfumaþi. Doar cu umor. Mai târziu ºi cu d’ale gurii. Vechi ºi noi conlocatari ai umorului românesc pornit în ospeþie de seamã la gazdele noastre din Geoagiu. Bãi! Salutaþi ºi ei cu informaþii enciclopedice cu iz istoric oferite cu ºtiinþã ºi charm de cãtre domnul Aurel Dîncºoreanu, reprezentantul Consiliului Local al Oraºului Geoagiu. Un om aplicat ºi fan al scormonirii artefactelor ce relevã un crez al unui om care este un dom' tobã de istorie. Pe care l-am pus în panoplia sufletului. Dânsul fiind ºi unul dintre artizanii acestui festival de la Geoagiu, împreunã cu un tânãr inimos ºi hotãrât, buna noastrã gazdã CNS. Mai sus amintit cu litere de tipar mare. Mare preþuire.

Sã înceapã spectacolul! Gazdele au rãspuns prezent. Cu p mare (P). Mare am spus! Mare a ºi fost. Invitaþii, mai cu umorul la ei, sau prin manuscrisele sau cãrþile gata tipãrite au spus ºi ei: prezent. La ei nu prea a fost un prezent cu p mare. Pentru cã unii dintre ei hârºiþi prin lumea umorului de-a lungu ºi de-a latu’ anilor ºi au cam pierdut din dicþie. Se acceptã orice scuzã. Chiar ºi a lipsei unor dinþi. De, bãtrâneþea bat-o vina. Dar valoarea nu þine cont de numãrul de carate a anilor din buletine, recte cãrþi de identitate.

Dar tinerele, Ioana Camelia Sîrbu - Oradea,Mihaela Alexandra Raºcu - Târgu Mureº, noul val (doi meteoriþi cãrora le prevãd frumoase traiectorii literare), au rãspuns cu prezentu’ lor ºi pentru prezentu’ celor ce au tot rostit prezent. Și ’nainte de ’89, dar  ºi acu’. Meritã aplauzele noastre. Chiar meritã. Aºa cã toþi cei prezenþi ºi-au dat mâna ºi ceva pupãturi de la ei în schimbul unei diplome altoitã cu un trofeu tandem. Cu alde Parpanghel ºi piranda sa. Personaje legendare a celebrei opere Țiganiada, a patronului spiritual al festivalului omonim de la Geoagiu. Meritând toþi banii ºi admiraþia ºi de ce nu ºi invidia celor ce n-au intrat în posesia lor.

Seria aspectelor pozitive ºi de onorat a fost încununatã de duelul epigramistic, adicã sarea ºi piperu’ unei întâlniri ca între prieteni ºi mari specialiºti ai rimelor ºi a ciupiturilor colegiale. S-au dat lupte grele. Cu versificaþia, cu talentu’, cu zâmbetele adunate la sãrbãtoarea umorului.

Any Drãgoianu fiind meºtera unor hazoase încruciºãri ale spiritului, a unor teme de invidiat la care cu greu s-au duelat pe rând Alexandru Oltean, Mihai Haivas, Dorin Lazãr, Ionel Iacob Bencei, Vasile Larco, Gheorghe Niculescu-Uricani, Alexandru Cãþcãuanºi actriþa pãpuºar Teodora Popa, o patã de culoare, cu o prezenþã artisticã de subliniat ºi de (luat acasã!!!) aplaudat.Care ºtie, le are cu manipularea pãpuºilor, dar care stãpâneºte ºi dicþia. Ce vreþi, aºa e unii... manipulatori de serviciu? În folosu’ obºtei.

Amintindu-mi cu mare regret de marii mei prieteni duºi prea repede în astre: Alexandru Clenciu ºi Giuseppe Navarra. Doi mari corifei ai rãzboiului epigramatic ce au fãcut din duelurile lor spectacol ºi lecþii de  umor la rang de artã. În anii ’80-’90. Ou sont le neige d' antan? Unde sunt zãpezile d’altãdat? Cu marile valori, cu inteligenþa lor sclipitoare, cu replica virulentã, cu naturaleþea debordantã, cu farmecu’ lor, cu nobleþea lor fireascã. Sunt amintiri, sunt pierderi mari, sunt oameni care au trecut ºi care au lãsat ceva din charisma ce-i înobila. Chapeau!

Organizatorii au punctat ºi la aspectul artistic oferind reprize frumoase de artã tradiþionalã cu un grup de elevi, membri ai Ansamblului artistic Germisara, demni de urmaºii lor, cu o serie de dansuri specifice zonei. Dar Ion Velica, prietenul meu de la Petroºani a avut o nobilã ºi reconfortantã prezenþã artisticã în triplã calitate. De Preºedinte al Ligii Scriitorilor din Petroºani, de memorialist prin lansarea volumului sãu  Din amintirile unui artist amatorabsolut reconfortant (un pariu al sãu cu posteritatea). Și nu în ultimã ipostazã de artist, de one man show. A asigurat cu lejeritate, cu firescul experienþei sale un program artistic cu un recital de cabaret. Un mare artist, un mare copil cãruia buna dispoziþie ºi talentu’ îi stã aninat de suflet. Bravo dom’ inginer, dom’ preºedinte, dom’ artist. 3 în 1. 

Ar mai fi de reliefat apariþia unei persoane retrase, parcã prea retrase în lumea sa, ortodoxã, despre România sa, despre filozofia sa de viaþã în care religia ortodocsã e centru universului sãu conform cãrþii sale România mea personalã. Cea care este adresatã acelora ce ºtiu sã asculte cum creºte iarba ºi care se strãduiesc sã înveþe a muri frumos. Remarcabil ºi de admirat lupta sa cu sine, crezul sãu, lumina ce ghideazã un om, o credinþã, un ideal subliniate de cãtre procurorul Florin T. Roman. Um om profund religios.

Deci toate bune ºi frumoase. Organizare Zeiss, premii ºi trofee number 1, invitaþi unu ºi unu, atmfosferã de vis, creaþii þâþã de mâþã, un festival de care IBD ar fi mândru. Pãcat cã a fost doar un festival pentru intimi, adicã pentru un cerc restrâns de avizaþi. O asemenea manifestare gânditã a comemora memoria unei legende a literaturii române merita ºi prezenþa unui auditoriu ca sã nu pomenim ºi de lipsa presei ce ar fi trebuit sã promoveze munca unui colectiv care a fãcut vie aceastã manifestare. Inclusiv prin cinstirea memoriei lui IBDeleanu cu o coroanã de flori depusã de participanþi la Cigmãu, o localitate învecinatã  unde s-a nãscut ºi format ca om. Pios omagiu. 

Da, Festivalul IBD prin aceastã manifestare, prin prezenþa unor oameni, prieteni cu umorul, ne determinã sã conchidem cã a fost o cinstire adecvatã a memoriei precursorului umorului de sorginte pur românescã. Chiar dacã majoritatea operei sale a fost scrisã în slavonã pe meleaguri strãine, la Lvov.

*

Și uite aºa mã trezii... îmbãiat, ras ºi frezat, în compania unor oameni care mãnâncã umor pe pâine. E bine, bine (foarte bine) cã am ºi eu ce îngurcita. De, aºa le trebuie dacã n-au fost învãþaþi de mici cã nu-i frumos sã te faci de râs. Reversu’ medaliei: fã-i ºi pe alþii sã râdã! Ei chiar ºtiu...

 

Premii acordate:

Epigramã

Premiul I - Alexandru Oltean - Bistriþa
Premiul II - Ion M. Ruse -  Sãcele, judeþul Constanþa
Premiul III - Dorel Gheorghe Vidraºcu - Bucureºti
Menþiune - Vasile Manole - Galaþi

 Poezie satiricã

Premiul I - Sorin Cotlarciuc - Iaºi
Premiul II - Licã Pavel - Bucureºti
Premiul III - Tincuþa Horoceanu Bernevic - Pîrjol, judeþul Bacãu
Menþiune - Gabriel Todicã - Fãlticeni, judeþul Suceava

 Fabulã

Premiul I - Nicolae Bunduri - Braºov
Premiul II - Petru Ioan Gârda - Cluj Napoca
Premiul III - ªtefan Stroe - Suceava

Prozã scurtã umoristicã

Premiul I - Ioan Rãºinariu - Anina, judeþul Caraº Severin
Premiul II - Lucian Aurelian Chira - Cluj Napoca
Premiul III - Mihaela Alexandra Raºcu - Târgu Mureº

Pamflet

Premiul I - Nu s-a acordat
Premiul II - Ioana Camelia Sîrbu - Oradea, judeþul Bihor
Premiul III - Ioan Prodan - Haþeg, judeþul Hunedoara

Premii speciale

Ordinul cultural I. B. Deleanu - Marian Rãþulescu - Craiova, judeþul Dolj
Ordinul cultural I. B. Deleanu - Any Drãgoianu - Þânþãreni, judeþul Dolj

Volume publicate

Premiul I - Eugen Deutsch - Iaºi pentru volumul de sonete Zigzag pe Mapamond, Editura PIM, Iaºi, 2015.
Premiul II - Efim Tarlapan - Cluj Napoca pentru volumul de umor De la Nistru pân la Nisa, tot Românul Râsu-mi-sa”, Casa de Editurã Dokia; Cluj Napoca, 2014.
Premiul III - Lucian Perþa - Viºeu, judeþul Maramureº, pentru volumul de poeme satirice La peþit… , Ghid practic pentru judeþul MaramureºEdituraGrinta; Cluj Napoca, 2014.
Menþiune - Roland Voinescu - Constanþa,  pentru volumul de prozã scurtã umoristicã Inculþii, Editura PIM, Iaºi, 2014.
Premiul Cenaclului Literar „Ion Budai Deleanu”  Geoagiu - Constantin Cosma din Timiºoara, pentru volumul de epigrame Discreþia tristeþii, Editura Eurostampa, Timiºoara, 2013.
Premiul Casei de Culturã „Ion Budai Deleanu” din Geoagiu - Ionel Iacob Bencei din Timiºoara, pentru volumul de epigrame Epigrama „iacobinã”, Editura Eurostampa, Timiºoara, 2013.
Premiul din partea Primãriei ºi a Consiliului Local Geoagiu - Gheorghe Niculescu - Uricani, judeþul Hunedoara, pentru volumul de epigrame Epigrame catrenice ºi stihizãri poetice, Editura Realitatea Româneascã, Târgu Jiu, 2014.


Premii acordate de Liga Scriitorilor din România - Filiala Judeþului Hunedoara:

Mihai Haivas din Iaºi, pentru volumul de epigrame Seminþe din... dovleacul meu, Editura PIM, Iaºi, 2015.
Vasile Larco - Iaºi, pentru volumul de epigrame Desculþi pe miriºte, Editura PIM, Iaºi, 2014.
Dorel Lazãr - Aiud, judeþul Alba, pentru volumul de epigrame Cartea cu prieteni, Editura Emma Books, Sebeº, 2015. 

Comentarii cititori
sus

 

 

Culturã, Tradiție, Societate, o cercetare interdisciplinarã,  Sighișoara 2015

[Culture, Tradition and Society, a Transdisciplinary Research, Sighisoara, 2015]

- comunicat de presã final-

 

În cadrul manifestãrii Sighișoara Medievalã 2015 care a avut loc la Sighișoara în perioada 23–26 iulie 2015 a fost inclusã conferința internaționalã de nivel  academic Culturã, Tradiție, Societate, o cercetare interdisciplinarã, Sighișoara 2015 (programatã pe 25 iulie între orele 16.30 – 19.30 la Centrul de orientare turisticã – Sala Zander).

Conferința a fost  organizatã de:

  • Societatea Românã de filosofie, inginerie și tehnoeticã;
  • Grupul de Reading Limitele Cunoașterii;
  • Ordinul Cavalerilor Lup;
  • Teatrul Scena.

Lucrãrile prezentate în  cadrul conferinței au fost selectate de:

  • Prof. Univ. Dr. Viorel Guliciuc, Universitatea Ștefan cel Mare din Suceava, consultant la  Grupul de Reading Limitele Cunoașterii și președinte la Societatea Românã de filosofie, inginerie și tehnoeticã;
  • Prof. Univ. Dr. Docent Yolanda Angulo Parra la  Universitatea Naționalã Autonomã  din Mexic și președinte la Centrul de Studii Genealogice din Mexic;
  • Drd. Liviu Pancu la Universitatea de artã teatralã din Târgu Mureș, președinte al Ordinului Cavalerilor Lup și coordonator la Teatrul Scena;
  • Drd. Ana Maria Gajdo,  Universitatea Sapenția, Italia.

Staful organizatoric este format din:

  • Dr. Adriana Mihaela Macsut, consultant științific;
  • Claudia Togãnel și Adriana Constantin, responsabili PR;
  • Dorina Matiș, responsabil mass-media.

adriana macsutStafful a selectat zece participanți care vor prezenta o tematicã incitantã și  interdisciplinarã: 

  • 1. Prof. Univ.  Diab Al Badayneh, Catedra de Sociologie Aplicatã, Universitatea din Qatar –  Crime de onoare, rușine și justiție reparatorie în sistemul informal de justiție iordanianã (Key Speeker [Vorbitor Cheie]);
  • 2. Conf. Dr. Mihaela Bucin, Șef de catedrã, Catedra de Limba ºi Literatura Românã Facultatea Pedagogicã Juhász Gyula , Universitatea din Szeged - Repere pentru un studiu al interferenþelor culturale gastronomice(Key Speeker [Vorbitor Cheie]);
  • 3. Mariana Cristescu, jurnalist, șef secție culturã, Cuvântul Liber - Despre religie și lumea viitorului;
  • 4. Lector Univ. Dr. Marius Cucu, Universitatea Ștefan cel Mare, Suceava - Spectrul Apocalipsei în cadrele scepticismului cioranian;
  • 5. Ștefan Grosu, bursier doctoral, Academia Românã, POSDRU/ 59/1.5/S/136077: Gerard  de Cenad un mentor religios încã actual (Aceastã lucrare a fost realizatã în cadrul proiectului „Cultura românã și modele culturale europene: cercetare, sincronizare, durabilitate”, cofinanțat de Uniunea Europeanã și Guvernul României din Fondul Social European prin Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013, contractul de finanțare nr. POSDRU /159/1.5/S/136077);     
  • 6. Conf. Univ. Dr. Khawla Al Hasan, Departamentul de criminologie și științe sociale, Universitatea din Qatar - Crimele de onoare și cultura rușinii în societatea iordanianã;
  • 7. Dr. Adriana Macsut, consultant,  consultant, consultant, IBN Khaldun Center For Research & Studies, Amman- Jordan - Viața și activitatea lui Gerard de Cenad - o paginã importantã de istorie medievalã (Key Speeker [Vorbitor Cheie]);  
  • 8. Dorina Matiș, reporter special - Un sat roman descoperit în județul Mureș - o descoperire importantã pentru studiul istoriei antice;
  • 9. Prof. Univ. Dr. Kuruvilla Pandikattu, Decan, Institul Papal, Pune, India - Culturã, societate și discurs: poveste tradiției indiene de Amarty Sen(Key Speeker [Vorbitor Cheie]);
  • 10. Alin Seserman, bursier doctoral, Academia Românã, POSDRU/ 59/1.5/S/136077 Statul þãrãnesc în viziunea lui Constantin Rãdulescu-Motru (Aceastã lucrare a fost realizatã în cadrul proiectului „Cultura românã și modele culturale europene: cercetare, sincronizare, durabilitate”, cofinanțat de Uniunea Europeanã și Guvernul României din Fondul Social European prin Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013, contractul de finanțare nr. POSDRU /159/1.5/S/136077);
  • 11. Dr. Doru Sinaci, Centrul de studii de istorie și teorie literara Ioan Slavici (Key Speeker [Vorbitor Cheie]) - Presa politicã româneascã din Arad la sfârșitul secolului al XIX-lea;
  • 12. Lector Univ. Dr. Maria Sinaci, Facultatea de Științe ale Educației, Psihologie, Educație Fizicã și Sport, Universitatea de Vest Vasile Goldiș din Arad (Key Speeker [Vorbitor Cheie]) - Factori de pãstrare a identitãții românești în contextul globalizãrii.

Despre calitatea lucrãrilor prezentate la conferințã a vorbit Prof. Univ. Dr. Viorel Guliciuc (membru în comiteul de selecție a lucrãrilor conferinței).

„Lucrãrile de la prima ediție a conferinței internaționale Culturã, tradiție și societate – o cercetare interdisciplinarã cuprinsã în cadul Festivalul Sighișoara Medievalã 2015 reunesc participanți din diverse centre universitare și tãri, iar temele abordate sunt deosebit de complexe, referindu-se la:

- gânditori medievali precum Gerard de Cenad (Adriana Macsut și Ștefan Grosu), dar și contemporani precum Emil Cioran (Marius Cucu) și Constantin Rãdulescu Motru (Alin Seserman);

- chestiuni legate de crima de onoare în tradiția iordanianã (Khawla Al Hasan și Diab M. Al-Badayneh);

- interferența cultura gastronomicã (Mihaela Bucin);

- lupta culturalã pentru menținerea identiții românești într-o lume globalizatã (Maria Sinaci);

- rolul religiei în lumea viitorului (Mariana Cristescu);

- cultura și tradiția indianã  (Kuruvilla Pandikattu);

- fascinanta lume a presei transilvãnene de la sfârșitul secolului al XIX-lea (Doru Sinaci);

- relicve ale lumi rurale romane în zona mureșeanã (Dorina Matiș).”               

Grupul de Reading Limitele Cunoașterii
https://limitelecunoasterii.wordpress.com/2015/07/17/cultura-traditie-societate-o-cercetare-interdisciplinara-la-sighisoara-medievala-2015-culture-tradition-and-society-a-transdisciplinary-research-at-medieval-sighisoara-2015/ 

 

Comentarii cititori
sus

Cornel Mihai Ungureanu

 

 

Drumuri brâncuºiene

 

tudor gheorghe si lia olguta vasilescuCea de a III-a ediþie a Simpozionului Internaþional de Sculpturã „Drumuri brâncuºiene”, organizat de Casa de Culturã „Traian Demetrescu” ºi Primãria Craiova, sub egida Asociaþiei „Craiova Capitalã Europeanã a Culturii 2021”, a fost deschisã oficial sâmbãtã, 1 august, la Centrul Multifuncþional din Bãnie. Invitat special la deschidere a fost maestrul Tudor Gheorghe, a cãrui muzicã ºi personalitate sunt sursa de inspiraþie pentru sculptorii selecþionaþi sã participe la tabãra din acest an, cunoscutul artist împlinind chiar în acea zi 70 de ani. Au fost de asemenea prezenþi Lia Olguþa Vasilescu, primarul Craiovei, ºi Cosmin Dragoste, managerul Casei de Culturã „Traian Demetrescu”, care au spus un cuvânt de bun venit celor 12 participanþi, din Germania, Macedonia ºi România. Aceºtia vor lucra la Craiova pe toatã perioada lunii august, iar creaþiile lor, dupã ce vor fi finalizate, vor fi expuse pentru cel puþin o lunã pe  esplanada Teatrului Naþional „Marin Sorescu”, urmând ca apoi sã fie amplasate pe Calea Bucureºti, principala arterã craioveanã.

andrej mitevskiÎn prima sãptãmânã de la deschidere, cei 11 sculptori care transpun în piatrã de Vratsa sau în marmurã de Ruºchiþa ideile artistice inspirate de muzica lui Tudor Gheorghe: Michael ºi Anna Rofka (Germania), Tibor Farkas (Germania), Andrej Mitevski (Macedonia), Vlad Dan Perianu (Bucureºti), Ana Maria Negarã ºi Alin Neacºu (Iaºi), Gabriel Sitaru (Câmpina) ºi craiovenii Lucian Irimescu, Virgil Pumnea ºi Laurenþiu Dimoiu au lucrat intens la degroºare, lucru care va continua, în cazul unora, cel puþin ºi în cea de-a doua sãptãmânã, abia apoi, fiecare va începe ºi partea de ºlefuire.
Craioveanul Gabriel Rizea este singurul care lucreazã în lemn, un ansamblu de patru bãncuțe, inspirat de Anotimpurile lui Tudor Gheorghe.

 

Comentarii cititori
sus

 


modern modernism postmodern postmodernism poesie realism realistic fantastic essay critique chronique poete dictionnaire prose thetre lyrique lyrisme vers lettre voyage hyperbole libre interwie revue metaphore philosophie sens film movie event translation relation cinema nick hornby simona popescu ana blandiana t.o. bobe liviu antonesei cornel mihai ungureanu corina ungureanu mircea cartarescu gabriel liiceanu paul goma andrei plesu bogdan suceava nina simone neil young high fidelity ghost world eternal sunshine jim jarmusch bill murray steve buscemi mircea martin matei calinescu norman manea virgil duda tolstoi dostoievski puskin cehov suskind inoue kawabata mishima berberova bulgakov quignard yourcenar leif panduro paulo coelho andrei makine alessandro baricco peter esterhazy hubert lampo par lagerkvist richard bach durrenmatt boll adolfo bioy casares llosa daniel keyes carlos fuentes botton modiano tennesee williams frabetti mccullers walser doxiadis page golding lindgren musil mann hemingway lenz kertesz capek ulitkaia sebastian eliade cioran noica bernanos werfel duras joyce nabokov soseki atxaga krausser guimard cusack scarlett johansson breban papillon empire falls tismaneanu pfeiffer bridges mircea ivanescu twain jessica fletcher james stewart katherine hepburn spencer tracy angelina jolie steven segal will smith rossini lucescu lone star felini antonioni barnaby seinfeld humanitas polirom zeus amelie russel crowe charlotte gainsbourg iben hjejle peter pan dickens bronte bruel hitchcock burroughs dinu flamand woody allen johnny depp andie mcdowell john ford pietje bell jules et jim almost famous chaplin john voight sommersturm travolta uma thurman friends ally mcbeal daphne du maurier steve martin liv ullman mumford john fante fitzgerald manet monet degas che guevara renoir hugo virginia woolf ed harris marta petreu gabriel andreescu burt reynolds pacino de niro monroe dean martin elvis mathieu madison county clint eastwood meryl streep blow up zatoichi mihalkov miller james stewart thora birch terry zwigoff thornton montesquieu cassanova closer julia roberts hugh grant modigliani verdi bloody sunday chain reaction before sunset ethan hawke julie delpy faulkner bukowski sartoris gombrowicz montherlant marquez proust sabato saint-exupery steinbeck ishiguro tuca dominguez julia kristeva dan brown lincoln jeffrey archer robin cook agatha christie poirot colin forbes john grisham bill clinton bush ioan paul tolkien umberto eco leonardo da vinci van gogh roald dahl manolescu paleologu iron maiden sharon stone madonna sarah hall kurt vonnegut anthony burgess salman rushdie isabel allende henry miller anais nin martin heidegger blochmann hannah arendt jose ortega y gasset julius evola celine camus cohen beatles lovinescu maiorescu eminescu calinescu plotin purcarete nietzsche montaigne lossky evdokimov aristotel shakespeare hamlet blaga ionesco djuvara yoga olimp bloom medeea oscar wilde coen paraskevopoulos macbeth american beauty harold pinter stoiciu john cusack amedeus marivaux dumas iglesias titanic mena suvari kevin spacey