•  Toma Grigorie
•  Víctor Peña Irles


sus

Toma Grigorie

 

 

Septuagenarul critic în faþa criticii*

(In memoriam Constantin M. Popa)

 

Cunoscutul scriitor craiovean de origine ardeleanã, Constantin M. Popa, este omagiat cu o carte impresionantã (300 p.) la împlinirea celor ºapte decenii de viaþã, intitulatã Ceremonialul serenitãþii CONSTANTIN M. POPA 70 (Craiova, Editura Aius, 2013), care însumeazã activitatea prodigiosului critic ºi istoric literar (mai de curând, poet debutant) reflectatã în imaginea criticii vremii.

Constantin M. Popa s-a nãscut la 1 septembrie 1943, la Braºov, a absolvit Facultatea de Filologie a Universitãþii „Babeº-Bolyai” din Cluj (1966). Este doctor în filologie al Universitãþii din Craiova, cu o tezã despre „Morfologia ceremonialului în opera lui Mihail Sadoveanu” (1997). A funcþionat ca profesor de limba ºi literatura românã în Oltenia, cea mai lungã perioadã fiind profesor la  renumitul Colegiu „Fraþii Buzeºti” din Craiova, unde a fost un timp ºi director adjunct, dar ºi inspector de specialitate la Inspectoratul ªcolar Judeþean.

Este membru al Uniunii Scriitorilor din România ºi colaborator la principalele publicaþii culturale naþionale: Tribuna, Vatra, România literarã, Steaua, Ramuri, Apostrof, Luceafãrul, Contemporanul, Scrisul Românesc, Observator cultural º.a. A colaborat la mai multe volume colective, a îngrijit ediþii (prefeþe ºi postfeþe), numite în carte.

Activitatea literarã cuprinde volumele: Replay, Ed. Litera 1980; Clasici ºi contemporani, Craiova, Ed. Scrisul Românesc, 1987; The paradoxist Literary Movement, Phoenix-Chicago, Xiquan Publishing House, 1992 (Ediþia francezã, 2002, American Research Press); Hermeneutica lui Adrian Marino, Ed. Aius, 1993; Ceremonialul sadovenian, Ed. Scrisul Românesc – Ed. Aius, 1997; Noaptea lui Vincent, Ed. Aius, 1998; Adrian Marino. Monografie, Braºov, Ed. Aula 2001; Braþul de la Lepanto, Ed. Scrisul Românesc, 2003; Lectica lui Cicero, Ed. Aius, 2006; Mircea Dinescu, poezia insurgenþei, Ed. Scrisul Românesc, 2006; Adrian Marino, ideocriticul impenitent, Craiova, Ed. SimArt, 2008; Îngeri provizorii, Ed. Aius, 2010; Sextant. Jurnal de cãlãtorie, Ed. Aius, 2011; Magog Blues, Ed. Aius, 2013.

Pentru activitatea literarã a fost recompensat cu Premiul Uniunii Scriitorilor (Filiala Craiova) în anii 1997, 2004, 2010; Premiul „Petre Pandrea” al revistei Mozaicul (2001), Premiul „ªerban Cioculescu” al revistei Scrisul Românesc (2005, 2009), iar pentru activitatea didacticã a fost distins cu Ordinul „Meritul pentru Învãþãmânt”, în gradul de cavaler (2004) ºi a primit Diploma „Gheorghe Lazãr”, clasa I, a Ministerului Educaþiei ºi Cecetãrii (2006).

Pentru a crea un profil cât mai complet al omului, profesorului ºi scriitorului septuagenar, tomul aniversar, anunþat mai sus, este compartimentat distinct în mai multe segmente purtând titluri semnificative, marcã personalã: Ceremonialul serenitãþii (în loc de prefaþã), de Nicolae Marinescu (directorul Editurii); Profil bibliografic; Autoportret cu parabole; În faþa criticii literare; Dioramã cu portret individual; Chipurile operei; Imagini.

Autoportretul cu parabole, relizat cu apelarea la „strategiile preteriþiunii”, gloseazã despre profilul general al criticului literar, cu trimitere vagã la cel personal, convocând personalitãþi cunoscute ale culturii române ºi universale, cu parabolele lor: Giorgio Vasari, Laurenþiu Ulici, Dino Buzzati, Mircea Zaciu, Cervantes, G. Cãlinescu, O. Paler, ºi conchizând, cu autoironie finã, cã ºi-a dorit un autoportret în miºcare, un auto(mobil)portret comparativ cu „Vrãjitorullui Magritte” ºi în consens cu vorbele lui O. Paler care reclama o idee de rezervã, pentru ca cititorul „sã hotãrascã dupã împrejurãri ce-i convine mai mult.”

Cel mai încãpãtor capitol este bineînþeles cel care-l pune pe critic în faþa criticii, unde cei 45 de scriitori prezenþi îi analizeazã ºi-i psihanalizeazã opera ºi viaþa uneori. Printre aceºtia se numãrã: L. Ulici, C. Cubleºan, Simona Sora, D. Micu, C. Ciopraga, Marin Beºteliu, Bucur Demetrian, Paul Aretzu, Mircea Muthu, A. Cistelecan, ªtefan Borbely, Nicolae Coande, Adrian Marino º.a. în ordinea din carte, printre care ºi subsemnatul.

Cel care i-a semnat foaia de parcurs pe itinerarul criticii literare a fost Laurenþiu Ulici, cunoscut lansator al debutanþilor prin întâmpinãrile sale din Prima verba, în România literarã ºi în volume. Despre Replay (1980),Laurenþiu Ulici considerã cã debutantul critic „intrã fãrã ocoliºuri în materia cercetatã, evitã descrierea ºi rezumatul, urmãrindu-ºi cu frumoasã îmcãpãþânare ideea sau codul interpretãrii, cu grijã de exces ºi aproape în absenþa orgoliului originalitãþii, ci ridicând bunul simþ la rang de cãlãuzã a investigaþiei critice. De aici justeþea multora din obsrvaþiile ºi analizele sale, dar tot de aici ºi timiditatea în faþa unor perspective mai adânci ºi mai personale”. Sunt acestea bine constatate principalele coordonate ale activitãþii criticului tânãr care se vor perpetua de-a lungul întregii sale opere critice, minus desigur timididatea ºi mai puþina personalitate probatã la început.

Constantin M. Popa se va dovedi un critic serios, inspirat ºi cultivat,  elaborând prin scrierile sale judecãþi de valoare validate ºi de numeroºii recenzenþi ai cãrþilor sale, aºa cum reiese din puþinele citate din aceastã succintã prezentare a volumului aniversar. Astfel, Constantin Cubleºan, referindu-se la Clasici ºi contemporani (1987) apreciazã critica de bunã condiþie intelectualã, „ în maniera eseisticii foiletonistice, cu tentã pronunþat analiticã, capabilã a vehicula idei de profunzime privind dinamica fenomenului literar românesc la ora actualã.”. În acelaºi sens, acela de a suscita interesul cititorului pentru cartea prezentatã, sã consemnãm ºi câteva cuvinte ale Simonei Sora vis-à-vis de Hermeneutica lui Adrian Marino (1993) care constatã cã „autorul foloseºte metoda exerciþiului logic holomeric, împrumutatã de la Noica, adicã sublinierea permanentã a dialecticii parte-întreg, precum ºi evidenþierea elementelor unor gândiri hermeneutice în scrierile anterioare (...) Când nu citeazã, autorul parafrazeazã, iar când nu parafrazeazã sistematizeazã, astfel încât taxinomiile sunt inevitabil cele fãcute de ideocriticul de la Cluj.”

Dumitru Micu reveleazã o „morfologie a ceremonialului” notând despre Ceremonialul sadovenian (1997) ºi observã cã autorul C. M. Popa uneºte „sensibilitatea literarã cu analiza penetrantã, cu elevaþia interpretãrii, cu demonstraþia paluzibilã ºi claritatea expunerii”. Mircea Muthu în articolul sãu Reografia criticã, referindu-se la Braþul de la Lepanto (2003) ºi la Lectica lui Cicero (2005), subliniazã programul criticului de a reveni asupra lecturilor epuizate ºi faptul cã pe „eºafodajul cultural al filologului de vocaþie, intuiþia unor dominante tematice sau motivice creeazã un veritabil filigran critic”.  Iar ªtefan Borbely surprinde douã axe ale spiritul critic ce-l animã pe autor: „Exactitate ºi manierism” (titlu de articol) consemnând  în relaþie cu volumul Îngeri provizorii (2010): „decadent discret, Constantin M. Popa urmãreºte bune pagini de observaþii aleatorii, grupate într-o carte totuºi eterogenã, câteva complexe identitare proprii, drapate indirect în haina fastuoasã a literaturii, savurând spectacolul lumii ºi al cãrþilor din jur, descoperind detalii relevante, formulând judecãþi elegante, dar întotdeauna precise”. Însuºi Adrian Marino, preferatul autorului, îi întoarce condescendenþa cu frumoase cuvinte referitoare la prima formã a jurnalului de cãlãtorie, Noaptea lui Vincent (1998): „O surprizã agreabilã – prin notaþiile sale rapide, proaspete, destinse, aproape joviale, de evidentã bunã dispoziþie- oferã jurnalul de cãlãtorie al lui Constantin M. Popa.”. Însumi notam despre jurnalul de cãlãtorie completat, Sextant. Jurnal de cãlãtorie (2011) cã autorul realizeazã un jurnal nonconformist, caleidoscopic, pentru cã nu se limiteazã a nota întâmplãrile cotidiene, ci îºi exprimã în acelaºi timp respirãrile existenþiale apelând la principalele registre literare, incluzând poeme, proze scurte, eseuri inspirate din ºi în timpul cãlãtoriilor sale, transferând astfel jurnalul, prin aceste ingrediente, din sfera literaturii de frontierã în cea a literaturii propriu-zise.

Un capitol al cãrþii pe care l-am putea defini drept sentimental este Dioramã cu portret individual în care majoritatea scriitorilor craioveni, alãturi de cei din afarã (Iulian Boldea, Ion Bogdan Lefter, Constantin Cubleºean) îºi exprimã aprecierile ºi ataºamentul faþã de personalitatea lui Constantin M. Popa, cu accent pe reuºitele literare, ºi în mai micã mãsurã pe portretul fizic ºi moral. Pentru limitarea spaþiului acestei prezentãri, ne oprim asupra consemnãrilor lui I. B. Lefter care, pe lângã faptul cã reliefeazã calitatea micro-eseurilor canadiene, creioneazã empatic ºi câteva trãsãturi caracteriale ale autorului: „Distinsul domn profesor, sobru în scris ºi în viaþã, cu chip solemn, dar uneori destins în scurte zâmbete ironice, parcã ieºite dintr-o copilãroasã ghiduºie, ascunde un suflet – iatã! – de poet...”. 

Capitolele finale Chipurile operei ºi Imagini, selecteazã o bibliografie criticã a operei septuagenarului, primul, iar celãlalt înregistreazã semnificative imagini fotografice ale scriitorului ºi ale familiei din sfera domesticã ºi din peregrinãrile sale, dar ºi ale prietenilor scriitori din þarã ºi din strãinãtate, în diferite întâlniri culturale ºi literare.

În portretul meu pe care i-l dedic în carte consemnez în final: „Profesorul, scriitorul ºi prietenul, Constantin M. Popa, meritã omagiul nostru la trecerea în deceniul opt de terestritate, dimpreunã cu urãrile de sãnãtate ºi de mulþi ani de viaþã ºi de activitate creatoare de valoare indeniabilã”.

 

*Articolul a apãrut anterior în revista „Steaua” din Cluj. Constantin M. Popa a decedat în 27 ianuarie, 2016, în Craiova.

 

Comentarii cititori
sus

Víctor Peña Irles

 

 

Douã fragmente din literatura românã contemporanã
traduse în revista catalanã Lectora

 

În luna decembrie a apãrut în numãrul 21 al revistei „Lectora”, editatã de Centre Dona i Literatura (Centrul Femeia și Literatura) al Universitãții din Barcelona, unde au fost publicate, în limba spaniolã, douã fragmente din douã romane transilvane contemporane: Un singur cer deasupra lor de Ruxandra Cesereanu și Viețile paralele de Florina Ilis. Aceste fragmente au fost traduse de Xavier Montoliu Pauli și Adina Mocanu, și sunt prezentate printr-un articol introductiv intitulat Comprender y escribir el pasado con la mirada del presente. Literatura rumana de hoy: Ruxandra Cesereanu y Florina Ilis (A înțelege și a scrie trecutul din perspectiva prezentului. Literatura românã de astãzi: Ruxandra Cesereanu și Florina Ilis). În articol se vorbește, în primul rând, despre apariția unei noi literaturi dupã cãderea dictaturii comuniste, marcatã de libertate, fãrã tabuuri nici interziceri, ca o introducere la contextul istoric în care s-au scris romanele. Montoliu și Mocanu ne povestesc și despre aceste celebre autoare din Transilvania, precum și despre noul stil literar de cercetare și aproape jurnalistic care a apãrut în ultimul timp în sfera literarã româneascã. Mi-ar plãcea sã-mi exprim impresiile pe care le-am avut, ca traducãtor și cunoscãtor al culturii românești, dupã citirea articolului și a traducerilor. 

Din punct de vedere al limbajului, cele douã romane sunt cu totul diferite. Ruxandra Cesereanu se joacã cu cuvintele fãrã limite: le plimbã prin sat, le duce în pãdure și le urcã la munte pânã în acel singur cer. Oralitatea predominã în discurs, iar autoarea amestecã diferite registre printr-o sintaxã destul de complexã și un lexic bogat care include expresii populare. Din punctul de vedere al traducerii, acest stil oral îi cere traducãtorului o bunã stãpânire a limbajului, deoarece este necesar sã pãstreze aceastã joacã a cuvintelor folosind un limbaj firesc în limba spaniolã. Traducãtorii au știut sã menținã acest stil, iar cuvintele ne trimit la acel sat, la acea pãdure, la acel munte și la același cer.

În textul Florinei Ilis întâlnim un limbaj literar cultivat, cu un discurs precis, plãnuit, exact, și limpede. Ca un tablou de Velázquez, autoarea picteazã fiecare propoziție cu o exactitate impecabilã, alcãtuind un text construit uneori în limbaj medical, alteori filozofic, de o frumusețe incontestabilã. În acest caz, traducãtorul e nevoit sã cunoascã aceastã terminologie specificã, chiar dacã traducerea poate fi mult mai ușoarã din douã motive: acest stil tehnic se poate pãstra în limba spaniolã cu ușurințã și nu trebuie gãsit un stil ca în romanul precedent. Pe de altã parte, exactitatea sintacticã și lexicalã, pe care autoarea a obținut-o, înlesnește procesul traducerii, rezultatul fiind de asemenea impecabil.

Din pãcate, cititorii în spaniolã au doar posibilitatea sã citeascã aceste douã fragmente, deoarece romanele întregi încã nu au fost traduse. Consider cã ambele romane trebuie exportate din România mai mult ca niciodatã, nu doar pentru marea lor calitate literarã, ci și pentru interesul cultural al conținutului lor. Ambele opere au în spate o muncã de cercetare incredibilã, care aduce în prim-plan aceea rigoare științificã indiscutabilã.

Ruxandra Cesereanu alcãtuiește un roman al societãții  românești și parcurge evoluția ei de dupã al Doilea Rãzboi Mondial pânã la revoluția din decembrie 1989. Autoarea este o bunã cunoscãtoare a socialismului românesc, cum ne povestește Marta Petreu, în numãrul 11 al revistei Apostrof: „Ruxandra Cesereanu a studiat vreme de peste douãzeci de ani socialismul real românesc și a publicat mai multe cãrți de referințã despre acesta, […] ajungând un specialist recunoscut în probleme ale socialismului românesc”. Acest roman, bazat pe fapte istorice, ar fi fãrã îndoialã un mijloc de atracþie pentru ca un public mai general sã cunoascã perioada relativ recentã a poporului român, fãrã a recurge la manuale istorice, bucurându-se de o carte cu o calitate extraordinarã.

Pe de altã parte, în Viețile paralele Florina Ilis îndrãznește sã scrie un roman despre cel mai celebru scriitor român, Mihai Eminescu, dintr-o perspectivã cu totul diferitã. Cartea ia, în mai multe momente, aspectul unui dosar al Securitãții despre trecutul lui Eminescu. Autoarea pune la îndoialã genialitatea marelui poet național print-un roman biografic și filozofic, cu mare verosimilitate, mulțumitã intensei munci de cercetare a Florinei Ilis. Precum spune Gelu Ionescu, în numãrul 9 al revistei Apostrof: „Fãrã îndoialã, Florina Ilis a fãcut un mare efort pentru a parcurge o imensã (practic, inepuizabilã) bibliografie Mihai Eminescu: arhivã, manuscrise, contribuții biobibliografice, studii, articole – adunând, în consecințã, un enorm „dosar”.

Având în vedere marele interes pentru cele douã romane, mã bucur de apariția acestui articol și de munca pe care Xavier Montoliu și Adina Mocanu o fac pentru transmiterea culturii române la Barcelona. Cortina de fier a divizat cetãțeni, limbi, culturi și literaturi prea mult timp. Cele douã Europe sunt unite acum, iar barierele fizice au cãzut. Cu toate acestea, o anumitã barierã culturalã mai existã, din cauza necunoașterii și a prejudecãților. Trebuie sã învãțãm unii de la ceilalți, sã ne înțelegem, sã ne uitãm ochi în ochi, sã facem cunoștințã cu istoria, tradițiile și cultura unui popor latin, care de mult a crescut foarte departe. Mai mult ca niciodatã, traducerea este un mijloc necesar pentru a scurta distanțele. 

 

Comentarii cititori
sus

 


modern modernism postmodern postmodernism poesie realism realistic fantastic essay critique chronique poete dictionnaire prose thetre lyrique lyrisme vers lettre voyage hyperbole libre interwie revue metaphore philosophie sens film movie event translation relation cinema nick hornby simona popescu ana blandiana t.o. bobe liviu antonesei cornel mihai ungureanu corina ungureanu mircea cartarescu gabriel liiceanu paul goma andrei plesu bogdan suceava nina simone neil young high fidelity ghost world eternal sunshine jim jarmusch bill murray steve buscemi mircea martin matei calinescu norman manea virgil duda tolstoi dostoievski puskin cehov suskind inoue kawabata mishima berberova bulgakov quignard yourcenar leif panduro paulo coelho andrei makine alessandro baricco peter esterhazy hubert lampo par lagerkvist richard bach durrenmatt boll adolfo bioy casares llosa daniel keyes carlos fuentes botton modiano tennesee williams frabetti mccullers walser doxiadis page golding lindgren musil mann hemingway lenz kertesz capek ulitkaia sebastian eliade cioran noica bernanos werfel duras joyce nabokov soseki atxaga krausser guimard cusack scarlett johansson breban papillon empire falls tismaneanu pfeiffer bridges mircea ivanescu twain jessica fletcher james stewart katherine hepburn spencer tracy angelina jolie steven segal will smith rossini lucescu lone star felini antonioni barnaby seinfeld humanitas polirom zeus amelie russel crowe charlotte gainsbourg iben hjejle peter pan dickens bronte bruel hitchcock burroughs dinu flamand woody allen johnny depp andie mcdowell john ford pietje bell jules et jim almost famous chaplin john voight sommersturm travolta uma thurman friends ally mcbeal daphne du maurier steve martin liv ullman mumford john fante fitzgerald manet monet degas che guevara renoir hugo virginia woolf ed harris marta petreu gabriel andreescu burt reynolds pacino de niro monroe dean martin elvis mathieu madison county clint eastwood meryl streep blow up zatoichi mihalkov miller james stewart thora birch terry zwigoff thornton montesquieu cassanova closer julia roberts hugh grant modigliani verdi bloody sunday chain reaction before sunset ethan hawke julie delpy faulkner bukowski sartoris gombrowicz montherlant marquez proust sabato saint-exupery steinbeck ishiguro tuca dominguez julia kristeva dan brown lincoln jeffrey archer robin cook agatha christie poirot colin forbes john grisham bill clinton bush ioan paul tolkien umberto eco leonardo da vinci van gogh roald dahl manolescu paleologu iron maiden sharon stone madonna sarah hall kurt vonnegut anthony burgess salman rushdie isabel allende henry miller anais nin martin heidegger blochmann hannah arendt jose ortega y gasset julius evola celine camus cohen beatles lovinescu maiorescu eminescu calinescu plotin purcarete nietzsche montaigne lossky evdokimov aristotel shakespeare hamlet blaga ionesco djuvara yoga olimp bloom medeea oscar wilde coen paraskevopoulos macbeth american beauty harold pinter stoiciu john cusack amedeus marivaux dumas iglesias titanic mena suvari kevin spacey