•  Pescãruºul (teatru)
•  To(l)ba de jazz - XXXI
•  Film - interviu cu Ionuþ Duºcã


sus

Cornel Mihai Ungureanu

 

 

O vibraþie prietenoasã

 

pesc5Cehov mã atrage oricând, iar recenta premierã cu Pescãrușul de la Teatrul Național „Marin Sorescu” mi-a stârnit, desigur, curiozitatea. Poate nu una la fel de violent-înflãcãratã cum mi s-ar întâmpla dacã vreun manager al Teatrului Public din New York s-ar hotãrî, din senin, sã reia reprezentația din 2001 a aceleiași piese și ar decide, la fel de brusc și de surprinzãtor, sã-mi trimitã și mie o invitație. În lumea visului și a miracolului, care este teatrul, de ce n-ar avea și cronicarul dreptul la o nevinovatã himerã? De ce n-aș crede, așa cum visezi cã zbori, cã e posibil sã fiu în salã la spectacolul acela cu Meryl Streep (Arkadina), Natalie Portman (Nina), Kevin Kline (Trigorin), John Goodman (Șamraev), Christopher Walken (Sorin) și un Treplev, care, e drept, ar trebui înlocuit: Philip Seymour Hoffman. Dar ar gãsi ei pe cineva, nu? M-aș mulțumi, în vis, și cu montarea din 2007 de la Royal Court Theatre: Kristin Scott Thomas (Arkadina), Carey Mulligan (Nina) și piratul din Caraibe, Mackenzie Crook (Treplev), sau cu aceea de la Royal Shakespeare Company în care Romola Garai a avut o elogiatã interpretare (Nina). În viața de zi cu zi, o premierã craioveanã poate fi la rândul ei incitantã, pentru cã oferã prilej de întâlnire cu povestea lui Cehov, cu personajele, cu actorii, dar și cu o viziune scenograficã și cu o alta regizoralã – cea a lui Yiannis Paraskevopoulos, un director de scenã care a impresionat la Craiova, în special cu Medeea sau Romeo și Julieta (mai puțin cu Lysistrata, un proiect cu ambalaj lucios, de ultimã orã, dar nu la fel de izbutit în ce privește conținutul).

pesc6Cehov e Cehov și parcã lasã mai puțin loc experimentului decât Shakespeare, sã spunem. E adevãrat cã, așa cum remarca Haricleea Nicolau, în caietul-program, samovarul lipsește de pe scenã în montarea lui Paraskevopoulos, dar asta nu înseamnã cã elementele de modernitate – scena în care Treplev împușcã pescãrușul e surprinsã și redatã pe camera video, biroul lui se reduce la un laptop și, desigur, personajele vorbesc la microfon din când în când – reușesc sã alunge lentoarea inerentã scrierilor dramatice cehoviene. Poate cã nici nu e de dorit s-o alunge, la Cehov nu te duci cu aºteptãri de film cu Angelina Jolie ºi maxim de adrenalinã, îþi iei tot timpul necesar. Paraskevopoulos încearcã sã dinamizeze punerea în scenã printr-o alegere paradoxalã: Ce faci cu o piesã cãreia i se imputã cã personajele povestesc prea mult? Alegi douã dintre ele și le impui sã povesteascã ºi mai mult! Pe lângã rolurile lor, Adrian Andone (Dorn) și Cãtãlin Vieru (Iakov) au primit misiunea sã depene acțiunea, unele trãiri sau gânduri ale personajelor, sã recite chiar ºi didascaliile. Efectul nu este, în cele din urmã, cel scontat, cãci plusul de vioiciune de pe „prima sutã de metri” este anihilat, tot mai apãsat pe mãsura trecerii timpului, de redundanțã, iar rostirea indicaþiilor date de „vocea autorului” frânge uneori cursivitatea, împrãștie sau dilueazã emoția. Ori tocmai ãsta e unul dintre punctele forte ale lui Yannis Paraskevopoulos: știința de a gãsi ingredientele potrivite pentru crearea emoției și mãiestria dozajului acesteia. Colaborarea cu scenografa Lia Dogaru are antecedente de succes, am amintit deja Medeea, Romeo și Julieta, iar rezonanța se produce și acum. Ingenioasa punte rotativã, de exemplu, insinueazã prezența lacului și redã, în momentele statice, farmecul lumii rurale rusești în miez de varã, al conversațiilor filosofice ori filozofarde și al lecturilor leneșe în franțuzește, iar în mișcare devine un excelent vehicul pentru a sugera zborul pescãrușului. Lia Dogaru se dovedeºte mereu inspiratã când e vorba sã creeze o anume atmosferã, asigurând cadrul perfect în care Paraskevopoulos așeazã, cu mânã sigurã, actorii – unii cu state vechi pe scenã, alþii aflaþi mai la început de drum. Câteva cuvinte și despre ei...

pesc4Trigorin îi prilejuiește lui Sorin Leoveanu unul dintre acele roluri de compoziție cu care ne-a obișnuit. Poate nu de anvergura ori intensitatea altora pe care le-a interpretat la Craiova: Hlestakov – în Revizorul, Miranda/Caliban – O furtunã, Maiorul – Familia Tot, Caligula – în piesa omonimã, Lopahin – Livada de vișini, ca sã ne apropiem de Cehov, sau Iason, din Medeea, un spectacol desãvârșit și încântãtor care, din motive pe care le consider conjuncturale, nu a avut soartã la premii. În Pescãrușul, Leoveanu ne propune un Trigorin terestru, lipsit de strãlucire, uneori vulnerabil, alteori egocentric ºi indiferent, un om care experimenteazã doar pentru a-și sublima trãirile în scris, un autor-vedetã mãcinat de incapacitatea de a trece dincolo de o literaturã drãguțã ºi de a ajunge la nivelul râvnit: Tolstoi. Sorin Leoveanu își aratã clasa mai ales în felul în care creioneazã și reflectã interioritatea personajului, acea „absențã” specificã scriitorului, masca în spatele cãreia se ciocnesc instinctul, calculul, pedanteria, ambiția.

cerasela iosifescu arkadinaCerasela Iosifescu nu face economie de nuanțe când coloreazã chipul Arkadinei și, stãpânã pe propriile mijloace expresive, își trece personajul prin trãiri variate. Este o plãcere sã-i urmãreºti zbuciumul, salturile bruște dintr-o stare în alta, strãdania ipocritã de a-și ascunde sau justifica, uneori chiar și fațã de sine, egoismul, nepãsarea, zgârcenia. Înclinația sa de a privi cu obstinație doar cãtre interesele personale, neglijându-le pe ale celorlalți, irumpe însã intempestiv, în special în relația cu fiul ei, unde o urmã de responsabilitate ar fi în firea lucrurilor. Nu și în cazul Arkadinei, pe care Cerasela Iosifescu o întrupeazã ca pe o mamã lipsitã de empatie, gata sã cheltuiascã o avere pentru propriile rochii, dar neatentã la nevoile lui Treplev și incapabilã sã-i înțeleagã veșnicele porniri împotriva ei. În relația cu Trigorin este calculatã și intuitivã, de o posesivitate pasionalã, dar lucidã, care îi înfrâneazã pornirile ºi îi ascunde gelozia.

pesc8O evoluție alertã, înflãcãratã, credibilã reușește Iulia Colan în rolul Ninei, cea care iubeºte lacul (ca un pescãruº), dar, deopotrivã, iubește și zborul. Iulia Colan compune și interpreteazã cu mãiestrie o tânãrã entuziastã, idealistã, gata sã ardã, sã-și dea chiar viața pentru visurile fermecãtoare și dulci care pun stãpânire pe ea. Aspirația de a deveni o mare actrițã se va nãrui, relația cu Trigorin de asemenea, iar Iulia Colan trece, la fel de convingãtor, de la rolul tinerei cu iluzii strãlucitoare la acela al femeii în degringoladã, care nu-și poate gãsi tonul vieții dupã ce a fost alungatã de cel pe care îl iubește cu patimã și deznãdejde.

Și evoluția lui Vlad Udrescu are putere de convingere. Dupã o prestație foarte bunã în Iluzii, de Ivan Vîrîpaev, actorul continuã pe linie ascendentã ºi îi conferã lui Treplev atributele tinereții: vigoare, prospețime, avânt, dar și privirea intensã, mintea pãtrunzãtoare, farmecul profunzimii, sensibilitatea însinguratã. Vlad Udrescu izbuteºte un joc concludent de lumini și umbre și o bunã încãrcãtura dramaticã, ridicând nivelul spectacolului, dar și pe cel al așteptãrilor în ceea ce îl privește.

pesc9Anca Dinu (Polina), Dragoș Mãceșanu (Medvedenko), Eugen Titu (Șamraev), Adrian Andone (Dorn) ºi Cãtãlin Vieru (Iakov) contribuie la reușita unui spectacol care confirmã cã mai importantã decât disputa între formele vechi și cele noi în artã este vibrația pe care aceasta o transmite. Iar spectacolul lui Yiannis Paraskevopoulos are o vibrație prietenoasã ºi tonicã.

 

Foto: Florin Chirea

 

Comentarii cititori
sus

Alexandru ªipa

 

 

To(l)ba de jazz - XXXI

 

*Miercuri 20 ianuarie Irina Popa & The Sinners a susþinut un concert la Beraria H sub generiul TRIBUTE TO AMY WINHOUSE.

*Joi 21 ianuarie, un DUO inedit a concertat la Clubul Tapta din Oradea. E vorba de Costin Roºu-saxofon ºi Sorin Romanescu-chitarã.

*În aceaºi searã, dar la Academia de muzicã 'G.Dima' din Cluj-Napoca, la 'Cursul de estetica jazzului' a fost invitat pianistul Boldizar Csiky care a vorbit „Despre jazz din perspectiva muzicianului erudit”.
Moderator a fost Conf. Univ. Dr. Virgil Mihaiu.

*Luni 2 februarie a fost lansat la Timiºoara CD-ul HORIZON (al doilea) al grupului JAZZYBIT. Turneul de lansare a acestui CD va începe pe 4 martie la Timiºoara ºi va continua pe 5 la Cluj-Napoca, pe 6 la Sighiºoara, pe 11 la Oradea, pe 12 la Debrecen-Ungaria, pe 17 la Satu Mare, pe 18 la Baia Mare ºi pe 19 la Bistriþa.

*Tot pe 2 februarie a avut loc în SUA SUPER BOWL TRIBUTES TO JAZZ GREATS.
Recent, BBC poll a dat publicitãþii clasamentul întocmit pe baza voturilor cumulate de la BBC Radio ºi Jazz fun compilate cu BBC Muzic Jazz. Cel mai valoros muzician al tuturor timpurilor a fost ales MILES DAVIS. Pe locurile urmãtoare s-au situat, în ordine: Louis Armstrong, Duke Ellington, John Coltrane, Ella Fitzgerald, Charlie Parker, Billie Holiday, T.Monk, Bill Evans ºi Oscar Peterson.

*Sîmbãtã 6 februarie, Club Live Câmpina, condus cu multã pricepere de Liviu Briciu, acelaºi care organizeazã ºi ROCK JAZZ FESTIVAL din mijlocul verii, a sãrbãtorit 14 ani de activitate.

*Vineri 11 februarie, la Clubul Þãranului, SEARÃ DE BLUES - 'Noaptea vãrsãtorilor' cu Berti Barbera, Eugen Caminschi, Nicu Patoi, Forin Ochescu, Mugurel Diaconescu. Invitat special Silvia Dumitrescu.

*Sîmbãtã 12 februarie NIGHTLOSERS va concerta la Beraria H.

*Joi 18 februarie un nou concert cu Irina Popa & The Sinners de aceastã datã la Clubul Þãranului.

*Vã recomand un filmuleþ care onoreazã breasla muzicienilor români. Este vorba despre un documentar foarte ingenios fãcut de Marsel Loermans, operator ºi editor, într-un studio de înregistrãri din SUA, despre realizarea noului CD de jazz al virtuozului þambalist român Marius Preda. Marile personalitãþi ale jazzului, intervievate cu acest prilej, ºi care se regãsesc ºi pe acest nou CD, intitulat MISSION CIMBALOM, sînt, în ordinea de pe generic, Arturo Sandoval, Mike Stern, Dennis Chambers ºi Tom Kennedy.
(Pentru detalii puteþi scrie la adresele: mariuspredacimbalomjazz@gmail.com sau mplant@mplant.com)

*Pe 29 mai este anunþat la Sala Palatului un concert POST MODERN JUKE BOX cu piese vintage în ritmuri de jazz, ragtime ºi swing.

 

Comentarii cititori
sus

Seria de interviuri  'Ce mai faci?'

 

Ionuþ Duºcã

 

Eºti un regizor atipic fiindcã nu ai studii în domeniu, cât de mult ai descoperit ºi cât de mult ai furat în aceastã meserie?

Cred cã important este cât descoperi din ce furi (râde). În primul rând trebuie sã-þi asumi libertatea de a deveni un filmmaker iar apoi sã începi sã gândeºti la unul. Sã te uiþi altfel la filme, sã studiezi marii maeºtri ºi sã te întrebi ce anume i-a fãcut pe ei aºa de speciali. Apoi sã începi sã “furi” tot ce gãseºti, cãrþi, documentare, interviuri, tutoriale etc. Desigur, important e sã-þi faci ºi o disciplinã a lucrului, pentru cã fãrã ea talentul sau spontaneitatea sunt în zadar. Acesta este lucrul pe cel mai important pe care l-am învãþat în cei 10 ani de când îmbrãþiºez aceastã pasiune.

Cã tot veni vorba de cei 10 ani, cât de diferit simþi cã eºti acum faþã de atunci?

Destul de! În primul rând biologic, atunci eram doar un puºtan slab ºi naiv, iar acum sunt plinuþ ºi la fel de naiv…(iarãºi râde). Am fãcut primele scurt-metraje deºi era clar faptul cã nu eram pregãtit pentru ele. Cred cã le-am fãcut pentru a-mi dovedi cã pot, asemeni unui atlet care înainte de a învãþa sã alerge trebuie sã se asigure cã poate sã meargã bine. Dar, evident cã nu le pot regreta pentru cã am învãþat foarte mult din greºelile de acolo. Le am închise în niºte dvd-uri ºi din când în când le scot ca sã vãd cât am progresat ºi câte greºeli le mai descopãr.

Am avut privilegiul sã vizionez Sisyphus, ultimul tãu film, ºi pot spune cã este total diferit faþã de ceea ce ai fãcut pânã atunci, ce anume te leagã cel mai mult de acest film?

Simt cã este cel mai bun scurt-metraj al meu. Lucrurile au evoluat destul de mult din vara trecutã, de când lucrez într-un tandem, împreunã cu Bogdan Dobre. Fiecare este, rând pe rând, ba regizor, ba scenarist, ba monteur, ºi atunci e normal ca lucrurile sã evolueze, ºi asta mi-au spus-o ºi oameni a cãror pãrere conteazã pentru mine.  Iar asta nu poate decât sã mã bucure. Revenind la Sisyphus, el este un film atipic de la cap la coadã. Deºi se terminã exact aºa cum începe, personajul nu pare a simþi nicio schimbare esenþialã. Ea, pentru cã este vorba despre o fatã, face continuu un lucru pe care mulþi l-ar considera inutil, sau cel mult experimental, însã ea devine captivatã în treaba asta, ºi-ºi duce inutilitatea pânã la capãt, sperând cã într-o zi va gãsi chiar perfecþiunea ei. Cam aºa cred cã este ºi viaþa.

Aºa de inutilã?

Aºa de repetativã ºi obsedantã.

Am vãzut cã a fost urcat pe CinePub, ce înseamnã asta pentru voi?

Pãi cred cã este cea mai importantã realizare fiindcã reprezintã o deschidere cãtre un public mai larg ºi mai elevat. Evident cã este ºi o onoare fiindcã Sisyphus este alãturi de nume importante ale cinematografiei româneºti de la care am avut ce învãþa.

Link: http://cinepub.ro/site/sisyphus/

Scena ta preferatã?

Nu aº spune cã am o anume scenã preferatã, dar sunt câteva care mã obsedeazã de când le-am vãzut. De exemplu, scena finalã din Cãlãuza lui Tarkovski m-a fascinat mereu. Fetiþa handicapatã ºi suferindã stã lângã masã ºi recitã în gând o poezie. Apoi îºi culcã privirea pe masã, unde câteva pahare încep sã se miºte parcã hipnotizate. Zona pe care toþi o cãutaserã frenetic stãtea ascunsã în sufletul acelui copil sub acordurile Odei bucuriei.

De ce are nevoie un tânãr care ar dori sã înceapã în aceastã meserie?

Curaj. Nebunie. Aº putea sã bat câmpii ºi sã spun cã ai nevoie de voinþã, de nebunie, de bani etc. dar cred cã fiecare tânãr din momentul în care îºi doreºte sã facã film sau oricare artã, a gãsit în el acea chemare ºi nu mai are nevoie de alt tip de motivaþie internã.

Ce pregãteºti pe viitor?

Mã gândesc la un remake dupã un film mai vechi de-al meu. Dar nu e nimic bãtut în cuie fiindcã mai am ºi alte propuneri. O sã aflaþi la momentul potrivit.

 A consemnat M. D.

 

Comentarii cititori
sus

 


modern modernism postmodern postmodernism poesie realism realistic fantastic essay critique chronique poete dictionnaire prose thetre lyrique lyrisme vers lettre voyage hyperbole libre interwie revue metaphore philosophie sens film movie event translation relation cinema nick hornby simona popescu ana blandiana t.o. bobe liviu antonesei cornel mihai ungureanu corina ungureanu mircea cartarescu gabriel liiceanu paul goma andrei plesu bogdan suceava nina simone neil young high fidelity ghost world eternal sunshine jim jarmusch bill murray steve buscemi mircea martin matei calinescu norman manea virgil duda tolstoi dostoievski puskin cehov suskind inoue kawabata mishima berberova bulgakov quignard yourcenar leif panduro paulo coelho andrei makine alessandro baricco peter esterhazy hubert lampo par lagerkvist richard bach durrenmatt boll adolfo bioy casares llosa daniel keyes carlos fuentes botton modiano tennesee williams frabetti mccullers walser doxiadis page golding lindgren musil mann hemingway lenz kertesz capek ulitkaia sebastian eliade cioran noica bernanos werfel duras joyce nabokov soseki atxaga krausser guimard cusack scarlett johansson breban papillon empire falls tismaneanu pfeiffer bridges mircea ivanescu twain jessica fletcher james stewart katherine hepburn spencer tracy angelina jolie steven segal will smith rossini lucescu lone star felini antonioni barnaby seinfeld humanitas polirom zeus amelie russel crowe charlotte gainsbourg iben hjejle peter pan dickens bronte bruel hitchcock burroughs dinu flamand woody allen johnny depp andie mcdowell john ford pietje bell jules et jim almost famous chaplin john voight sommersturm travolta uma thurman friends ally mcbeal daphne du maurier steve martin liv ullman mumford john fante fitzgerald manet monet degas che guevara renoir hugo virginia woolf ed harris marta petreu gabriel andreescu burt reynolds pacino de niro monroe dean martin elvis mathieu madison county clint eastwood meryl streep blow up zatoichi mihalkov miller james stewart thora birch terry zwigoff thornton montesquieu cassanova closer julia roberts hugh grant modigliani verdi bloody sunday chain reaction before sunset ethan hawke julie delpy faulkner bukowski sartoris gombrowicz montherlant marquez proust sabato saint-exupery steinbeck ishiguro tuca dominguez julia kristeva dan brown lincoln jeffrey archer robin cook agatha christie poirot colin forbes john grisham bill clinton bush ioan paul tolkien umberto eco leonardo da vinci van gogh roald dahl manolescu paleologu iron maiden sharon stone madonna sarah hall kurt vonnegut anthony burgess salman rushdie isabel allende henry miller anais nin martin heidegger blochmann hannah arendt jose ortega y gasset julius evola celine camus cohen beatles lovinescu maiorescu eminescu calinescu plotin purcarete nietzsche montaigne lossky evdokimov aristotel shakespeare hamlet blaga ionesco djuvara yoga olimp bloom medeea oscar wilde coen paraskevopoulos macbeth american beauty harold pinter stoiciu john cusack amedeus marivaux dumas iglesias titanic mena suvari kevin spacey