•  Ion Mureºan la „Duminici de poezie în teatru“
•  Festivalul Internațional Shakespeare 2016
•  Gala Premiilor de Jazz pe 2015


sus

Alexandru Goșea

 

 

„Receptarea poeziei e o suferințã mai veche a românilor”

 

ion muresan, nicolae coandeNinsori cu miros de cernealã tipograficã. Scriitorul ca o țarã. Receptarea poeziei. Sunt câteva dintre subiectele pe care poetul Ion Mureșan le-a abordat, „Duminici de poezie în teatru“, la Teatrul Naþional „Marin Sorescu”.

Moderatorul întâlnirii, Nicolae Coande, l-a prezentat pe Ion Mureșan ca un om carismatic. „Nu doar poemele sale, ci și omul emanã poezie”. În sala „Ia te uitã”, de pe canapeaua roșiaticã, poetul s-a arãtat nerãbdãtor sã rãspundã publicului. Douã persoane au venit cu întrebãri.  „Eu nu mai am rãbdare. Sunt un om care are ritmul lui. Ca sã împlinesc 60 de ani mi-au trebuit 60 de ani. Alții fãceau 5 într-un an, un an și jumãtate”, a glumit poetul.

A început sã scrie din greșealã poezie. Un vecin, mai mare ca el cu trei ani, i-a arãtat un caiet în care erau versuri: „Eu credeam atunci cã poeziile se scriu numai de tipar, nu le scrie nimeni de mânã. Nu mai vãzusem niciodatã un text scris de mânã, cu strofe, cu versuri.” Peste câțiva ani a aflat cã în caiet erau texte de muzicã ușoarã pe care vecinul lui le copiase. Dar poetul deja începuse sã scrie. „M-am apucat sã scriu și eu așa, în sentimentul naturii. Trãiam la țarã și miroseam cu luni înainte venirea primãverii, venirea toamnei”.

Ninsori cu miros de cernealã

ion muresanPentru Ion Mureșan, ninsorile au început sã prindã miros de cernealã tipograficã de când i-a apãrut prima poezie în Cutezãtorii. Într-o iarnã, poetul s-a dus la oficiul poștal dupã revistã. „Am intrat în oficiul poștal și țin minte mirosul de motorinã, era podeaua datã cu motorinã și m-am ridicat acolo (la ghișeu - n.r.): ‹‹A venit Cutezãtorii?›› Și am deschis-o și am vãzut poezioara mea. Primul lucru, am dus revista la nas și am mirosit-o și am ieșit afarã în zãpadã și de atunci toate ninsorile au miros de cernealã tipograficã”.

Printre revistele la care acesta a scris s-a aflat și Tribuna. „La Tribuna m-a trimis o profesoarã de românã care a întrebat dacã cineva comite literaturã. Eu am ridicat mâna. Mi-a cerut un caiet pe care-l aveam cu poezii și m-a trimis cu el la domnul Prelipceanu. Atât am fost de emoționat urcând scãrile alea fastuoase la Tribuna, mi se bãteau genunchii precum castanietele. Am mers și am întrebat: ‹‹Pe domnul Prepeliceanu?›› Și era chiar Nae.” Peste ani, Mureșan stãtea la biroul lui Nicolae Prelipceanu și se ocupa de rubricile lui. Așa a început sã scrie și era prea târziu sã abandoneze.

Societãțile bolnave, creatoare de poeți

ion muresanScriitorul a fãcut o paralelã între anticorpi și poeți. „Așa cum organismul omului, atunci când ai o infecție secretã anticorpi, la fel și societãțile bolnave secretã poeți care înconjoarã infecția din corpul social și o neutralizeazã. […] Un gram de sensibilitate dacã reușește sã injecteze în cei care îl cunosc, îl citesc, tot e bine”, a subliniat Mureșan.

Despre înțelegerea poeziei el a spus cã este o problemã ce pornește din clasele primare: „Receptarea poeziei e o suferințã mai veche a românilor. În manuelele de clasele primare aveau întrebarea: ‹‹Ce a vrut sã spunã poetul?›› De unde sã știe copilul ãla ce a vrut sã spunã poetul. Cu asta l-ai terminat.”

Deși a scris poezie de mic, el s-a dus totuși spre filozofie și nu spre filologie. Ceea ce l-a pus pe acest drum a fost o carte gãsitã în lada de haine a mamei lui, Decartes - Discurs asupra metodei. „De unde a ajuns la țarã, în lada cu haine a mamei, habar n-am. E posibili sã îmi fi sucit mintea, sã mi-o fi stricat”, a mãrturisit Ion Mureșan. El a mai povestit despre cele douã fete ale lui care au mers pe calea filozofiei. „E bine sã știi ce cãrți ții prin casã când vrei sã orientezi copii spre o meserie sau alta”, a sfãtuit poetul.

Spre finalul întâlnirii, scriitorul a comparat poeziile cu depozite în care Dumnezeu își depune sufletele oamenilor plecați. Așa cum un gropar sapã groapa, așa și „în poezie poetul sapã poezia și îngroapã un gând în strofã.”

„Fiecare scriitor e o țarã. Țãrile acestea sunt deosebite. Una e cu munți, una e pietroasã, alta e nisipoasã, alta are ieșire la mare. Fiecare operã, fiecare scriitor e o țarã și te așteaptã sã mergi în excursie în țara respectivã”, a încheiat poetul.

 

Comentarii cititori
sus

Magda Bratu

 

 

Festivalul Shakespeare ºi-a propus sã fie un festival al excelenþei

 

Afirmaþia îi aparþine directorului fondator al prestigiosului eveniment internaþional, Emil Boroghinã, ºi este fãcutã cu puține zile înainte de gongul inaugural al ediþiei a X-a. Una care se va desfãºura sub semnul a 400 de ani de la trecerea în nefiinþã a marelui dramaturg William Shakespeare, moment marcat pretutindeni în lume. Doar la Craiova se reunesc însã artiºti din cele patru colþuri ale lumii, propunând publicului unele dintre cele mai interesante ºi diferite viziuni ale operei sale. „Consider cã festivalul a reuºit sã se înscrie, în cei peste 20 de ani de existenþã, pe o traiectorie, pe o spiralã mereu ascendentã. (…) Aceastã ediþie trebuia sã fie una care sã încununeze eforturile noastre, ale tuturor, de pânã acum”, mai spune Emil Boroghinã.

furtunaTimp de zece zile, între 14 ºi 23 aprilie, spiritul ºi poveºtile nemuritoare ale lui Shakespeare, în interpretarea artiºtilor din 15 þãri, se vor face simþite ºi auzite nu doar în Craiova, ci ºi la Bucureºti, în Rm. Vâlcea, Slatina, Tg. Jiu ºi Dr. Tr. Severin. În peste 20 de spaþii diferite, publicul va avea ocazia sã urmãreascã spectacole de teatru, recitaluri, concerte, teatru comunitar, lansãri de carte, conferinþe, expoziþii de picturã, de costume sau fotografii, dans contemporan, dar ºi acrobaþie. În total, 46 de evenimente cu mari actori, mari regizori, mari critici ºi mari companii de teatru din Japonia, Africa de Sud, India, Portugalia, Marea Britanie, Polonia, România, Israel, Bulgaria, Suedia, Rusia, Germania, Italia, Scoþia ºi SUA.

Organizarea la Craiova a marii manifestãri care este Premiul „Europa pentru Teatru”, odatã cu Festivalul Internaþional „Shakespeare”, reprezintã, fãrã îndoialã, o dovadã de apreciere ºi încredere de care se bucurã acest eveniment, dar ºi cultura româneascã în lume. Desfãºurat sub Înaltul Patronaj al Parlamentului European ºi al Consiliului Europei, Premiul „Europa pentru Teatru” este cea mai importantã recompensã teatralã europeanã, comparatã adesea cu Premiul Oscar pentru film, fiind catalogat de Parlamentul European ºi Consiliul Europei încã de la fondarea sa, în 1986, drept „Organizaþie de interes cultural european”.

furtunaFestivalul Internaþional „Shakespeare” este organizat de Fundaþia „Shakespeare” ºi Teatrul Naþional „Marin Sorescu” ºi finanþat de Primãria ºi Consiliul Local Craiova, Ministerul Culturii, Consiliul Judeþean Dolj, Uniunea Teatralã din România, Institutul Cultural Român ºi British Council România. Parteneri sunt Teatrul pentru Copii ºi Tineret „Colibri”, Casa de Culturã a Studenþilor, Universitatea din Craiova, Filarmonica „Oltenia”, Electroputere Parc Mall, Compania „Teatrulescu”, Teatrul „Anton Pann” ºi Teatrul Municipal „Ariel” din Rm. Vâlcea, Palatul Cultural „Theodor Costescu” din Dr. Tr. Severin, Centrul Cultural „Eugen Ionescu” din Slatina. Sponsori: CEZ Distribuþie, BCR, ELPRECO ºi Garanti Bank.

Ajuns la cea de-a X-a ediþie, Festivalul Internaþional „Shakespeare” este unul special pentru cultura teatralã mondialã, cotat de specialiºti drept unul dintre cele mai importante din întreaga lume. Evenimentul va debuta cu o desfãºurare impresionantã de forþe pe 14 aprilie, când pe scena Teatrului Naþional „Marin Sorescu” din Craiova vor performa peste 60 de actori japonezi. Aflat pentru prima oarã în România, Teatrul Saytama din Tokyo prezintã o interpretare memorabilã a piesei Richard II, în viziunea legendarului regizor japonez Yukio Ninagawa, spectacol la prezentarea cãruia vor participa aproape 90 de persoane.

kantuÎn cea de-a doua zi de festival – vineri, 15 aprilie – publicul îi va întâlni pe actorii trupei Abrahamse & Meyer Productions, singura companie de teatru clasic independent din Africa de Sud. Aceºtia vor pune în scenã una dintre cele mai vechi reprezentaþii consemnate ale piesei Hamlet, din timpul vieþii lui Shakespeare, ce a avut loc pe coasta de Est a Africii de Sud, când, în 1608, echipajul navei Red Dragon (Dragonul Roºu)aparþinând Companiei Indiilor Orientale, a jucat Hamlet la bordul navei. Aceastã reprezentaþie istoricã serveºte ca inspiraþie pentru producþia realizatã de regizorul Fred Abrahamse. Spectacolul se va juca începând cu ora 20.00, la Casa de Culturã a Studenþilor.

O apariþie orientalã la Festivalul „Shakespeare” este cea a Teatrului Kasbah Arghya din India, care va prezenta spectacolul Macbeth Badya, în regia lui Manish Mitra. Unul din cei mai cunoscuþi regizori de teatru din India, Manish Mitra este considerat drept creatorul unui nou limbaj teatral ºi al unei metodologii de pregãtire a actorului, gãsind inspiraþie în diversele arte performative ale sudului Asiei, atât din cele tradiþionale, cât ºi din spiritul folk. Spectacolul va fi prezentat tot vineri, 15 aprilie, însã de la ora 12.00, la Departamentul de Teatru al Universitãþii din Craiova.

comedia erorilorÎn cele zece zile de festival sunt invitate însã ºi alte trupe celebre ale lumii, cu spectacole realizate de regizori faimoºi. Printre acestea: Teatrul Schaubuhne din Berlin, cu Richard III în regia lui Thomas Ostermeier (marea revelaþie a Festivalului de la Avignon din 2015),Teatrul Shakespeare Tobacco Factory din Marea Britanie, cu Hamlet, în regia lui Andrew Hilton, Worcester Repertory Company din Worcester cu Comedia erorilor în regia lui Ben HumphreyTeatrul Flaut din Stratford-upon-Avon cu Hamlet realizat de Kelly Hunter sau experimentul Iulius Caesar al lui Romeo Castellucci, înscenat la Societatea „Raffeallo Sanzio” din Cesena.

La Naþionalul craiovean vor performa ºi actorii de la Baltic House Theatre Festival în piesa Macbeth, pusã în scenã de un alt mare regizor al lumii, Luk Perceval, care vine cu prima sa producþie din Rusia direct în Bãnie. Casa Balticã din Sankt Petersburg va prezenta publicului românesc o versiune a tragediei shakespeariene în care jocul de lumini ºi umbre spune toatã povestea. Au fost programate, de asemenea, recitaluri shakespeariene ale unor actori din Suedia, Polonia ºi India, concerte cu lucrãri inspirate din creaþia shakespearianã, realizate de formaþii din Marea Britanie, Portugalia, Belgia ºi Statele Unite ale Americii.

mira artUnul dintre momentele de neuitat al acestei ediþii îl va constitui, fãrã îndoialã, spectacolul prezentat de Mira – Art Acrobatic Dance Theatre din Gdansk (Polonia), o ineditã sintezã artisticã între dans, teatru ºi acrobaþie ce va avea loc sâmbãtã, 23 aprilie, de la ora 22.30, pe acoperiºul Teatrului Naþional „Marin Sorescu” din Craiova ºi care a fost conceput special pentru Festivalul Internaþional „Shakespeare” Craiova 2016.

România va fi prezentã în festival cu spectacolul Julius Caesar de la Teatrul Naþional „Marin Sorescu”, în regia lui Peter Schneider, prin spectacolul comunitar Romeo ºi Julieta  în regia lui Philip Parr, realizat în coproducþie cu Companiile „Teatrulescu” din Craiova ºi „Parrabbola” din Marea Britanie, Regele Lear  realizat de Gavril Pinte la Teatrul de Stat Oradea, Furtuna, în regia Alinei Hiriºtea de la Teatrul pentru Copii ºi Tineret „Gong” din Sibiu, ºi Folia, Shakespeare & Co realizat de „Gigi Cãciuleanu Dance Company” la Teatrul Metropolis Bucureºti, în regia ºi coregrafia lui Gigi Cãciuleanu.

Alãturi de invitarea unor mari spectacole, o altã componentã importantã a festivalului este cea a comunicãrilor ºtiinþifice, prezentate în cadrul Sesiunii de shakespeareologie, aflatã sub patronajul Asociaþiei Internaþionale a Criticilor de Teatru (A.I.C.T.), forul suprem al Criticii Teatrale Mondiale, ºi Conferinþei Internaþionale Shakespeare, realizatã în colaborare cu Asociaþia Europeanã de Cercetare Shakespeare, unde vor fi susþinute comunicãri de shakespeareologi ºi critici de teatru de reputaþie mondialã. Între aceºtia: profesorul emerit Stanley Wells – preºedinte al Birth Place Trust din Stratford-upon-Avon, catalogat drept cel mai important shakespeareolog al lumii în viaþã; Paul Edmondson – vicepreºedinte al aceluiaºi for; profesorul Michael Dobson – de la Universitatea din Birmingham, director al Institutului Shakespeare de la Stratford-upon-Avon; John Elsom, George Banu,Ian Herbert ºi Yun Cheol Kim – preºedinþi de onoare ai A.I.C.T.; Margareta Sorensen –  preºedinte executiv al A.I.C.T.; Michel Vais – secretar general; Octavian Saiu – secretar general adjunct al A.I.C.T.; prof. Maria Shevtsova – de la Universitatea din Londra º.a.

mira artO atenþie deosebitã va fi acordatã organizãrii de expoziþii, între care cea de postere, fotografii ºi carte Shakespeare 400, realizatã în colaborare cu Institutul Shakespeare de la Stratford-upon-Avon ºi British Council România, ºi expoziþia de picto-gravurã Shakespeare ad Infinitum a artistei plastice Oana-Maria Cajal, stabilitã la Montreal de peste 20 de ani. Autoarea mai multor piese de teatru montate peste ocean, premiatã pentru dramaturgie de UNITER, ea a devenit în ultimul timp un artist plastic foarte cunoscut ºi apreciat. Ambele expoziþii vor fi deschise în foaierul Naþionalului craiovean ºi vor putea fi admirate de spectatori pe tot parcursul festivalului. Expoziþia Oanei-Maria Cajal va fi vernisatã ºi la Galeria Senso din Bucureºti, pe 12 aprilie, ora 14.00.

Vor fi editate ºi lansate un numãr important de albume, cãrþi de specialitate ºi DVD-uri, printre care un loc aparte îl ocupã volumul Silviu Purcãrete ºi Teatrul Naþional Craiova – pelerini în marele teatru al lumii de Ludmila Patlanjoglu, ce va fi editat în limbile românã, englezã ºi francezã de Institutul Cultural Român. Programul mai cuprinde ateliere teatrale studenþeºti de arta actorului, regie, scenografie ºi teatrologie, precum ºi cele ale elevilor, realizate în colaborare cu Universitatea Naþionalã de Artã Teatralã ºi Cinematograficã din Bucureºti, Universitatea din Craiova – Departamentul de Teatru ºi Colegiul Naþional „A.I. Cuza” din Bucureºti.

Ediþia din acest an a festivalului se va desfãºura atât în sãli de spectacole de la Teatrul Naþional „Marin Sorescu”, Teatrul „Colibri”, Casa Studenþilor, în Aula „Buia” a Facultãþii de Agronomie, Filarmonica „Oltenia”, cât ºi în spaþii neconvenþionale precum holul Universitãþii din Craiova, pe stradã sau în Pieþele „Fraþii Buzeºti”, „Mihai Viteazul”, „William Shakespeare” ºi în Portul Cultural Cetate.

  • Programul complet al festivalului ºi alte informaþii despre trupele invitate se gãsesc pe site-ul www.shakespeare.tncms.ro
  • Detalii despre bilete ºi rezervãri: Agenþia Teatrului Naþional Craiova (str. „A.I. Cuza” nr. 11, tel. 0251.413.677) ºi www.eventim.ro
  • Preþuri bilete: categoria I – 40 lei; categoria a II-a – 30 lei; categoria a III-a (elevi, studenþi, pensionari) – 11 lei
  • Preþuri abonamente: 7 spectacole (care vor avea loc în incinta TNC) – 175 lei ºi 52,50 lei pentru elevi, studenþi, pensionari; 17 spectacole (care vor avea loc la TNC, Teatrul „Colibri”, Casa de Culturã a Studenþilor ºi la Aula „Buia” a Facultãþii de Agronomie) – 340 lei ºi 127,50 lei pentru elevi, studenþi, pensionari

Emil Boroghinã: „Din respect ºi dragoste pentru oraºul nostru am dorit sã creãm la Craiova o manifestare culturalã asemãnãtoare celor la care eram invitaþi”

- Festivalul „Shakespeare” a fost fondat la Craiova în 1994. Care au fost circumstanþele? Care au fost obiectivele unui eveniment care – paradoxal pentru unii – leagã de urbea noastrã numele marelui dramaturg englez?

- Teatrul Naþional din Craiova a trãit o perioadã unicã ºi pânã acum nerepetabilã când a invadat cu spectacolele sale scenele marilor festivaluri europene. Din respect ºi dragoste pentru oraºul nostru ºi locuitorii lui, care ne înconjurau atunci cu toatã cãldura de care erau capabili, am dorit sã creãm la Craiova o manifestare culturalã asemãnãtoare celor la care eram invitaþi. Am considerat cã oraºul va deveni unul cunoscut ºi apreciat prin organizarea unui festival teatral.

Am ales ca el sã poarte numele lui Shakespeare din mai multe considerente. Primul era notorietatea Patronului, universalitatea creaþiei acestuia, apoi tradiþia spectacolelor shakespeariene pe scena Naþionalului craiovean, existenþa la începutul anilor ’90 în repertoriul teatrului a douã mari producþii, Titus Andronicus ºi Ubu Rex cu scene din Macbeth, ambele în regia lui Silviu Purcãrete. Ultimul, aº îndrãzni sã-l spun ºi pe acesta, o pasiune personalã, amplificatã în timp, pentru tot ce era ºi este legat de Shakespeare.

Preþ de nouã ediþii ºi 20 de ani, Craiova s-a bucurat de un regal de spectacole strãine ºi româneºti, ca ºi de prezenþa unor shakespearologi de renume. Este un mare câºtig! Cum aþi cuprinde în câteva fraze aceastã perioadã?

- Festivalul „Shakespeare” de la Craiova ºi-a propus sã fie un festival al excelenþei. Principalul nostru obiectiv a fost acela de a aduce în România spectacolele shakespeariene ale celor mai importanþi regizori ai lumii, realizate în teatre celebre, la care Teatrul Naþional din Craiova, dar ºi întreaga noastrã miºcare teatralã, sã se poatã raporta. Am urmãrit, cu o insistenþã, cu o cerbicie aproape ieºitã din comun, sã nu abdicãm de la principiul valorii. Cred cã am reuºit acest lucru, festivalul de la Craiova fiind considerat unul dintre cele mai importante Festivaluri „Shakespeare” ale lumii, pentru o bunã parte dintre invitaþii noºtri din strãinãtate, la curent cu tot ce se întâmplã în lume, fiind poate chiar cel mai important ºi valoros.

O privire de ansamblu, vã rog, asupra celei de-a X-a ediþii. Care sunt provocãrile ei pentru public, ºi deopotrivã, pentru dvs., ca organizatori?

- Personal, consider cã Festivalul „Shakespeare” de la Craiova a reuºit sã se înscrie în cei peste 20 de ani de existenþã pe o traiectorie, pe o spiralã mereu ascendentã. Cea de a X-a ediþie, una aniversarã, datoritã faptului cã are loc în 2016, când întreaga lume culturalã marcheazã 400 de ani de la trecerea în eternitate a celui mai mare dramaturg din toate timpurile, William Shakespeare, trebuia sã fie una care sã încununeze eforturile noastre, ale tuturor, de pânã acum. Dumneavoastrã ºi publicul spectator veþi putea constata în curând dacã ceea ce ne-am propus am ºi reuºit. Vã asigur însã cã noi ne-am dorit enorm acest lucru.

ek matsCea de-a XV-a ediþie a Premiului „Europa pentru Teatru”, recompensa europeanã cea mai prestigioasã a teatrului în lume, ºi ediþia a XIII-a a Premiului „Europa Noi Realitãþi Teatrale” se desfãºoarã în perioada 23-26 aprilie, la Craiova.

În acest an, premiul a fost decernat lui Mats Ek, coregraf ºi regizor suedez de renume mondial. Fiu al unui mare actor ºi al unei coregrafe legendare, Mats Ek a reuºit „sã combine teatrul ºi dansul într-o expresie extrem de originalã ºi personalã. Inspirat de Martha Graham, Pina Bausch, Kurt Jooss, a pus în scenã cu mare succes mai multe reinterpretãri ale baletului clasic al secolului al XIX-lea, combinându-l cu elemente de dans modern, dar ºi cu fapte din viaþa de zi cu zi, deoarece pentru artist este important sã se facã referire la timpul în care trãim”.

silviu purcareteCel de-al XIII-lea Premiu „Noi Realitãþi Teatrale” a fost câºtigat de artiºtii Viktor Bodo (Ungaria), Andreas Kriegenburg (Germania), Juan Mayorga (Spania), National Theatre of Scotland (Scoþia / Regatul Unit al Marii Britanii) ºi Joel Pommerat (Franþa). Un premiu special a fost acordat de Preºedintele Juriului ºi instituþiile din România regizorului Silviu Purcãrete, o personalitate marcantã a teatrului european, prilej cu care va fi prezentat spectacolul sãu „O furtunã”. Printre laureaþii acestui premiu s-au mai numãrat Melina Mercouri (ediþia I), Vaclav Havel (ediþia a VI-a) ºi, anul trecut, regizorul rus Iuri Petrovici Liubimov.

„Aceastã ediþie a manifestãrilor reprezintã ocazia de a omagia câºtigãtorii, ca de obicei, cu o serie de conferinþe în cadrul cãrora vor fi analizate în detaliu activitatea artisticã, cu mãrturii ale unor actori, scenografi, designeri de costume, muzicieni etc. care au colaborat cu diferiþi artiºti premiaþi ºi cu discursul academic al unor jurnaliºti ºi critici din presa internaþionalã de renume”, anunþã reprezentanþii Naþionalului craiovean.

Premiul „Europa pentru Teatru” s-a nãscut în 1986 (prima ediþie a avut loc în 1987), ca proiect-pilot al Comisiei Europene, condusã de Jacques Delors, împreunã cu primul Comisar pentru Culturã, Carlo Ripa di Meana. Crearea sa a fost susþinutã de Melina Mercouri ºi Jack Lang, la acea vreme ministrul francez al Culturii ºi actualul preºedinte al Premiului. Ambii sunt ºi fondatorii proiectului „Capitala Culturalã Europeanã”. Dupã 2002, Premiul „Europa pentru Teatru”, prin activitãþile ºi rolul sãu, a fost recunoscut de Parlamentul ºi de Consiliul Europei ca „Organizaþie de interes cultural european”. El a fost decernat personalitãþilor sau instituþiilor teatrale care au contribuit la realizarea unor evenimente culturale esenþiale în înþelegerea ºi cunoaºterea reciprocã a oamenilor.

Iulius Caesar, în regia lui Peter Schneider, va avea premiera pe 17 aprilie

Invitat pentru a doua oarã sã monteze pe scena Teatrului Naþional „Marin Sorescu”, dupã ce a regizat aici spectacolul Hot l Baltimore (2014), Peter Schneider – unul dintre cei mai importanþi producãtori de teatru ºi film american – a revenit la Craiova pentru a pune în scenã spectacolul Iulius Caesar de W. Shakespeare. Premiera este anunþatã pentru 17 aprilie, în Sala „Amza Pellea” a TNC, în cadrul Festivalului Internaþional „Shakespeare”.

peter schneiderPeter Schneider este însoþit ºi de o numeroasã echipã de colaboratori de prestigiu, printre care producãtorul creativ Elisabetta di Mambro ºi scriitorul Patrick Pacheco, care semneazã dramaturgia spectacolului alãturi de Iolanda Mãnescu. Decorul este realizat de tânãrul scenograf Adrian Damian, costumele sunt create de scenografa Cristina Milea, muzica este special compusã de Cari Tibor, iar coregrafia îi aparþine Simonei Deaconescu. Versiunea scenicã a piesei se bazeazã pe traduceri de Lucia Verona ºi Horia Gârbea. Din distribuþia spectacolului fac parte actorii Adrian Andone, Vlad Udrescu, Claudiu Bleonþ, Cãtãlin Vieru, George Albert Costea, Gina Cãlinoiu, Tamara Popescu, ªtefan Cepoi, Eugen Titu, Gabriela Baciu, Angel Rababoc, Claudiu Mihail, Nicu Vicol, Alex Calangiu, Romaniþa Ionescu, Corina Druc, Luca Moºoiu, Andrei Nedelea ºi copiii David Didu ºi Alexandru Dragomir.

Peter Schneider a fost, în perioada 1985-1999, preºedinte al studiourilor Walt Disney, preocupându-se de crearea ºi distribuirea a peste 50 de filme de animaþie ºi live action, printre care The Lion KingBeauty and the Beast (câºtigãtor al Golden Globe), Little Mermaid, Toy Story, Roger Rabbit, Remember the Titans ºi Princess Diaries. Este laureat al unui Premiu Tony în calitate de producãtor al spectacolului The Lion King de pe Broadway ºi este cel care, în 2009, realiza documentarul Waking Sleeping Beauty despre revenirea animaþiei Disney din perioada 1984-1994, pentru care a primit recenzii entuziaste.

 

Comentarii cititori
sus

* * *

 

Gala Premiilor de Jazz pe 2015
-nominalizãri ºi laureaþi-
Proces verbal

 

Juriul alcãtuit din Anca Romeci ºi Olivia Cristina Sima-realizatoare de emisiuni muzicale la SRR, Alex Revenco-jurnalist ºi Radu Canarache-fan de jazz membri ºi Alexandru ªipa-preºedintele Fundaþiei MUZZA, preºedinte al juriului, întruniþi în data de 4 martie 2016, au desemnat urmãtorii laureaþi pentru Gala premiilor de jazz-Premiile MUZZA pe 2015:

1-Muzicianul anului
- Nominalizãri: Sorin Zlat, Ramona Horvath, Luiza Zan.
- Laureat: Sorin Zlat

2-Formaþia anului
- Nominalizãri: Bucharest Jazz Orchestra, Irina Sârbu Band, Sorin Zlat Trio, Irina Popa & The Sinners
-Laureat: Sorin Zlat Trio

3-Premiul pentru debut
- Nominalizãri: Grupul Werther Project-Câmpina, Iulia Pardãu-Cluj-Napoca
- Laureat: grupul Werther Project ºi Julie Pardãu

4-Revelaþia anului
- Nominalizãri: Hot Club de Cluj, Casual Band-Craiova, Grupul Border Split-Tg.Mureº, Kiba Dachi Experience-Bucureºti
- Laureaþi ex equo: Casual Band ºi Kiba Dachi Experience

5-Confirmarea anului
- Nominalizãri: grupul C.A.L.I. Band, Robert Patai, Alex Muºat Blues Band, Ana Cristina Leonte Quartet
Toþi cei nominalizaþi sînt ºi laureaþi ex equo

6-Managerul anului
- Nominalizãri: Liviu Briciu-Câmpina, Simona Hodoº-Cluj-Napoca, Teodor Niþã ºi Paul Nancã-Galaþi
- Laureaþi ex aequo: Teodor Niþã ºi Paul Nancã

7-CD-ul anului
- Nominalizãri:  Ionicã Minune-Petricã Andrei-Good Friends, Sorin Zlat Trio-Endurance, Ethnotic Project-ªapte scãri, Bucharest Jazz Orchestra-Povestiri din Bucureºti, Ramona Horvath Trio-XS BIRD, A.G.Weinberger-Mighty Business

CD-ul anului-Ethnotic Project-secþiunea ETNO
-XS BIRD-Ramona Horvath Trio-secþiunea JAZZ
-A.G.Weinberger-Mighty Business-secþiunea BLUES

8-Premiul pentru blues
- Nominalizãri: A.G.Weinberger, Nightlosers, Duo Marcian Petrescu-Florin Giuglea, Vali „Sir Blues” Rãcilã, Alex Tomaselli Blues Band
- Laureat: A.G.Weinberger

9-Premiul de excelenþã-Constantin Iridon-Sibiu

* Premiul special al Institutului Cultural Român-A.G.Weinberger

Juriu:

Anca Romeci
Olivia Cristina Sima
Radu Canarache
Alex Revenco
Alexandru ªipa

 

Comentarii cititori
sus

 


modern modernism postmodern postmodernism poesie realism realistic fantastic essay critique chronique poete dictionnaire prose thetre lyrique lyrisme vers lettre voyage hyperbole libre interwie revue metaphore philosophie sens film movie event translation relation cinema nick hornby simona popescu ana blandiana t.o. bobe liviu antonesei cornel mihai ungureanu corina ungureanu mircea cartarescu gabriel liiceanu paul goma andrei plesu bogdan suceava nina simone neil young high fidelity ghost world eternal sunshine jim jarmusch bill murray steve buscemi mircea martin matei calinescu norman manea virgil duda tolstoi dostoievski puskin cehov suskind inoue kawabata mishima berberova bulgakov quignard yourcenar leif panduro paulo coelho andrei makine alessandro baricco peter esterhazy hubert lampo par lagerkvist richard bach durrenmatt boll adolfo bioy casares llosa daniel keyes carlos fuentes botton modiano tennesee williams frabetti mccullers walser doxiadis page golding lindgren musil mann hemingway lenz kertesz capek ulitkaia sebastian eliade cioran noica bernanos werfel duras joyce nabokov soseki atxaga krausser guimard cusack scarlett johansson breban papillon empire falls tismaneanu pfeiffer bridges mircea ivanescu twain jessica fletcher james stewart katherine hepburn spencer tracy angelina jolie steven segal will smith rossini lucescu lone star felini antonioni barnaby seinfeld humanitas polirom zeus amelie russel crowe charlotte gainsbourg iben hjejle peter pan dickens bronte bruel hitchcock burroughs dinu flamand woody allen johnny depp andie mcdowell john ford pietje bell jules et jim almost famous chaplin john voight sommersturm travolta uma thurman friends ally mcbeal daphne du maurier steve martin liv ullman mumford john fante fitzgerald manet monet degas che guevara renoir hugo virginia woolf ed harris marta petreu gabriel andreescu burt reynolds pacino de niro monroe dean martin elvis mathieu madison county clint eastwood meryl streep blow up zatoichi mihalkov miller james stewart thora birch terry zwigoff thornton montesquieu cassanova closer julia roberts hugh grant modigliani verdi bloody sunday chain reaction before sunset ethan hawke julie delpy faulkner bukowski sartoris gombrowicz montherlant marquez proust sabato saint-exupery steinbeck ishiguro tuca dominguez julia kristeva dan brown lincoln jeffrey archer robin cook agatha christie poirot colin forbes john grisham bill clinton bush ioan paul tolkien umberto eco leonardo da vinci van gogh roald dahl manolescu paleologu iron maiden sharon stone madonna sarah hall kurt vonnegut anthony burgess salman rushdie isabel allende henry miller anais nin martin heidegger blochmann hannah arendt jose ortega y gasset julius evola celine camus cohen beatles lovinescu maiorescu eminescu calinescu plotin purcarete nietzsche montaigne lossky evdokimov aristotel shakespeare hamlet blaga ionesco djuvara yoga olimp bloom medeea oscar wilde coen paraskevopoulos macbeth american beauty harold pinter stoiciu john cusack amedeus marivaux dumas iglesias titanic mena suvari kevin spacey