•  Dumitru Ungureanu


sus

Dumitru Ungureanu

 

 

Colþul colecþionarului cusurgiu

Lada

 

A apãrut în gospodãria noastrã prin 1965, anul în care tata a mâncat o sfântã bãtaie de la fratele sãu, ca sã nu ne mutãm din Cacova, ºi a eºuat în aventura, neînceputã, de motociclist. Sã nu se cufunde complet în bãuturã ori sã se apuce de-alte prostii, Taica l-a lãsat sã demoleze ºi sã rezideascã, la standarde moderne, conform nevoilor contemporane ºi cerinþelor viitoare, casa cea veche, care fusese ridicatã de bunicul meu prin 1924-1925. Tata lucra atunci în Balastiera de la Ioneºti, electrician „de forþã”, cum le plãcea, lui ºi altora, sã accentueze. Erau vreo zece, poate cincisprezece bãrbaþi din Cacova ºi Morteni muncitori în Balastierã, ºi nu-i nevoie sã spun cã au fost „eroii” copilãriei mele. Calificaþi în meserie, cu ºcoala profesionalã absolvitã la zi, erau trei: nea Auricã, tata ºi Marin, zis Dade, o figurã antologicã. Ceilalþi fãcuserã „ucenicie la locul de muncã”, dãduserã niºte examene foarte serioase ºi promovaserã, câºtigând bine, mult peste nevoile unei gospodãrii rurale. (Satisfacþia mea de-acum vreo douã decenii, când îmi creºtea salariul odatã cu inflaþia, n-a depãºit-o pe aceea trãitã în seara când genitorele, într-o stare de euforie lichidã, dinaintea asistenþei ameþite în acelaºi grad - 40%, profesional -, ºi-a depãnat odiseea cuceririi categoriei „opt-specialã”, recompensatã financiar peste nivelul unui maistru.)

dumitru ungureanuCa sã-ºi þinã „sculele” într-un loc precis determinat, ºi lipsite de pericolul diseminãrii prin uitare la locul faptei, calculatul meu pãrinte a cerut unui prieten lãcãtuº sã-i confecþioneze o ladã. Lungã de aproximativ 40 cm, latã de vreo 25 ºi tot atât de înaltã, avea capac ranforsat ºi era prevãzutã cu încuietoare de tip belciug, adeseori dublatã de un lacãt chinezesc. Tabla pereþilor cu grosimea de vreo 5 mm n-a fost niciodatã vopsitã, dar nici n-a ruginit, deoarece vaselina neglijent înfãºuratã în hârtie ceratã ºi cârpele uleioase, folosite la ºters angrenaje de bicicletã, protejau eficient, prin metoda mânzãlirii, metalul inert. Suficient de încãpãtoare pentru chei fixe, ºurubelniþe, ciocane (vreo trei, de diferite greutãþi), o cheie francezã, niºte burghie întregi, altele ºtirbite sau rupte, ºuruburi, ºaibe ºi piuliþe, un patent fãrã mânere electroizolante, un cleºte de cuie, douã dornuri, câteva pile bastarde, o daltã dintr-un oþel cam necãlit, fiindcã mereu îºi pierdea gura, un levier cu talpã despicatã, de scos cuie din grinzi, lada nu primea înãuntru nici pe lungime, nici pe diagonalã, bomfaierul cu coadã lemnoasã în prelungirea pânzei, nu cu mâner-pistol, precum cel pe care nea Auricã mi l-a donat mie (vezi foto). ªi cu toate cã deþineau ºi ei unul, cu rama mai micã, vãrul Nicu ºi vãrul Ment s-au strãduit din rãsputeri sã mã determine sã-l cedez pe-al nostru contra oricãrui obiect din colecþia lor variabilã (aveau ºi una intangibilã, iar eu de-acolo râvneam te miri ce bazaconie). „A deþine”, totuºi, parcã e mult spus, deoarece nea Gogu, indirect, le tãiase dreptul de liberã folosire, încuind unealta în dulap. Cum, pentru mine, bomfaierul era mai puþin preþios decât lanterna cu douã faze, cãreia nu i-am gãsit niciodatã baterie când a fost în posesia mea, de cel puþin 4 sau 5 ori l-am cedat fraþilor veri cu mine, iar tata l-a recuperat greu de la ei, apelând la forþa brutã (nu electricã!), atât pentru a-l smulge din ghearele lui Nicu (îndreptãþit sã considere cã e obiectul lui, obþinut în urma unui schimb onest), cât ºi pentru a mã convinge pe mine sã nu-l mai înstrãinez. Nu ºtiu de ce, probabil din obiºnuinþã, cureaua utilizatã pe post de argument suplimentar mi s-a pãrut complet neconvingãtoare...

Azi, cred cã Nicu & Ment practicau negoþul doar pentru a-ºi asigura o pânzã nouã pentru bomfaierul lor, cu iscusinþã subtilizat din dulap. Tata putea sã ia de la Balastierã oricâte pânze, cinstindu-l pe Titel, magazionerul, cu o þuicã la bufetul lui Iþic, la „Capul Podului”, cum i se spunea cârciumii din Ghergheºti. De fiecare datã când aducea una nouã, nu ºtiu cum dracu se întâmpla cã Nicu & Ment aflau, ºi mã contactau „telefonic”, trãgând insistent de sfoara ce þinea loc de cablu, întinsã între gospodãriile noastre, dotatã la capete cu câte un mecanism ingenios, combinaþie de clopot de oaie ºi lingurã de lemn, acþionat mecanic prin intermediul unui arc de ceas de masã, din cele folosite la CFR pe timpuri... 

 

Comentarii cititori
sus

 


modern modernism postmodern postmodernism poesie realism realistic fantastic essay critique chronique poete dictionnaire prose thetre lyrique lyrisme vers lettre voyage hyperbole libre interwie revue metaphore philosophie sens film movie event translation relation cinema nick hornby simona popescu ana blandiana t.o. bobe liviu antonesei cornel mihai ungureanu corina ungureanu mircea cartarescu gabriel liiceanu paul goma andrei plesu bogdan suceava nina simone neil young high fidelity ghost world eternal sunshine jim jarmusch bill murray steve buscemi mircea martin matei calinescu norman manea virgil duda tolstoi dostoievski puskin cehov suskind inoue kawabata mishima berberova bulgakov quignard yourcenar leif panduro paulo coelho andrei makine alessandro baricco peter esterhazy hubert lampo par lagerkvist richard bach durrenmatt boll adolfo bioy casares llosa daniel keyes carlos fuentes botton modiano tennesee williams frabetti mccullers walser doxiadis page golding lindgren musil mann hemingway lenz kertesz capek ulitkaia sebastian eliade cioran noica bernanos werfel duras joyce nabokov soseki atxaga krausser guimard cusack scarlett johansson breban papillon empire falls tismaneanu pfeiffer bridges mircea ivanescu twain jessica fletcher james stewart katherine hepburn spencer tracy angelina jolie steven segal will smith rossini lucescu lone star felini antonioni barnaby seinfeld humanitas polirom zeus amelie russel crowe charlotte gainsbourg iben hjejle peter pan dickens bronte bruel hitchcock burroughs dinu flamand woody allen johnny depp andie mcdowell john ford pietje bell jules et jim almost famous chaplin john voight sommersturm travolta uma thurman friends ally mcbeal daphne du maurier steve martin liv ullman mumford john fante fitzgerald manet monet degas che guevara renoir hugo virginia woolf ed harris marta petreu gabriel andreescu burt reynolds pacino de niro monroe dean martin elvis mathieu madison county clint eastwood meryl streep blow up zatoichi mihalkov miller james stewart thora birch terry zwigoff thornton montesquieu cassanova closer julia roberts hugh grant modigliani verdi bloody sunday chain reaction before sunset ethan hawke julie delpy faulkner bukowski sartoris gombrowicz montherlant marquez proust sabato saint-exupery steinbeck ishiguro tuca dominguez julia kristeva dan brown lincoln jeffrey archer robin cook agatha christie poirot colin forbes john grisham bill clinton bush ioan paul tolkien umberto eco leonardo da vinci van gogh roald dahl manolescu paleologu iron maiden sharon stone madonna sarah hall kurt vonnegut anthony burgess salman rushdie isabel allende henry miller anais nin martin heidegger blochmann hannah arendt jose ortega y gasset julius evola celine camus cohen beatles lovinescu maiorescu eminescu calinescu plotin purcarete nietzsche montaigne lossky evdokimov aristotel shakespeare hamlet blaga ionesco djuvara yoga olimp bloom medeea oscar wilde coen paraskevopoulos macbeth american beauty harold pinter stoiciu john cusack amedeus marivaux dumas iglesias titanic mena suvari kevin spacey