•  "Drumul cãtre Unitatea Germanã" - vernisaj
•  Comemorare Ion D. Sîrbu
•  Drumuri brâncușiene în 2015
•  Teatrul Național "Marin Sorescu" - turnee și festivaluri de toamnã


sus

 

 

Expoziție: Drumul cãtre Unitatea Germanã



La 3 octombrie 2015, Republica Federalã Germania aniverseazã 25 de ani de la reunificare. Problematica Unitãþii germane a fost adusã în data de 9 noiembrie 1989, în mod nesperat, pe ordinea de zi a politicii germane ºi internaþionale de cãtre Revoluþia Paºnicã din RDG.

Drumul cãtre Unitatea Germanã, marcat atât de negocieri interne complexe cât ºi de negocieri diplomatice ale celor douã state, derulate pe durata mai multor luni în Germania, cu cele patru puteri învingãtoare în cel de-al Doilea Rãzboi Mondial, este ilustrat de expoziþia „Drumul cãtre Unitatea Germanã“.

Versiunea în limba românã a expoziþiei va fi vernisatã în data de 8 septembrie 2015, ora 14.00, la Biblioteca Naþionalã a României (Bd. Unirii 22, Bucureºti) de cãtre ambasadorul Werner H. Lauk ºi directorul general al Bibliotecii Naþionale, doamna Claudia ªerbãnuþã. Accesul presei la vernisaj este deschis.

Cu prilejul vernisãrii expoziþiei „Drumul cãtre Unitatea Germanã”, ambasadorul Republicii Federale Germania în România, domnul Werner Hans Lauk, rememoreazã emoþionantele momente de acum 25 de ani:

„Dacã ne gândim la Germania anului 1989, ne vin instantaneu în minte imaginile cãderii Zidului Berlinului. Locuitori ai Berlinului de Est ºi ai Berlinului de Vest escaladând Zidul, stând cãlare pe Zid, îmbrãþiºându-se, beþi de fericire. ªi astãzi, aceste imagini mã rãscolesc într-un mod deosebit. Or, în aceastã noapte nu a cãzut doar Zidul care despãrþea Berlinul de Est de cel de Vest. Aceastã noapte a netezit ºi calea spre reunificarea celor douã state germane pe care am reuºit, în final, sã o sãrbãtorim la 3 octombrie 1990. Lunile ce au decurs între 9 noiembrie 1989 ºi 3 octombrie 1990 ºi-au pus profund amprenta asupra imaginii Germaniei în lume. Cãderea Zidului Berlinului la 9 noiembrie 1989 ºi, implicit, cãderea Cortinei de Fier care a separat atât de multã vreme statele ºi popoarele europene au condus ºi la revoluþiile ºi procesele de transformare ale regimurilor comuniste din Europa de Est, deschizând, astfel, ºi României calea spre libertate, democraþie ºi prosperitate. Din aceste considerente, a fost dorinþa mea personalã ca expoziþia Drumul cãtre Unitatea Germanã sã fie prezentatã ºi aici, în România, într-o versiune special realizatã, în limba românã.”, declarã domnul ambasador Lauk în legãturã cu motivaþia deciziei sale de a aduce expoziþia în România.

Expoziþia Drumul cãtre Unitatea Germanã este realizatã de Fundaþia Federalã pentru Studiul Dictaturii PSUG ºi Ministerul Federal al Afacerilor Externe ºi va rãmâne deschisã publicului pînã în data de 11 septembrie 2015 la Biblioteca Naþionalã a României (Bd. Unirii 22).

 

Comentarii cititori
sus

 

 

Comemorare Ion D. Sîrbu la Teatrul Național „Marin Sorescu”

 

 

Teatrul Național Craiova vã invitã sã-l comemorãm împreunã pe marele scriitor Ion D. Sîrbu, la împlinirea a 26 de ani de la moartea acestuia.

Miercuri, 16 septembrie, de la ora 18, la sala care poartã numele scriitorului, actorul Zoltan Butuc va susține concertul Vechi povestiri minerești, de Ion D. Sîrbu, poveºti de care sufletul se umple iar mintea se poate mira, cu expresia actorului, extrase din audiobook-ul cu acelaºi nume. Cu pasiunea și implicarea care-l caracterizeazã, cu dorința de a-i apropia pe oameni de autentica lor viațã, Zoltan Butuc va omagia astfel personalitatea scriitorului, secretar literar al TNC timp de 9 ani, printr-un spectacol în care muzica și poveștile îngemãnate își propun sã fie ´o reverențã în fața limbii române și a tainicei limbi a Basmului românesc.´

Intrarea publicului este liberã.

 

Zoltan Octavian Butuc s-a nãscut pe 2 iulie 1969, în Brașov. În 1995 a absolvit IATC București.

În 1993 i s-a decernat premiul pentru debut al UNITER pentru rolul din spectacolul Ora lynxului de Per Olov Enquist, jucat la Teatrul Odeon; în 1996 a primit Premiul Fundației Tofan pentru Teatru și Film. 

A interpretat roluri memorabile în spectacole din dramaturgia unor W. Shakespeare, Sarah Kane, Ernesto Sabato, Panait Istrati, Bertolt Brecht, Vlad Zografi, Carlo Goldoni, Sam Shepard, Luigi Pirandello, Ceyar Petrescu, M. Bulgakov, A. Strindberg etc. A jucat în numeroase filme românești și strãine. Selectiv: Prea târziu (regia, Lucian Pintilie), Triunghiul morții (regia, Sergiu Nicolaescu), Damen Tango (regia, Dinu Tãnase), Amen (regia, Costa Gavras), Ces amours la (regia, Claude Lelouch), Cendres et sang (regia Fanny Ardant), Bunraku (regia Guy Moshe), Seven seconds (regia Simon Fellows), Swenney Todd (TV), Anaconda (3 & 4) etc.

A performat în spectacole alãturi de maeștri ai muzicii românești: 
„Muzicǎ ºi Poezie Contemporanã”, cu Mircea Tiberian și Paul Daian, 1997;  „Blues și Poezie”, cu A.G. Weinberger , 1998 „Îngeri în inchisoare”, cu Mihai S. Gruia, Radu Bânzaru, Grigore Leºe, Teatrul ACT, 2004; „Pentru cei care iubesc Limba Poezeascã, 2012 (pânã în prezent); „Adâncuri Vibrate” cu Adrian Naidin, 2012; „Cântece și Cânticele”, cu Maria Rãducanu, 2012 (pânã în prezent); „Purtãtorul de cuvinte”, cu Ioan Gyuri Pascu, 2013 – 2014.

 

„... am fost în minã înainte sã citesc I.D. Sîrbu, grație prieteniei, a înțelesurilor deja comune asupra vieții cu cei de-acolo... Asta am vãzut și tot acest aspect îl regãsesc cu mare voluptate exprimat în scrierea lui Sîrbu. O mare iubire pentru oamenii locurilor și locurile oamenilor. Un patriotism neforțat, încântãtor, slãvit într-o aleasã limbã românã. O filosofie conținutã traverseazã cele mai banale povestioare sau aspecte ale poveștii. Uriaș în simplitate, nefiind simplist pe niciunde…”

Zoltan Butuc  

 

 

Ion D. Sîrbu, n. 28 iunie 1919, Petrila, jud. Hunedoara – m. 17 sept. 1989, Craiova.

Prozator ºi dramaturg. Fiu al minerului Ioan Sîrbu ºi al Ecaterinei (Glaser) Sîrbu. Liceul la Petroºani; Facultatea de Litere ºi Filosofie (1940–1945), în cadrul Universitãþii din Cluj, vremelnic mutatã la Sibiu. Îi vor fi profesori, între alþii, Lucian Blaga, Liviu Rusu, D. Popovici, Onisifor Ghibu, D. D. Roºca, Nicolae Mãrgineanu; face rãzboiul pe ambele fronturi, între douã lupte îºi dã ºi câte un examen ºi îºi ia licenþa cu „magna cum laude” (9,71) cu teza De la arhetipurile lui C. G. Jung la categoriile abisale ale lui Lucian Blaga (1945), îºi pregãteºte doctoratul cu lucrarea Funcþia epistemologicã a metaforei, la Lucian Blaga; Seminarul Pedagogic Universitar, la Cluj (1948); asistent ºi conferenþiar universitar la Universitatea din Cluj (1946–1949); îndepãrtat din învãþãmântul universitar, va funcþiona, între anii 1950–1955, ca profesor de liceu ºi ºcoalã medie la Baia de Arieº ºi Cluj; redactor la Revista de pedagogie (1955) ºi la revista Teatrul (1956-57); arestat la 16 sept. 1957, pentru „omisiune de denunþ“, va fi anchetat, apoi judecat ºi condamnat la un an închisoare. În 1958, dupã ispãºirea pedepsei, la Jilava, va fi iar arestat. Anchetat, în cadrul Secþiei scriitori ºi intelectuali dificili, de cpt. Enoiu ºi cpt. Tudor Vornicu, i se va înscena un al doilea proces, pentru delictul de „uneltire contra ordinei sociale“, fiind condamnat la 7 ani închisoare corecþionalã ºi 4 ani interdicþie corecþionalã, cu suspendarea drepturilor. Încarcerat la Gherla, pânãîn 1960, se va afla, pe rând, pânã la sfârºitul detenþiei, în lagãrele de muncã de la Stoeneºti, Strâmba, Grindu, Periprava. Eliberat prin graþiere (februarie 1963), este trimis cu „domiciliu obligatoriu“ la Petrila. Din septembrie acelaºi an, muncitor necalificat în subteran (vagonetar), la Mina Petrila, apoi ºef serviciu producþie la Teatrul de Stat din Petroºani (ianuarie – iulie 1964). Secretar literar la Teatrul Naþional Craiova (august 1964 –noiembrie 1973, când va fi pensionat).

Se stinge din viaþã la 17 septembrie 1989, în Craiova, dupã o lungã ºi chinuitoare suferinþã, ca urmare a unui cancer pe vãlul palatin.

Cunoscut în timpul vieþii mai mult ca dramaturg – a publicat trei volume de teatru (Teatru1976; Arca Bunei Speranþe1982; Bieþii comedianþi, 1985) – decât ca prozator, Ion D. Sîrbu este printre foarte puþinii scriitori români pe care revoluþia nu i-a gãsit cu sertarele goale.

Volumelor de prozã publicate antum (Concert, 1956; De ce plânge mama?roman pentru pãrinþi ºi copiiPovestiri petrilene, 1973; ªoarecele B ºi alte povestiri, 1983; Dansul ursuluiroman pentru bunici ºi copii, 1988), li se vor adãuga, dupã 1990: Jurnalul unui jurnalist fãrã jurnal, Editura Scrisul Românesc, Craiova (vol. I, 1991 ; vol. II, 1993); Adio, Europa!, roman, Editura Cartea Româneascã, Bucureºti (vol. I, 1992; vol. II, 1993); Lupul ºi Catedrala, roman, Editura Casa ªcoalelor, Bucureºti, 1995; Traversarea cortinei, corespondenþã cu Ion Negoiþescu, Virgil Nemoianu, Mariana ªora, Ediþie îngrijitã de Virgil Nemoianu ºi Marius Ghica, Editura de Vest, Timiºoara, 1994; Scrisori cãtre bunul Dumnezeu, Dosar îngrijit de Ion Vartic, Biblioteca Apostrof, Cluj, 12/1996; Printr-un tunelCorespondenþã Ion D. Sîrbu – Horia Stanca, Ediþie îngrijitã ºi cu postfaþã de Dumitru Velea, Editura Fundaþiei Culturale Ion D. Sîrbu, 1997; Iarna bolnavã de cancer, un roman epistolar gândit de Cornel Ungureanu, Editura Curtea Veche, Bucureºti, 1998, º. a.

Recent, a apãrut Opere. IJurnalul unui jurnalist fãrã jurnal. II. Corespondenþã, ediþie îngrijitã, cronologie ºi note de Toma Velici, în colaborare cu Tudor Nedelcea; introducere de Eugen Simion, Academia Românã, Fundaþia Naþionalã pentru ªtiinþã ºi Artã, Bucureºti, 2013.

 

Comentarii cititori
sus

 

 

Drumuri brâncușiene – ediția 2015

 

Cea de-a III-a ediție a Simpozionului Internațional de Sculpturã Drumuri brâncușiene s-a încheiat vineri, 4 septembrie, la Centrul Multifuncțional Craiova, cu o festivitate oficialã la care au fost prezenți, pe lângã unii dintre artiștii participanți  (câțiva plecaserã deja), Lia Olguța Vasilescu, primarul Craiovei, și Tudor Gheorghe, cel cãruia i-a fost dedicatã ediția din acest an a simpozionului.

Organizatde Casa de Culturã „Traian Demetrescu”, cu sprijinul finaciar al Primãriei Craiova și sub egida Asociației Craiova Capitalã Europeanã a Culturii 2021, simpozionul a reunit, începând cu 1 august, artiști din țarã și strãinãtate, care au fost inspirați de muzica lui Tudor Gheorghe.

Se poate sculpta muzica? Gabriel Rizea, cel care a ocupat un loc aparte între artiștii selectați pentru ediția din acest an, fiind singurul care sculpteazã în lemn, spune chiar cã fãrã muzicã, fãrã sã ai o parte muzicalã în suflet, nu poți sculpta. Se poate sculpta orice”, adaugã, limita e datã doar de imaginație și de bunul simț artistic”.

Gabriel Rizea este, din 2003, art designer și administrator al unei firme producãtoare de mobilier rustic, artã funcționalã și decorativã din lemn. A început sã sculpteze printr-o întâmplare, dupã ce, achiziționând o drujbã, s-a jucat puțin cu ea într-un buștean de stejar, iar rezultatul a fost un chip de bãrbat destul de bine proporționat. Este adeptul unei arte funcționale, care sã aducã celui ce o privește destindere, zâmbet, împãcare și, câteodatã, sã-l facã sã-și punã întrebãri. Considerã cã, pentru lucrãrile impuse, alegerea materialului este foarte importantã.
„Sincer, sculptura m-a luat prin surprindere, nu știu dacã am avut așteptãri, mai degrabã o grãmadã de nelãmuriri «plãcute» sau surprize. Nu aștept nimic, doar evoluez. Și sunt mulțumit, pentru cã îmi trãiesc visul: sculptez cu drujba în lemn”.

Gabi a realizat, pe parcursul lunii august, patru bãncuțe inspirate de „Anotimpurile” lui Tudor Gheorghe și, ca bonus, o bãncuțã pentru Casa de Culturã „Traian Demetrescu. Îndrumat și asistat de Gabriel Sitaru, și-a încercat puterile, pentru prima datã, și cu piatra.

Ceilalți participanți la simpozion au sculptat în piatrã de Vrața sau marmurã de Rușchița. Ana Maria Negarã, venitã de la Iași, a realizat un labirint, intitulat Calea lui Tudor, ca metaforã a legãturii dintre cer și pãmânt. Macedoneanul Andrej Mitevski și-a intitulat lucrarea Nașterea formei, iar germanii Anna și Michael Rofka au tras tare pentru a finaliza la timp proiectul denumit Valuri. Alin Neacșu (Iași) a întrupat în piatrã Cele patru anotimpuri, iar Gabriel Sitaru (Câmpina), o Rapsodie celestã. Tibor Farkas, cetãțean german, nãscut la Oradea și-a numit sculptura Primãvarã, iar craioveanul Lucian Irimescu – Pãtratul nud. Ceilalți doi craioveni aleși pentru a lua parte la tabãra de sculpturã din acest an, Laurențiu Dimoiu și Virgil Pumnea, au finalizat lucrãrile intitulate Visul lumii, respectiv Primãvara mea. În sfârșit, Vlad Dan Perianu, profesor la Liceul de Artã „Nicolae Tonitza” din București, a realizat un bust al lui Tudor Gheorghe, un bust pe care l-a denumit Rapsodii de primãvarã.
Sculpturile vor fi expuse, cel puțin o lunã, în fața Teatrului Național „Marin Sorescu”, înainte de a fi amplasate pe strãzile Craiovei. 

 

Comentarii cititori
sus
 
 
Teatrul Național "Marin Sorescu" - turnee și festivaluri de toamnã
 
Dupã încheierea workshop-ului cu tema Bacantele susținut de regizorul Daniele Salvo și asistenta sa Ana Maria Afteni, cu care Teatrul Național Craiova și-a reluat activitatea dupã 1 septembrie, a.c., pe 11 septembrie au început repetițiile la spectacolul Sfârșit, adaptare de Oana Hodade dupã proze de Florin Lãzãrescu. Spectacolul, care va fi regizat de Leta Popescu, va avea premiera pe 12 noiembrie. Proiectul a fost declarat câștigãtor la cea de-a V-a ediție a Concursului de proiecte regizoral-scenice inițiat de TNC.
În perioada urmãtoare, TNC va fi prezent la mai multe festivaluri din țarã și strãinãtate. Astfel, în perioada 17-23 septembrie, trei dintre spectacolele din repertoriu, Furtuna, regia Silviu Purcãrete, O noapte furtunoasã, regia Mircea Cornișteanu, și Spargerea, regia Dragoș Alexandru Mușoiu, vor fi jucate la Chișinãu, în cadrul Întâlnirii Teatrelor Naționale, proiect susținut de Ministerul Culturii și de ICR. Dupã reîntoarcerea de la Chișinãu, spectacolul Profu’ de religie, regia Bobi Pricop, va fi prezentat pe 30 septembrie la Festivalul Tânãr de la Sibiu, iar pe 1 noiembrie la ediția I-a a Festivalului Teen-Fest,organizat de Teatrul Excelsior (București).
În 6 octombrie, regizorul american Peter Schneider va sosi la Craiova, împreunã cu echipa sa, pentru un workshop și pentru definitivarea distribuției spectacolului Iulius Caesar, de W. Shakespeare. Spectacolul va fi pus în scenã în lunile februarie-aprilie 2016 și va participa la ediția de anul viitor a Festivalului Internațional Shakespeare de la Craiova.
Pe 10 octombrie, multipremiatul spectacol Profu’ de religie va participa la Festivalul de Comedie de la Galați, în vreme ce spectacolul Spargerea, regia Dragoș Alexandru Mușoiu, va fi prezentat la Teatrul Ariel, Râmnicu Vâlcea.
În perioada 23-27 noiembrie, spectacolele Spargerea, respectiv Iluzii, regia Bobi Pricop, vor participa la Festivalul Național de Teatru (FNT), București.
Spectacolele SpargereaProfu’ de religie și Iluzii au fost invitate câte douã reprezentații la Teatrul Național din Tg. Mureș, în perioada 29 octombrie-3 noiembrie.
Pe 2 noiembrie, Naționalul craiovean va participa la Festivalul Shakespeare de la Tbilisi (Georgia), cu spectacolul Furtuna, în regia lui Silviu Purcãrete.
Comentarii cititori
sus

 


modern modernism postmodern postmodernism poesie realism realistic fantastic essay critique chronique poete dictionnaire prose thetre lyrique lyrisme vers lettre voyage hyperbole libre interwie revue metaphore philosophie sens film movie event translation relation cinema nick hornby simona popescu ana blandiana t.o. bobe liviu antonesei cornel mihai ungureanu corina ungureanu mircea cartarescu gabriel liiceanu paul goma andrei plesu bogdan suceava nina simone neil young high fidelity ghost world eternal sunshine jim jarmusch bill murray steve buscemi mircea martin matei calinescu norman manea virgil duda tolstoi dostoievski puskin cehov suskind inoue kawabata mishima berberova bulgakov quignard yourcenar leif panduro paulo coelho andrei makine alessandro baricco peter esterhazy hubert lampo par lagerkvist richard bach durrenmatt boll adolfo bioy casares llosa daniel keyes carlos fuentes botton modiano tennesee williams frabetti mccullers walser doxiadis page golding lindgren musil mann hemingway lenz kertesz capek ulitkaia sebastian eliade cioran noica bernanos werfel duras joyce nabokov soseki atxaga krausser guimard cusack scarlett johansson breban papillon empire falls tismaneanu pfeiffer bridges mircea ivanescu twain jessica fletcher james stewart katherine hepburn spencer tracy angelina jolie steven segal will smith rossini lucescu lone star felini antonioni barnaby seinfeld humanitas polirom zeus amelie russel crowe charlotte gainsbourg iben hjejle peter pan dickens bronte bruel hitchcock burroughs dinu flamand woody allen johnny depp andie mcdowell john ford pietje bell jules et jim almost famous chaplin john voight sommersturm travolta uma thurman friends ally mcbeal daphne du maurier steve martin liv ullman mumford john fante fitzgerald manet monet degas che guevara renoir hugo virginia woolf ed harris marta petreu gabriel andreescu burt reynolds pacino de niro monroe dean martin elvis mathieu madison county clint eastwood meryl streep blow up zatoichi mihalkov miller james stewart thora birch terry zwigoff thornton montesquieu cassanova closer julia roberts hugh grant modigliani verdi bloody sunday chain reaction before sunset ethan hawke julie delpy faulkner bukowski sartoris gombrowicz montherlant marquez proust sabato saint-exupery steinbeck ishiguro tuca dominguez julia kristeva dan brown lincoln jeffrey archer robin cook agatha christie poirot colin forbes john grisham bill clinton bush ioan paul tolkien umberto eco leonardo da vinci van gogh roald dahl manolescu paleologu iron maiden sharon stone madonna sarah hall kurt vonnegut anthony burgess salman rushdie isabel allende henry miller anais nin martin heidegger blochmann hannah arendt jose ortega y gasset julius evola celine camus cohen beatles lovinescu maiorescu eminescu calinescu plotin purcarete nietzsche montaigne lossky evdokimov aristotel shakespeare hamlet blaga ionesco djuvara yoga olimp bloom medeea oscar wilde coen paraskevopoulos macbeth american beauty harold pinter stoiciu john cusack amedeus marivaux dumas iglesias titanic mena suvari kevin spacey