•  Premiul Europa pentru Teatru se acordã la Craiova
•  Teatru: 'Unchiul Vania (Ványa bácsi)' în regia lui Andrei ªerban
•  To(l)ba de jazz - XXXIII


sus

 

Premiul Europa pentru Teatru se acordã anul acesta la Craiova

-  Silviu Purcãrete va primi un premiu special -

 

Cea de-a XV-a ediție a Premiului “Europa pentru Teatru”, recompensa europeanã cea mai prestigioasã a teatrului în lume, precum și ediția a XIII-a a Premiului “Europa Noi Realitãți Teatrale” se desfãșoarã în perioada 23-26 aprilie 2016 în Romania, la Craiova. Manifestãrile se desfãșoarã sub patronajul financiar al Primãriei Craiova, în cooperare cu Fundația Shakespeare din Craiova și Teatrul Național “Marin Sorescu”, care s-a angajat sã gãzduiascã și sã organizeze decernarea Premiului “Europa pentru Teatru” la Craiova, cu contribuția Institutului Cultural Român.

Scurt istoric al premiului

Premiul “Europa pentru Teatru” s-a nãscut în anul 1986 (prima ediție a avut loc în 1987), ca proiect pilot al Comisiei Europene, condusã de Jacques Delors, împreunã cu primul Comisar pentru Culturã, Carlo Ripa di Meana. Pe parcursul acestei perioade, crearea sa a fost susținutã de Melina Mercouri, care a fost pãrintele Premiului, și Jack Lang, la acea vreme ministrul francez al Culturii și actualul preºedinte al Premiului. Ambii sunt și fondatorii proiectului care a dat naștere proiectului “Capitala Culturalã Europeanã”. Dupã 2002, Premiul “Europa pentru Teatru”, prin activitãþile ºi rolul sãu, a fost recunoscut de Parlamentul ºi de Consiliul Europei ca “organizaþie de interes cultural european”. Pe de altã parte, Premiul “Europa pentru Teatru” promoveazã, în domeniul artei spectacolului, interdisciplinaritatea, integrarea ºi cooperarea între teatre ºi între celelalte arte. Printre meritele recunoscute ale Premiului “Europa pentru Teatru”, regãsim contribuþia la integrarea diferitelor forme ale artei (teatrul, muzica, dansul, cinematografia, artele vizuale) ºi propunerea unei viziuni asupra teatrului, capabilã sã strãbatã nu doar barierele artistice și de gen, dar ºi barierele geografice ºi lingvistice, prin punerea în evidenþã, a artiºtilor și teatrelor din Europa.

Dupã nouã ediþii organizate la Taormina (Italia), Premiul “Europa pentru Teatru” a devenit itinerant, accentuând astfel aspectul internaþional al acestuia. Cea de-a X-a ediþie a avut loc la Torino (susþinut ºi gãzduitã de oraºul Torino în colaborare cu Teatro Stabile ºi introdus într-un program special pentru Culturã, dezvoltat pe parcursul Jocurilor Olimpice de Iarnã).

Edițiile a XI-a ºi XII-a au avut loc la Salonic, în timp ce cea de-a XIII-a ediție s-a þinut la Wroc³aw, în Polonia (cu ocazia manifestãrilor organizate pentru anul declarat de UNESCO, “Anul Grotowski”)

Cea de-a XIV-a ediție a avut loc la Sankt-Petersburg, în Rusia (cu susþinerea ºi sub patronajul Guvernului rus, Ministerului Culturii și conducerea orasului Sankt-Petersburg). Ediþia cu numãrul XV a Premiului reia un obicei drag tuturor teatrelor internaþionale, într-un moment istoric ca cel pe care noi îl traim, când Europa a pierdut idealurile pãrinþilor fondatori. În cadrul politicilor aplicate ineficient de Europa în ultimii ani, care au penalizat numeroase iniþiative, Premiul Europa pentru Teatru a suferit din cauza acestui climat, cãci un angajament pe 5 ani (2012-2017) nu a fost respectat de Wroc³aw, actuala Capitalã polonezã a Culturii Europene.

Aceastã ediþie a Premiului se desfãºoarã în România, la Craiova, un oraº foarte animat, capitala Olteniei ºi centru cultural de talie internaþionalã. Oraºul Craiova, în sinergie cu Fundaþia Shakespeare ºi Teatrul Național “Marin Sorescu” din Craiova, care gãzduiesc Premiul Europa, și-au dorit cu tãrie ca manifestãrile sã aibã loc ca eveniment final al celei de-a X-a ediþie a Festivalului Internaþional Shakespeare. Dupã cum se știe, data de 23 aprilie 2016 va coincide cu împlinirea a 400 de ani de la moartea lui Shakespeare.

Regulament atribuire premiu

Premiul Europa pentru Teatru a fost decernat personalitãþilor sau intituþiilor teatrale (teatre sau companii) care au contribuit la realizarea unor evenimente culturale esențiale în înþelegerea ºi cunoaºterea reciprocã a oamenilor. Este un premiu pentru carierã ºi laureatul este ales pentru întregul sãu parcurs artistic, dintre personalitãþile de prim plan ale teatrului internaþional, luate in considerare sub diferite forme, articulaþii ºi expresii.

În ceea ce privește atribuirea celui de-al XIII-lea Premiu “Noi Realitãți Teatrale“, candidaturile, indicate de Consiliu (alcãtuit din peste 300 de experþi în teatrul european) ºi de membrii Juriului într-o etapã preliminarã reunirii, au fost examinate de Juriu. Alegerea juriului s-a oprit asupra artiºtilor care au corespuns perfect Art.3 din regulamentul Premiului : “[…] Începând cu cea de-a II-a ediþie, Juriul a declarat cã Premiul îºi propune sã reprezinte o ocazie de întâlnire ºi confruntare a diferitelor forme de exprimare a noului teatru european.[…]”.

În alegerea câºtigãtorului trebuie þinut cont de întreaga muncã a candidatului, de caracterul inovativ ºi de originalitate. Premiul poate fi câºtigat de o companie, un grup de artiºti, un teatru sau de un singur artist.

Laureații din acest an

ek matsLa ediþia din acest an, premiul a fost decernat lui Mats Ek, coregraf ºi regizor suedez de renume mondial. Fiu al unui mare actor și al unei coregrafe legendare, Mats Ek a reușit sã combine de teatru și dans într -o expresie extrem de originalã și personalã. Inspirat de Martha Graham, Pina Bausch, Kurt Jooss Mats Ek a pus în scenã cu mare succes mai multe reinterpretãri ale baletului clasic al secolului al XIX-lea, combinându-l cu elemente de dans modern, dar și cu fapte din viața de zi cu zi, deoarece pentru artist este important sã se facã referire la timpul în care trãim. Astfel, „Giselle” (1982 ), „Lacul Lebedelor” ( 1987), „Carmen” ( 1992) și „Frumoasa din pãdurea adormitã” (1996 ) devin noile spectacole clasice sau spectacole cult, în care figura de sex feminin, muzica , scenografia și costumele sunt toate elementele centrale și indispensabile pentru (re)construcția istoriei. Principala caracteristicã a stilului lui Mats Ek este comunicarea prin limbajul corpului și dansul dramatic, în care o expresie puternicã se îmbinã cu perfecțiunea tehnicã.

Cel de-al XIII-lea Premiu “Noi Realitãþi Teatrale “ a fost câºtigat de urmãtorii artiºti (în ordine alfabeticã): Viktor Bodó (Ungaria), Andreas Kriegenburg (Germania), Juan Mayorga (Spania), National Theatre of Scotland (Scoþia/ Regatul Unit al Marii Britanii) și Joël Pommerat (Franþa).

silviu purcareteUn premiu special a fost acordat de cãtre Președintele Juriului și de cãtre instituțiile din România regizorului Silviu Purcãrete, o personalitate aclamatã în patria sa dar și la nivel international. Mai mult, unul dintre spectacolele sale, “O furtunã”, va fi prezentat în cadrul manifestãrilor Premiului. Printre laureații de seamã ai acestui premiu la ediții anterioare se numãrã Melina Mercouri (ediþia I), Vaclav Havel (a VI-a ediþie) și, anul trecut, regizorul rus Iuri Petrovici Liubimov.

Aceastã ediþie a manifestãrilor reprezintã ocazia de a omagia câºtigãtorii, ca de obicei, cu o serie de conferinþe în cadrul cãrora vor fi analizate în detaliu activitatea artisticã, cu mãrturii ale unor actori, scenografi, designeri de costume, muzicieni, etc. care au colaborat cu diferiþi artiºti premiaþi ºi cu discursul academic al unor jurnaliºti si critici din presa internaþionalã de renume.

În plus, vor fi prezentate mai multe spectacole ale câºtigãtorilor:       

“Ultimul vis pe pãmânt”, al Teatrului Naþional din Scoþia, o piesã foarte actualã pe tema migranþilor; “Reykjavik“ de Juan Mayorga, o piesã ce întruchipeazã viziunea autorului asupra teatrului ca “artã a imaginaþiei“,  ºi de asemenea, douã scene extrase din “Golem “, noua sa piesã.

Andreas Kriegenburg va prezenta o versiune cu adevãrat originalã a piesei  “Nathan the Wise/Nathan der Weise ”, o piesã clasicã a teatrului german, scrisã de G.E Lessing. Mats EK va fi pe scenã în dublu rol, de coregraf ºi de dansator, în “Romanian Memory”, o creaþie special conceputã pentru Premiul Europa pentru Teatru, precum ºi în rolul de coregraf în “Axe”, douã spectacole de balet ce închid cea de-a XV-a ediþie a manifestãrilor, în seara de 26 aprilie 2016, dupã ceremonia de premiere.

Mai mult decât atât, în secțiunea Retours, Festivalul Internaþional Shakespeare va gãzdui creațiile câstigatorilor ediþiilor trecute ale Premiului  “Noi Realitãþi Teatrale, printre care Romeo Castellucci și Thomas Ostermeier. Spectacolulul “Julius Caesar”, regia Romeo Castellucci ºi “Richard III”, regia Thomas Ostermeier, se vor juca la Craiova pe data de 23 aprilie 2016, cu ocazia aniversãrii a 400 de ani de la dispariþia lui Shakespeare,

O contribuție majorã la realizarea acestei ediții a Premiului, este cea a lui Georges Banu, Președintele Juriului Internațional al Premiului “Europa pentru Teatru PET, membru al Consiliului de Conducere al Uniunii Teatrelor Europene” (UTE) și Președintele de onoare al Asociației Internaționale a Criticilor de Teatru (AICT), precum și cea a lui Ian Herbert, Președintele de onoare al Asociației Internaținale a Criticilor de Teatru (AICT) și membru al Juriului Internațional al Premiului Europa pentru Teatru (PET).

 

Comentarii cititori
sus

Marius Dobrin

 

Bãiatul rãmâne cu fata. Celãlalt bãiat ºi nu cealaltã fatã

 

vania3Privesc fotografii ale acestui spectacol, de la premierã, ºi mã simt ca intrat într-o familie pe care încep a o deprinde ºi pe calea unui album cu imagini.
Când descoperi chipuri schimbate de timp, când altele se miºcã acum 'scenã'. Pe bãiatul acela îl ºtiu, l-am revãzut într-o garã, pe fata aceea o recunosc din alt rol.Pentru mine aºa a fost sã fie, abia acum am descoperit acest spectacol apãrut în 2007. Dar o bucurie este binevenitã oricând, o stare de graþie este binecuvântatã totdeauna. A fost prima datã când am râs din toatã inima la Cehov, faþã de povestea acelor oameni pe care i-am simþit mai aproape ca niciodatã.
Iar aceastã apropiere, în sensul frumos al lucrurilor, se instaleazã în mai multe feluri.

Mai întâi prin felul în care publicul intrã în spectacol. Aparent e o rãsturnare a raporturilor. Spectatorii se aºeazã pe scaunele amplasate pe scenã iar actorii îi aºteaptã rãspândiþi în salã, pe locurile convenþional rezervate publicului.

Când m-am aºezat, am vãzut ochii lui Bogdán Zsolt, cum stãtea undeva, pe rândul trei sau patru, un bãrbat bine, sobru, cu mici grimase, un om pe care-l simþi dintr-o datã ca pe unul ca tine. Ochi în ochi, preþ de câteva secunde, a fost parte din comunicarea actului teatral. El era Astrov. Apoi privirile tresãreau când, unul câte unul, personajele se animau, surprinzându-ne, dintr-un punct sau altul al sãlii. ªi pe mãsura trezirii la viaþã ºi miºcarea devine mai energicã, spaþiul de joc se extinde pânã ºi pe generosul balcon circular, uneori chiar cât sã dea aprige bãtãi de inimã celor mai temãtori. Lumea e a lor. Se exteriorizeazã, îºi exibã sentimentele. Într-un fel, aºa cum se iþesc între scaunele sãlii, dau mãsura caracterelor care ies din masa comunã. ªi oscileazã între planul depãrtat, de largã deschidere, la propriu ºi la figurat, al balconului sãlii acestui teatru, superb valorificat de Andrei ªerban, ºi planul foarte apropiat, când Kézdi Imola, în rolul Elenei Andreevna, vine lângã noi, martori ai scenelor din grãdina reºedinþei de la þarã a lui Serebreakov. Din nou este vorba de un contact vizual spectator-actor, cu consecinþa absorbirii o datã în plus în magia poveºtii. De altfel este ºi prima întrepãtrundere personaj - spectator, un neaºteptat contact între realitate ºi plãsmuire. Iar farmecul actriþei nu face altceva decât sã ilustreze simplu ceea ce s-a întâmplat cu Astrov ºi Vania la apariþia Elenei Andreevna în lumea lor cu aparenþe monotone. Aºa cum pogoarã 'steaua fãrã nume' în casa lui Miroiu. Cu deliciul inserturilor de expresii în englezã, o trimitere la ziua de azi, o perfectã asortare.

vania2Cel mai inventiv act al spectacolului, care face din aceastã creaþie a lui Andrei ªerban încã o referinþã, aduce ºi ineditul amprentei latino. Temperamentalul ritm sud-american, amprentat de paºii de dans ai cuplurilor improvizate, o chintesenþã a piesei, plaseazã acum pe Cehov într-o perspectivã surprinzãtoare. Deºi, în fond, sufletul slav rezoneazã unui glamour precum al tangoului.

Acest deja cuceritor prim act se încheie prin ceea ce a devenit clou-ul spectacolului, magia candelabrului care coboarã uºor, silenþios, ca o revãrasare feericã de stele peste visãtorul cu ochii deschiºi care este Vania, pe care eu l-am întâlnit cu chipul lui Viola  Gábor.

ªi 'cortina' cade în clipa urmãtoare, neaºteptat de repede, ca la deºteprarea din vis, nebãnuind mãcar cã tot ceea ce a fost frumos rãmâne în urmã. Ceea ce va urma e ca o alunecare spre înfrângere, recãderea în cotidianul deºart ºi greu de îndurat. Dar sã le luãm treptat.

Mai întâi vine retragerea spectatorilor, de pe scenã mergând mai în adânc. De altfel geometria relaþiei public-actori configureazã cele patru puncte cardinale, ca sã nu mergem cu gândul pânã la crucea unei golgote a cãutãrii fericirii. Ajungând în nou spaþiu de joc, în urmã se închide ouºã, sunetul acela metalic nefiind fãrã o urmã de fior.

Urmeazã frãmântarea omenescului din noi, zbuciumul patimilor ºi capriciilor noastre. ªi tot mai elocvent devine jocul lui Biró József în rolul lui Serebreakov. Mai întâi cu aria mizantropului, a ipohondrului, a unui nefiresc de prelungit rãsfãþ copilãresc. Într-o cavalcadã de scene carnavaleºti în care femeile din preajmã-i dau ritm ºi culoare.

Bogdán Zsolt face o nouã demonstraþie de acrobaþie pe scãrile spectaculoase din culise, ca într-o noapte de carnaval. Când serenadele amorezaþilor ad-hoc se cramponeazã de piedici care mai de care mai absurde, când ºi mofturile lui Serebreakov nu par a fi atât de inocente. ªi visul unei nopþi de varã este visat ºi de Sonia, care în interpretarea actriþei Pethõ Anikó are de trecut handicapul evidentei frumuseþi, oricât ar masca-o perechea de ochelari, mai degrabã amuzanþi ºi o datã în plus atrãgãtori. Desigur cã, în fapt, Sonia poate fi oricum, Astrov tot nu are ochi s-o vadã pe ea.

vania1Pauza, prilej de rãsuflare, puncteazã ºi ea, încã o treaptã cãderea, ca la o un mecanism cu clichet. Scaunele spectatorilor s-au întors cu 180 de grade (aici aº avea o micã obiecþie: dacã în cele douã segmente jucate în adâncul scenei scaunele ar fi orientate 45 de grade spre spaþiul de joc din fund, întoarse ulterior doar cu 90 de grade, spectatorii ar privi mai lesne în ambele direcþii în care actorii joacã în ritm alert).

De altfel spaþiul acela de joc, de la capãt, mi s-a pãrut a fi mai puþin omogen cu ansamblul. Ca un fel de no man's land ori, mai degrabã un teren al Domnului, unde oamenii se autoflageleazã ori simt direct ºi limpede judecata. Cu elemente primordiale, totuºi, nesfârºita ploaie ºi noroiul care amprenteazã ceea ce se dorea imaculat ori pur ºi simplu frumos. Ceva similar va folosi la scurt timp, în 2008, Thomas Ostermeier în 'Hamlet'.

Dramatismul creºte într-un ritm sufocant prin excelenta miºcare de grup a actorilor de excepþie ai acestui teatru. Pe de-o parte este trecerea lui Biró József la un Serebreakov cinic, materialist, cu laºitãþi controlate ºi coroborate cu viclenii, un personaj puternic, capabil sã declanºeze apocalipsa. Sunt scenele lãmuritoare ale cuplurilor, încãrcate de erotism, de poezie ºi de disperare, de neputinþã ºi de duioºie.

Pivotul acestor poveºti legate unele de altele este, farã îndoialã, Kézdi Imola. De la nonºalanþa ochelarilor de soare ºi a englezei de vilegiaturã de la început, Elena Andreevna ajunge acum la densitatea grea a unui sentiment refuzat. Cu fiecare dintre ceilalþi oferã sinceritate ºi duioºie, oferã dragoste. Atât cât e posibil, cât îngãduie hazardul, cât mai poate alege propriul ei suflet.

Pe potriva ei este Astrov, dar lui îi este mai uºor, are mai puþine condiþionãri, el e rãsfãþat cu dreptul de a refuza ºi prin consistenþa dragostei sale este iubit de public ºi, într-un fel, tocmai pentru cã este puternic, neglijat în privinþa atenþiei. Aceasta se duce cãtre Vania.

Dacã am pornit spre Cluj cu gândul la candelabru, aº reveni pentru privirea lui Viola  Gábor. La margine de scenã, cu pãrul bogat în cârlionþi, cu un jerseu ce pare a fi umbra unor zale deºirate, priveºte în gol cu ochi mari, sidefii, înnecaþi în roºu. ªi sunt acolo toþi, ca norii aglomerându-se pe cer. Teleghin, jucat cu umor de Sinkó Ferenc, Maman, pe care Csutak Réka o propune într-o notã uºor caricaturizatã, dar mai ales doica. Varga Csilla puncteazã ºi pânã la final, dar acum devine un punct nodal în conflictul decisiv. Ca prezenþã scenicã ºi prin ton, prin ceea ce transmite, mesaj dincolo de replici.

vania4ªi totuºi, ploaia pe chipurile Soniei ºi al lui Vania este tot ce mai rãmâne. Un alt fel de a fi perceputã Sonia, abia la final vizibil, când Pethõ Anikó ºi Viola  Gábor pare cã iau asupra lor povara deznãdejdii noastre.

Andrei ªerban þine sã precizeze: "Trebuie sã acceptãm cã piesa e mult mai misterioasã ºi mai bogatã decât oricare dintre noi, sã acceptãm paradoxul de a fi uman ºi sã acceptãm cã scena nu dã soluþii, ci lasã totul deschis..."

ªi actorii, adica personajele, adicã noi, reuniþi pe aceeaºi scenã, la doi paºi unii de alþii, ascultãm acordurile latino-americane. Milonga!

 

Alexandr Serebreakov

József Biró

Elena Andreevna

Imola Kézdi

Sofia Alexandrovna (Sonia)

Anikó Pethõ

Maria Vasilievna (Maman)

Réka Csutak

Ivan Petrovici (Vania)

Gábor Viola

Mihail Lvovici Astrov

Zsolt Bogdán

Ilia Ilici Teleghin

Ferenc Sinkó

Marina

Csilla Varga

Iefim

Ferenc Sinkó / Orbán Attila

 

regia

Andrei ªerban

asistent de regie

Attila Keresztes

dramaturgia

Kinga Kelemen

scenografia

Carmencita Brojboiu

regia tehnicã

Imola Kerezsy, Levente Borsos

sufleur

Imola Kerezsy

 

Spectacolul a câºtigat Premiul UNITER pentru cel mai bun spectacol al anului 2007, Premiul pentru cea mai bunã regie (Andrei ªerban) ºi Premiul pentru cel mai bun actor în rol principal (András Hatházi) ºi Premiul criticilor de teatru din Ungaria pentru cel mai bun spectacol al stagiunii 2007/2008.

Fotografiile de mai sus au fost preluate de pe site-ul teatrului (autor: István Biró
http://www.huntheater.ro/foto_galeriad.php?soid=76

 

Comentarii cititori
sus

Alexandru ªipa

 

To(l)ba de jazz
XXXIII

 

*Joi 31 martie Petra Acker Quartet, dar ºi cîþiva invitaþi, au susþinut un interesant (din punct de vedere stilistic) recital la Clubul Þãranului.

*jazz0În aceaºi searã, dar la Sala Radio, afiºul anunþa “Charlie Parker-Dizzy Gillespie & All Star Band”.  Ce sã înþeleagã melomanii ?!?
Fanii de jazz, firesc, s-au prins…
Unul dintre ei, care a fost la concert, mi-a transmis urmãtorul mesaj pe FB:
„Vorba aceea româneascã…afarã-i vopsit gardu’, (cu, aparent, americani…), înãuntru… leopardu’… (cu români… ), ºi nu e pentru prima oarã… dar sperãm sã fie pentru ultima oarã…”

 

*Între 30 martie ºi 3 aprilie s-a desfãºurat la Biserica Evanghelicã din Bucureºti festivalul “Jazz in Church”.

 

jazz1*Duminicã 3 aprilie a avut loc la Hard Rock Café din Capitalã ediþia cu nr. 14 a Galei premiilor de jazz-Premiile MUZZA- pe 2015, organizatã de Fundaþia MUZZA în colaborare cu Institutul Cultural Român. Lista cu cei nominalizaþi ºi laureaþi poate fi citita la rubrica 'Eveniment'. Imaginile de la acest eveniment sunt semnate de Albert Dobrin.

Au susþinut micro-recitaluri mult aplaudate urmãtorii laureaþi, în urmãtoarea ordine: Werther Project, Casual Quartet, C.A.L.I Quartet, Alex Muºat Blues Band, Kiba Dachi Experience, A.G Weiberger Band (care la a treia ºi ultima piesã din program l-a avut ca invitat pe Alex Muºat cu care au încins un extraordinar jam de blues, spre satisfacþia ºi jazz2entuziasmul publicului mai numeros ca la ediþiile anterioare), Sorin Zlat Trio, apoi acelaºi trio l-a acompaniat pe solistul vocal Robert Patai, ºi Ethnotic Project cu Irina Sîrbu solistã vocalã. Din pãcate n-au reuºit sã fie prezente la Galã, datoritã unor probleme de sãnãtate Julie Pardãu ºi datoritã unor obligaþii profesionale Ramona Horvath. Aceasta din urmã a reuºit în schimb sã ne transmitã un mesaj audio, pe care îl puteþi lectura ºi dvoastre alãturat, ºi o piesã video, respectiv piesa care dã ºi titlul albumului premiat.

"Dragii mei,

jazz3Regret nespus cã nu pot fi fizic alãturi de voi, însã atât distanþa, Paris-Bucureºti, ne desparte cât ºi obligaþiile, de altfel tot profesionale, mã împiedicã sã pot fi alãturi de voi în aceastã searã.
Îmi face mare plãcere sã primesc acest premiu. Deja nominalizarea a fost o surprizã mai mult decât plãcutã iar premiul, evident, o bucurie.
Acest premiu are o valoare în plus ºi pentru faptul cã recompenseazã primul meu disc în trio, realizat ºi produs în Franþa, la casa de discuri 'Black & Blue', disc care s-a dorit a fi ºi un omagiu adus imensului Jancy Körössy.
Mulþumesc foarte mult juriului, organizatorilor: Fundaþia Muzza, Institutul Cultural Român, ºi în mod special lui Alexandru ªipa - realizatorul inimos ºi neobosit al acestei 'Gale de Jazz' ajunsã, iatã, la ediþia cu numãrul 14.
Mulþumirile vin ºi din partea colegilor mei de grup, contrabasistul Nicolas Rageau ºi bateristul Frédéric Sicart, pentru cã împreunã cu ei am realizat acest disc.
Vã doresc o searã cât mai plãcutã, cu muzicã bunã, ºi sper sã ne revedem curând !
Mulþumesc mult încã o datã ! "

Ramona Horvath

*ªi dacã evenimentul anterior l-am subintitulat un “adevãrat festival” (pe verticalã) într-o searã/galã, concertele din sãptãmâna urmãtoare, de la Clubul Þãranului, le putem reuni iar sub genericul “adevãrat festival” (pe orizontalã).
Iatã cum s-au desfãºurat aceste concerte:
-Luni 4 aprilie Alex Muºat Blues Band (Alex Muºat-voce ºi chitarã, Jo Seby-chitarã bas ºi Claudiu Purcãrin-tobe).
jazz4-Marþi 5 aprilie Florin Giuglea Group ºi lanasarea CD-ului intitulat Inviatation to the blues produs de Casa Soft Records.
-Joi 7 aprilie Ioan Guyri Pascu & The Blue Workers
-Vineri 8 aprilie A G Weinberger 4th
-Duminicã 10 aprilie grupul de etno-jazz BALAKO
Acest ciclu de concerte a fost organizat în colaborare cu Fundaþia MUZZA.

*Festivalul Jazzului Maghiar este unul dintre cele mai prestigioase evenimente muzicale din Ungaria, organizatorul fiind Federaþia Maghiarã de Jazz. În mod tradiþional seria de evenimente are loc primãvara, în cadrul Festivalului de Primãvarã din Budapesta, la BJC (Budapest Jazz Club).
Anul acesta, la iniþiativa Federaþiei, în cadrul Festivalul Jazzului Maghiar a debutat proiectul R-DAY (R-DEAL), prin care au fost invitaþi tineri muzicieni de jazz din afara Ungariei. Aceºtia au participat la o formare profesionalã intensivã de trei zile, având ca profesori muzicieni consacraþi ai jazz-ului naþional, dupã care au susþinut un concert.

jazz5Formaþia care a fost invitatã pentru debutul proiectului este Tasi Nóra & Azara  din Sfântu Gheorghe – Târgu Mureº, avându-i ca protagoniºti pe Tasi Nóra -vocal, Sárosi Péter- pian, Gábor Szabolcs -saxofon, Gyergyai Szabolcs –bas si Pál Gábor -tobe. Membrii trupei au participat la cursuri de specialitate care au fost susþinute de trompetistul Fekete-Kovács Kornél (Premiul Fundaþiei Muzicale Artisjus 2000, 2002; Premiul eMeRTon „Compozitorul anului 2002”) , pianistul Oláh Dezsõ, chitaristul Balogh Roland (câºtigãtorul premiului de la Montreux 2009, Premiul Prima) ºi toboºarul Bordás József, membru în Conducerea Federaþiei Maghiare de Jazz, el fiind ºi conducãtorul artistic al acestui proiect. Dupã  încheierea acestui curs, trupa a susþinut un concert la BJC în 6 aprilie unde li s-au alãturat ºi profesorii proiectului.
Obiectivul Federaþiei Maghiare de Jazz este ca sã ajute generaþia tânãrã de muzicieni de peste hotare  ºi sã creeze legãturi mai strânse între aceºtia ºi muzicienii din Ungaria.

*Luni 18 aprilie la Sala Radio, concert de lansare a CD-ului realizat de Luiza Zan cu Big Band-ul Radio

*Kenny Garrett revine la Sala Radio pe 21 aprilie ºi în aceaºi searã, din nou, regretabilã coincidenþã de program, Alex Tomaselli Blues Band la Clubul Þãranului. Noroc, oarecum, cã un concert e de jazz iar celãlalt de blues… ºi aproximativ la ore diferite, primul la ora 19.00 iar al doilea la ora 21.00. Aviz amatorilor de ambele concerte…

*În aceeaºi zi, dar în Capitala Republicii Moldova, în Sala Filarmonicii Naþionale “Serghei Unchevici”, concert “JAZZ’N CHIªINÃU” cu muzicieni locali ºi din Letonia. Cap de afiº, cîntãreaþa RUTA DUDUMA.

*Grupul bucureºtean THE GROOVY BASTARDS este invitat sã concerteze pe 24 aprilie în cadrul Festivalului Internaþional de jazz Halftone de la Ruse-Bulgaria.

*Pe 14 mai concert la Sala Radio cu Duo Paolo Fresu tp.-Ralph Towner g.

*Green Hours Jazz Festival ediþia a VIII-a va avea loc în perioada 26-29 mai.

 

Comentarii cititori
sus

 


modern modernism postmodern postmodernism poesie realism realistic fantastic essay critique chronique poete dictionnaire prose thetre lyrique lyrisme vers lettre voyage hyperbole libre interwie revue metaphore philosophie sens film movie event translation relation cinema nick hornby simona popescu ana blandiana t.o. bobe liviu antonesei cornel mihai ungureanu corina ungureanu mircea cartarescu gabriel liiceanu paul goma andrei plesu bogdan suceava nina simone neil young high fidelity ghost world eternal sunshine jim jarmusch bill murray steve buscemi mircea martin matei calinescu norman manea virgil duda tolstoi dostoievski puskin cehov suskind inoue kawabata mishima berberova bulgakov quignard yourcenar leif panduro paulo coelho andrei makine alessandro baricco peter esterhazy hubert lampo par lagerkvist richard bach durrenmatt boll adolfo bioy casares llosa daniel keyes carlos fuentes botton modiano tennesee williams frabetti mccullers walser doxiadis page golding lindgren musil mann hemingway lenz kertesz capek ulitkaia sebastian eliade cioran noica bernanos werfel duras joyce nabokov soseki atxaga krausser guimard cusack scarlett johansson breban papillon empire falls tismaneanu pfeiffer bridges mircea ivanescu twain jessica fletcher james stewart katherine hepburn spencer tracy angelina jolie steven segal will smith rossini lucescu lone star felini antonioni barnaby seinfeld humanitas polirom zeus amelie russel crowe charlotte gainsbourg iben hjejle peter pan dickens bronte bruel hitchcock burroughs dinu flamand woody allen johnny depp andie mcdowell john ford pietje bell jules et jim almost famous chaplin john voight sommersturm travolta uma thurman friends ally mcbeal daphne du maurier steve martin liv ullman mumford john fante fitzgerald manet monet degas che guevara renoir hugo virginia woolf ed harris marta petreu gabriel andreescu burt reynolds pacino de niro monroe dean martin elvis mathieu madison county clint eastwood meryl streep blow up zatoichi mihalkov miller james stewart thora birch terry zwigoff thornton montesquieu cassanova closer julia roberts hugh grant modigliani verdi bloody sunday chain reaction before sunset ethan hawke julie delpy faulkner bukowski sartoris gombrowicz montherlant marquez proust sabato saint-exupery steinbeck ishiguro tuca dominguez julia kristeva dan brown lincoln jeffrey archer robin cook agatha christie poirot colin forbes john grisham bill clinton bush ioan paul tolkien umberto eco leonardo da vinci van gogh roald dahl manolescu paleologu iron maiden sharon stone madonna sarah hall kurt vonnegut anthony burgess salman rushdie isabel allende henry miller anais nin martin heidegger blochmann hannah arendt jose ortega y gasset julius evola celine camus cohen beatles lovinescu maiorescu eminescu calinescu plotin purcarete nietzsche montaigne lossky evdokimov aristotel shakespeare hamlet blaga ionesco djuvara yoga olimp bloom medeea oscar wilde coen paraskevopoulos macbeth american beauty harold pinter stoiciu john cusack amedeus marivaux dumas iglesias titanic mena suvari kevin spacey