•  Teatru - 'L-am servit pe regele Angliei'
•  To(l)ba de jazz - XXXII


sus

Marius Dobrin

 

Charlot din (Mittel/Hotel)Europa

 

afisAm fost spectatorul primului preºedinte al departamentului filmelor de animaþie din compania Walt Disney, americanul Peter Schneider. Când a montat 'HOT L Baltimore' la Craiova, am pãºit spre locul meu trecând printr-o uºã batantã, aºezându-mã pe un scaun, alãturi de ceilalþi spectatori, în decorul imaginând foaierul unui hotel dintr-un alt timp, nu îndeajuns de îndepãrtat, nu mult diferit de lumea zilei de azi.

Când am pãºit, pentru prima datã, pragul Teatrului Maghiar de Stat, din Cluj, am simþit o uºoarã translaþie ºi în spaþiu ºi în timp. Pe de-o parte datoritã mobilierului din foaier, din salã, trezindu-mi reverii aidoma revizitãrii unei mãtuºi din copilãrie, dar ºi prin faptul cã am auzit vorbindu-se în mai multe limbi. Înlesnind astfel intrarea în atmosfera propusã de spectacol, devenind martor al poveºtilor de la Hotel Europa.

1Un martor cu amintiri, deoarece am ales sã vãd L-am servit pe regele Angliei, bazat pe romanul lui Bohumil Hrabal, din entuziasmul de la ecranizarea lui Jiøí Menzel. Doar cã adaptarea scenicã realizatã de David Jarab propune o mai apãsatã cugetare asupra societãþii, asupra istoriei, o filosofare despre condiþia umanã. Dacã Menzel a pus accentul pe ludic, pe luarea în rãspãr a dramaticului, chiar a tragicului, conaþionalul sãu, Jarab, a redat mai degrabã poezia, filosofia de viaþã ce se degajã din opera lui Hrabal.

Teatrul maghiar a apelat la un alt ceh, Michal Doèekal, pentru a pune în scenã epopeea unui personaj care, poate, nu este chiar Ulise, nu este niciŠvejk, ci unul aparte, cu trasãturi de la ceilalþi, dar ºi cu propria personalitate, devenit el însuºi o referinþã: Jan Ditì.

Punerea în scenã a fãcut din acest Ditì, numele fiind de fapt chiar cuvântul „copil” din limba cehã, un personaj cu trimitere la Guido Orefice, eroul interpretat de Roberto Benigni în alt film de referinþã, La vita è  bella.

În foarte puþine vorbe, în ambele cazuri avem de-a face cu ideea simplã ºi strãveche a omului sub vremi. Cu seninãtate ºi ºtrengãrie la Menzel, cu zâmbet ºi filosofie la Doèekal. Acesta din urmã, regizor de teatru cu o carierã frumoasã în Cehia, ani buni la Teatrul Naþional din Praga, cãruia îi place uneori sã intre ºi în distribuþia spectacolelor sale, propune la Cluj o perspectivã mai gravã asupra cãrþii lui Hrabal. Face din rolul atribuit lui Zsolt Bogdán un fel de Charlot. Un Charlot care zâmbeºte, se joacã precum în Marele Mut, dar care propune treptat din ce în ce mai multã meditaþie asupra destinului uman ºi a frãmântãrilor societãþii la un moment dat.
De la afiº pornind, regizorul delimteazã cadrul.

4„La sfârºitul spectacolului, Profesorul citeazã dintr-un poem a lui Robert Desnos, unde Fata se întâlneºte cu Taurul. Cei care vorbesc limba francezã, ºi au anumite cunoºtinþe de mitologie greacã, înþeleg aluzia fãcutã de autor la rãpirea Europei de cãtre Zeus. Însã limba francezã ºi limba clasicã greacã au dispãrut deja de pe paleta culturii europene. Despre acelaºi lucru scrie ºi Bohumil Hrabal. Despre rãpirea Europei ºi dispariþia lumii secolului trecut. Scrie despre viatã într-o erã a trecerii. NOI SUNTEM ULTIMII ROMANI. Consemneazã despre era al cãrei motto a devenit: Sã piarã lumea veche ºi stricatã!”
Punctual ar fi vorba de Mitteleuropa, punerea în scenã extinzând spaþiul poveºtii mai mult decât boema Pragãi. Decorul, creat de Martin Chocholoušek, ne plaseazã pe toþi sub firma încã luminoasã a hotelului Europa. Cã suntem în faþa firmei ori sub ea, dincolo de ea, e doar o chestiune secundarã. Emõke Kató joacã rolul unei actriþe care cunoaºte beþia succesului ºi drama uitãrii, care ajunge sã trãiascã ºi tragedia unei catastrofe sociale ºi sã-ºi vadã fiul, devenit la rândul sãu actor, jucând personajele celor care i-au asuprit mama. Ei bine, ea intrã în poveste din fundul sãlii, dintre noi. ªi la final, se pierde în hãul din care a venit, trecând printre noi. În urma ei rãmâne parfumul unei epoci, ecoul tot mai estompat al cântecului ei, urma lacrimei ºi câteva mici pene catifelate.
Chiar eroul poveºtii, admirabil interpretat de Zsolt Bogdán, deschide ºi închide povestea dintr-o postura ternã, îmbrãcat într-o salopetã care-i estompeazã personalitatea în lume.
Cei doi ne reprezintã pe toþi, martori, eroi ºi victime ale nebuniei istoriei.
Zsolt Bogdán transmite totul prin chip, fie cã e vorba de zâmbet, fie cã e vorba de priviri. Naivitatea omului simplu, cu bunã credinþã, care uºor, uºor, se trezeºte în mijlocul unei furtuni. Scenele de început ale spectacolului, în special înalta vizitã a împãratului acelei þãri obscure, sunt uºor rigide, de o bufonadã care nu obþine hohotele de râs ale comediei de situaþie. Abia mai apoi, când cu plãnuita sinucidere a lui Jan ºi cu visul propriilor funeralii, spectacolul capãtã consistenþã în dozajul de comic ºi tragic. ªi farmecul vine ºi din felul în care personajele, multe, se contopesc cumva într-un grup foarte mobil, cu mare flexbilitate de a trece de la o scenã la alta, adesea de la o epocã la alta.
3Actorii joacã roluri multiple, sunt foarte buni coechipieri ºi se armonizeazã. Ei creeazã lumea, cu toatã nebunia ei, care înconjoarã pe erou, pe cei doi care intrã în relaþie substanþialã cu el. Mai întâi este cel mai bun prieten al lui Jan, interpretat de Áron Dimény.
Fac o parantezã: mi-am dorit sã-l vãd ºi pe scenã dupã ce l-am admirat în filmul lui Silviu Purcãrete, Undeva la Palilula. ªi am venit la Teatrul maghiar cu el în minte, pentru ca sã plec cu Zsolt Bogdán, cu Gábor Viola ºi cu toþi ceilalþi.

Revenind la spectacolul L-am servit pe regele2 Angliei, un segment semnificativ este cel al dragostei dintre Jan ºi Liza. Pe fondul crescând al tensionãrii relaþiilor din societate, Jan face un gest cumva neaºteptat pentru noi, cei care ne pliem prea uºor pe ºablon, pe imitare. Ei bine, el îºi urmeazã inima ºi discerne între ceea ce este intim adevãrat ºi  ceea ce este doar o amãgire la cea care-i va deveni soþie. Este, într-un fel, o replicã la gestul femeii din 'Rinocerii', de a-ºi urma soþul deja transformat, din dragoste pentru el. Scena de amor dintre Jan ºi Liza este ºi frumoasã în sine, te pune puþion pe gânduri ºi prin prisma culorii ºosetelor, albul fiind de partea Lizei, cea care, totuºi, era sub influenþa propagandei germane, care a urmat orbeºte acea nebunie ºi care a plãtit, în fond, pentru asta.

Dragostea în vremea ciumei, ca sã parafrazez, de data asta nu rezistã bolii. Prietenia în vremea ciumei, cunoaºte un sinuos drum. Zdenìk, prietenul, oferã prin jocul lui Áron Dimény o subtilã meditaþie asupra felului în care un om îºi urmeazã un drum al principiilor. Care crede în ceva, care poate la un moment dat sã greºeascã în numele aceloraºi principii, care poate, totuºi, sã preþuiascã atitudini bazate pe vechi sentimente ºi care, cu slabiciuni omeneºti sau nu, este înghiþit de maºinãria fãrã tihnã a istoriei.

5Scena pe care o evocã regizorul, cu poezia amintitã aici, este ºi ea de referinþã. Pe de-o parte evocã forþa naturii de a rãzbi prin orice îngrãdire. Fata, ca simbol al fragedului ºi al eroticului, al isteþimii care îºi vede de propria aspiraþie fãrã sã þinã seama de cenuºiul mizer din jur, devine, în relaþia cu profesorul, ºi un reper pentru felul în care este perceputã, azi, educaþia. Regizorul vorbeºte de o cãdere. Spectacolul se încheie în nota de tristeþe, de amar. Pare cã pânzele de pãianjen se aºtern pentru un paradis pierdut în urma ciumei bicolore din acest veac.
Am luat de jos o panã cãzutã în urma cântãreþei. Poate cã nu e totul pierdut.

P.S. Liniºtea de câteva clipe de la ultima ºoaptã a spectacolului a fost curând urmatã de aplauze. Inedit, pentru mine, modul în care au curs aplauzele spectatorilor aºezaþi pe scaun, într-un ritm, apoi, dupã un timp, în alt ritm, într-o sincronizare simparticã.
ªi cu mult drag pentru actori.

Köszönöm !

Echipa care a creat spectacolul:

Jan Dítì

Zsolt Bogdán

Líza Papanek, soþia lui

Enikõ Györgyjakab / Anikó Pethõ

Zdenìk, prietenul lui

Áron Dimény

Jiøina Štìpnièková, actriþã ºi cântãreaþã

Emõke Kató

Domnul Skøivánek, chelner / Gestapo

Loránd Váta

Împãratul Abisiniei / Președintele Republicii Cehe / Profesor de literaturã francezã

József Biró

Domnul Brandejs, proprietar de hotel / Membrul miliþiei poporului (LM)

Attila Orbán

Secretar de stat / Domnul Šroubek, proprietar de hotel / Omul de oþel

Miklós Bács

Ambasador / Domnul Tichota, proprietar de hotel în scaun cu rotile / Gestapo

Levente Molnár

Soția împãratului / Chelneriþã / Asistentã SS / Membrã a Uniunii Tineretului Comunist (SSM)

Csilla Varga

Chelneriþã / Prostituatã / Dactilografã / Fatã Lebensborn / Membru SSM

Csilla Albert

Chelnerițã / Jaruška din Eden / Fatã Lebensborn / Membru SSM

Andrea Vindis

Chelneriþã / Prostituatã / Dactilografã / Fatã Lebensborn / Fatã de la fabrica de ciocolatã Orion Maršner

Éva Imre

Președintele Bãncii Naționale / Domnul Walden, negustor / Prizonier KZ / Prizonier gulag

Gábor Viola

Ministrul Abisiniei / Doctor SS / Membru LM

Ferenc Sinkó

Secretar / General al armatei / Soldat german / Membru LM

András Buzási

Chelner / Soldat german / Membru LM

Balázs Bodolai

Chelner / Ofițer SS

Szabolcs Balla

Garçon / Soldat german

Csaba Marosán

 

regia

Michal Doèekal

dramaturgia

Noémi Vajna

asistent de regie

László Szabó G.

traducere versuri

László Szabó G.

decorul

Martin Chocholoušek

costumele

Carmencita Brojboiu

muzica

Ivan Acher

miºcare scenicã

Ferenc Sinkó

regia tehnicã

Yvonne Nagy

Fotografiile de mai sus au fost preluate de pe site-ul teatrului:
http://www.huntheater.ro/darab.php?eid=299&did=2073&sl=6

Comentarii cititori
sus

Alexandru ªipa

 

To(l)ba de jazz
XXXII

 

*Joi 18 februarie la Sala Radio a avut loc un concert la care a participat ºi trio alcãtuit din Petricã Andrei -pian, Decebal Bãdilã -gbas ºi Vlad Popescu -tobe.

2*Joi 25 februarie la librãria Open Art din Bucureºti s-a lansat cartea LADIES IN JAZZ, apãrutã la Editura TracusArte  - (o culegere de eseuri ºi gânduri rãzleþe la care au colaborat 25 de scriitori, muzicieni, comentatori-promotori de jazz ºi nu numai...ºi dedicatã doamnelor, în general, ºi celor din jazz, în special-soliste vocale). Cartea a fost re-lansatã dupã o sãptãmînã la Cafeneau Criticã de la Club A, unde amfitrion e cunoscutul critic literar Ion Bogdan Lefter.

*Joi 25 februarie  la Academia de Muzicã “G.Dima” din Cluj-Napoca, în cadrul Cursului de estetica jazzului, conf. univ.dipl. Virgil Mihaiu a susþinut tema „Exotism ºi excentricitate în jazz”.

În aceaºi searã, la Club Pasaj din Capitalã a susþinut un recital Petra Acker 4tet. Acelaºi recital va putea fi urmãrit din nou, pe 31 martie dar la Clubul Þãranului tot din Capitalã.

2*Joi 3 martie la Clubul Þãranului din Bucureºti a demarat turneul Luiza Zan Hungarian All Stars, care a contiunat în zilele urmãtoare la Ploieºti, Braºov, Sf.Gheorghe, Cluj-Napoca ºi Miercurea Ciuc. Cu acest prilej a fost lansat CD-ul HERITAGE -protagonistã Luiza Zan.

*Miercuri 9 martie la Institutul Balassi-Centrul Maghiar din Bucureºti a susþinut un  recital o formaþie de jazz din Ungaria -protagonistã fiind cîntãreaþa Jonas Vera.

*Joi 10 martie la Jazz Book din Capitalã a avut loc un concert de lansare a primului CD realizat de ARCUS TRIO.

*În perioada 10-13 martie, celebrul baterist american Roy Haynes a fost sãrbãtorit, pentru cei 91 de ani, ºi la cunoscutul club Blue Note din New York.

*Senzaþionalul muzicuþist american Sugar Blue se pregãteºte de un amplu turneu de lansare a unui nou CD intitulat VOYAGE.

*Joshua Redman Trio va concerta la Sala Radio din Bucureºti joi 24 martie.

*Vã recomand urmãtoarele concerte de jazz ºi blues de la Clubul Þãranului din Capitalã:
-Joi 17 martie Marcian Petrescu & Trenul de noapte
-Joi 31 martie, vã  reamintesc Petra Acker 4tet,
-Luni 4 aprilie Alex Muºat Blues Band,
-Duminicã 10 aprilie BALAKO...
...ºi în curînd o sã vã mai anunþ ºi altele, tot acolo, dar ºi în altã parte.

*Un adevãrat festival într-o searã / Galã:

Nu rataþi Gala de jazz-Premiile MUZZA ediþia a XIV-a din 3 aprilie ora 19.00 de la Hard Rock Cafe. Aveþi la rubrica Eveniment Comunicatul de presã ºi afiºul, dar ºi lista cu cei nominalizaþi.

 

Comentarii cititori
sus

 


modern modernism postmodern postmodernism poesie realism realistic fantastic essay critique chronique poete dictionnaire prose thetre lyrique lyrisme vers lettre voyage hyperbole libre interwie revue metaphore philosophie sens film movie event translation relation cinema nick hornby simona popescu ana blandiana t.o. bobe liviu antonesei cornel mihai ungureanu corina ungureanu mircea cartarescu gabriel liiceanu paul goma andrei plesu bogdan suceava nina simone neil young high fidelity ghost world eternal sunshine jim jarmusch bill murray steve buscemi mircea martin matei calinescu norman manea virgil duda tolstoi dostoievski puskin cehov suskind inoue kawabata mishima berberova bulgakov quignard yourcenar leif panduro paulo coelho andrei makine alessandro baricco peter esterhazy hubert lampo par lagerkvist richard bach durrenmatt boll adolfo bioy casares llosa daniel keyes carlos fuentes botton modiano tennesee williams frabetti mccullers walser doxiadis page golding lindgren musil mann hemingway lenz kertesz capek ulitkaia sebastian eliade cioran noica bernanos werfel duras joyce nabokov soseki atxaga krausser guimard cusack scarlett johansson breban papillon empire falls tismaneanu pfeiffer bridges mircea ivanescu twain jessica fletcher james stewart katherine hepburn spencer tracy angelina jolie steven segal will smith rossini lucescu lone star felini antonioni barnaby seinfeld humanitas polirom zeus amelie russel crowe charlotte gainsbourg iben hjejle peter pan dickens bronte bruel hitchcock burroughs dinu flamand woody allen johnny depp andie mcdowell john ford pietje bell jules et jim almost famous chaplin john voight sommersturm travolta uma thurman friends ally mcbeal daphne du maurier steve martin liv ullman mumford john fante fitzgerald manet monet degas che guevara renoir hugo virginia woolf ed harris marta petreu gabriel andreescu burt reynolds pacino de niro monroe dean martin elvis mathieu madison county clint eastwood meryl streep blow up zatoichi mihalkov miller james stewart thora birch terry zwigoff thornton montesquieu cassanova closer julia roberts hugh grant modigliani verdi bloody sunday chain reaction before sunset ethan hawke julie delpy faulkner bukowski sartoris gombrowicz montherlant marquez proust sabato saint-exupery steinbeck ishiguro tuca dominguez julia kristeva dan brown lincoln jeffrey archer robin cook agatha christie poirot colin forbes john grisham bill clinton bush ioan paul tolkien umberto eco leonardo da vinci van gogh roald dahl manolescu paleologu iron maiden sharon stone madonna sarah hall kurt vonnegut anthony burgess salman rushdie isabel allende henry miller anais nin martin heidegger blochmann hannah arendt jose ortega y gasset julius evola celine camus cohen beatles lovinescu maiorescu eminescu calinescu plotin purcarete nietzsche montaigne lossky evdokimov aristotel shakespeare hamlet blaga ionesco djuvara yoga olimp bloom medeea oscar wilde coen paraskevopoulos macbeth american beauty harold pinter stoiciu john cusack amedeus marivaux dumas iglesias titanic mena suvari kevin spacey