•  Cezar Pârlog


sus

Cezar Pârlog

 

 

Avram Iancu ºi cuiele
sau
 Dom’ Titu ºi criza 

 

Distinsul profesor Titu Maiorescu a fost apreþiat de multe generaþiuni de eleve. Un timp era chiar directore al Gimnasiului Central din Iassy. Cel mai preþãluit liceu cu pensionat de fete din comunã.

Le înveþa cu graþie ºi din iniþiativa sa lecþiuni de grãmaticã romanescã, ba uneori ºi pedagogie, dupã cum era nevoia. Nu a lãsat nici-odatã vr’o elevã repetentã ºi nimeni nu a fost isgonit din ºcolã pe sama cursurilor sale. Mãcar cã tot timpul ereau ºi eleve la care, cu totã bunãtatea sa, nu le putea da învãþãturã despre cum e cu limba asta nouã[1], cu cuvintele. Doarã cã la sfîrºitul de semestru, le trecea. O singurã cerere avea onorabilul profesor de la elevele sale cu mai puþinã silinþã, pentru a le pute trece clasa. Sã vie spre consultaþiune la internat, pe înserat, în camera intendantei, domniºora Emilia Ricquert[2]. ª’apoia sã se desgoleascã în partea de sus a brîului ºi sã i dee voia sã le privescã, iar une-ori sã le frãmînte uºor sînele fecioreºti. E adeverat cã, de cele mai multe ori, era de îndeagiuns doar ca sã le zãreascã pentru numai o minutã. Apoi, pierea din vedere cu mare repediciune, cu mâna la buzunare pe o uºe lateralã iarã ele o închideau în urma lui suflând cu uºurere. Se dice cã despre asemenea zãbave nocturne ale imposantului dascãl ar fi avut ºtiinþã ºi directorea ºcolei, Mademoiselle Gross, da’ avea îngãduinþã, vãdînd pe împricinat doar ca un „organ de inspecþiune”, iar orice cãlcare de lege contra bunelor moravuri, prevedutã ºi pedepsã de paragraful 200 al Codului criminal, prin vederea ei alt-cumva severã, nu-ºi mai ave rostul.

Ast-fel se întîmplã ºi în acea diuã de sfîrºit de Cuptor anno 1864. Într-o Marþe. Numai cã, în acel momentu, coprins de o emoþiune ce pare cã nu o mai întâlnise nici-o-datã, în timpul forte scurt în care mânile sale au eºit sã întâmpine delicatele ºi fermecatele conture, pielea albã a Veronicãi[3] (copila moaºei Cîmpean), onorabilul Director a roºit pînã-n vîrfu urechiei, chiar ºi dincolo de ea ºi, ca trãsnit cu leuca, a fecut cu energie un pas înapoi opintindu-se chiar în dulapul cu registre de evidenþã ale madamei, urnindu  ast fel din loc. Numai cã pe el iera, poftim fatalitate!, ne-apucând sã primescã un loc mai de onore conformã cu importanþa personei sele, chiar ultima donaþiune, bustele de petrã a lu’ Avram Iancu, eroul Revoluþiunii române de la 1848, adus fiind de puþine dile de chiar preotul Silioan, tocmai de la Blaju. Care erou, miºcat de forþa izbirei, ºi avînd o lature prea micã faþã cu înãlþimea, îi cãdu drept în cap. Rãmas lat, venerabilul dascãl avuse parte de cel mai frumos sicriu din tîrg. Au dat bani cu totele, pãrinþi, copii, profesori. Pãcat. Mulþimea îl vedea de pe alãturi drept ca directore de Facultate, apoi drept viitore ministru de la Bucuresci. Dar augustul profesor o se ajunge de-cît pînã la moºia familiei de la Pogoneºti, alãturi de Bârlad, unde dînsu a voit tot-d’a-una sã odihneºce lîngã toþi cei din nemul seu.

*

Mercedesul Transporter 601 rozaliu, cu cîteva dungi negre în diagonalã ºi toþi cei 190 de cai putere, era doar un mieluºel în mîinile viguroase ale Veronicãi, Vica pentru prieteni ºi clienþii mai vechi. Învîrtea cu siguranþã covrigul cu o singurã mînã la o sutã douãzeci pe orã, în timp ce-ºi studia punctele negre de pe nas în oglinda crãpatã cu ramã albastrã. Ce dracu’, ãsta nu era!, îºi zise, ºi-l eliminã rapid ºi dureros, în secunda urmãtoare, þinînd volanul cu genunchii. O fatã de toatã isprava! Mai mereu punea chiar ea mîna cînd era vorba de încãrcat maºinuþa coloratã, de’, mînca ºi copila asta o pîine. Transporta orice, de la baxuri de ºlapi ºi chiloþi chinezeºti pînã la porci mistreþi; e drept, asta s-a întîmplat numai o datã, o comandã de noapte, pe undeva prin stufãriºurile din dreapta Prutului, pe la Grozeºti, niºte bãieþi, la vînat. Maºina ei roz mergea ca vîntul ºi fãcea treaba, chiar dacã era luatã la sehaº. Trei sute mii de kilometri, adusã direct din Germania. Într-o iarnã a cãrat chiar un pian. Ce s-au mai chinuit cu el pe scãri! Etajul ºapte le-a dat serios de furcã, dar au ajuns, chiar dacã l-au scãpat de trei sau patru ori, o datã chiar ºi un etaj.

Acum duce un sicriu frumos. Poate cel mai frumos vãzut de ea în oraºul de pe Bahlui ºi prin împrejurimi, pînã la Vaslui. ªi-n dreapta pînã hãt, tocmai la Vatra Dornei, pe unde-ºi face ºi ea drumurile. Trebuie sã aibã grijã; clientul, unu’ Miºu Eminescu, a plãtit bine, ba chiar i-a dat ºi ciubucul înainte. Da’ poate picã ºi de la livrare.

Radioul merge pe 101,9 FM. Vica e romanticã, deºi nu se prea vede. Oooo, Justify my love!… ªi gemetele de plastic ale Madonnei îi duc gîndul la cea mai bunã prietenã, Sori. Ce mai zile aveau împreunã! Cîte drumuri de noapte au fãcut, ºi de cîte ori nu se opreau, cînd li se scula, pe la cîte-o benzinãrie ori chiar pe cîmp. Trãgeau perdelele, scaunele pe spate ºi dã-i tatã, futai în toatã regula.Tocmai cînd s-a dat legea ºi visa Vica, ca orice femeie normalã, la o familie, Sori a lãsat-o cu ochii-n soare. A plecat cu un motociclist în Cipru. Ofteazã cu dor ºi prin faþa ochilor îi trec numai imagini frumoase. Primul sãrut, prima datã cînd ºi-a frecat-o, primul 69…

I want to run naked in a rainstorm

Make love in a train cross-country…

A devenit melancolicã. ªi izbeºte cu sete un pumn în bordul de plastic. Uffff!… Cîþiva paraziþi ºi cîntarea merge mai departe. Numa’ Madonna asta cu gemetele ei e de vinã, bãga-mi-aº pula!, ºi clipul alb-negru vãzut de atîtea ori continuã sã-i ruleze pe retinã. Era cîntecul lor preferat. ªi Sori cu þîþele ei rotunde ºi tari…

Wanting, needing, waitingg

For you to justify my looovee

Hopingg, prayinggg…

Fredoneazã ºi ea, atîta i-a mai rãmas…

Vica simte cum o iau cãlduri ce pleacã fix de prin plexul solar. Drumul e mai bun. Urmãtorii treizeci de kilometri abia au fost modernizaþi s-a ocupat Fluture; ãla de la Pedele. Cîte douã benzi pe sens ºi asfalt nou. útia n-au furat ca-n altã parte, se surprinde gîndind profund, da’ ce-ar fi sã mi-o frec puþin. ªi simte cum o îmbie discret micul drãcuºor din urechea stîngã. Nici n-apucã sã-ºi termine gîndul, cã fermoarul de la blugii ei trei-sferturi e deja deschis. Degetele ºi-au fãcut loc ascultãtoare. Materialul moale ºi alunecos al dresurilor mov îi aþîþa simþurile. Laura Baldini, 100 den. Închide ochii ºi se mîngîie pasional. Fain! ªoseaua e dreaptã ºi liberã; viteza, în scãdere. Azi nu ºi-a luat chiloþi. Buzele se deschid ascultãtoare. Mmmmmmmm, ce bine e! Zeama a început sã curgã din ea ca dintr-o ciºmea de cartier. ªi ce se mai bucura Sori de asta! O înfometatã, nu-i mai lãsa nici o picãturã. Fãrã sã-ºi dea seama, arãtãtorul trecu prin ciorapi delectîndu-se cu atingerea cîrlionþilor nãclãiþi. Deja înãuntru. Degetul mijlociu îi alintã clitorisul. Miºcarea a devenit ritmicã. Oooo!… Ooooohhh!… Ooooooohhhh!… Daaaaa… O hurducãturã o surprinse. Speriatã, deschide ochii. Ce pula mea-i cu bordura asta  în mijlocul drumului?! Copii nenorociþi! La dracu!, am rupt ciorapii. Las’ cã nu se vede. Parcã s-a auzit ceva ºi în spate. S-o fi miºcat puþin dom’ Titus cu coºciugul lui frumos cu tot. De plecat, n-are cum sã mai plece, se liniºti singurã, privind totuºi cu coada ochiului spre retrovizoarea din plafon. ªocul urni capacul sicriului. Prea puþine cuie; e crizã…

Opreºte pe dreapta ºi mîna stîngã strînge ºi mai bine volanul îmbrãcat în piele neagrã.

*

Liniºtea e sfãrâmatã de o sdruncinãturã. Apoi un zuzet continuu ºi o musicã în surdinã. ªi o cîntare tânguitore:

…Wanting, needing, waiting

For you to justify my love

                                               Hoping, praying…

Nu înþelege nimic, parcã nu seamãnã cu elina, dar nici cu francesa; aude doar niºte gemete. ªi ce gemete!… Le simte imediat în tot corpul. Cãldura îl inundã. ªi fata ceea, Veronica, ce per, ce piele albã, atâta de inocentã! Ce sîne de odaliscã…, n-am mai vedut aºa ceva nici-o-datã: motivele sferelor[4]. Voiesc sã scriu o-datã despre asta, negreºit am sã scriu. ªi gemetele se aud tot mai tare.

…Love me, that's right, love me…

Ce sensaþiune! Mâna dreaptã îºi face loc anevoe ºi se miºcã spre deschizãtura dinainte a nãdragilor, pipãindu-i. Aci e. Nasturii… primul e gata. Aaaaaaaa, ce bine eeee, geme domnul profesor cu vocea stinsã, în timp ce-ºi freacã ºtremeleagul cu iuþealã ridicat. Gemetele au devenit adânci ºi ritmice

…Wanting, needing, waiting…

Vine, vine… vine… ªi impunetorul profesor, simþend navala, înþepeneºte subit, încordîndu-ºi picioarele. Instantaneu, în plinã reversare, ridicã involuntar cotul care se loveºte de ceva, urnindu-l. Un bufnet ºi un þãcãnit. Liniºte.

Moralã:

Nici-odatã sã nu trageþi de sîne gagici cu numele de Veronica. Iar dacã, accidental, acesta se întîmplã, trebuie tot-d’a-una verificat sã nu fie în spate un dulap mare în fund, cu doã uºi, plin de registre ºi cu un buste al lui Avram Iancu deasupra; iar dacã mortea a venit, în niciun caz sã nu vã frecaþi mãtãrînga în sicriu fãrã sã fiþi atenþi la coate.

 



[1] În 1860 ºi 1862 se adoptã în mod oficial, dupã o perioadã de tranziþie în care a fost folosit un alfabet mixt, alfabetul latin.

[2] Guvernantã a ªcolii centrale de fete în legãturã cu care Titu Maiorescu a fost acuzat într-un scandal sexual.

[3] Veronica Cîmpean, viitoarea doamnã Micle a participat în anul 1864, în calitate de martor la procesul intentat lui Titu Maiorescu, profesor de gramaticã ºi pedagogie la ªcoala Centralã de fete din Iaºi, în care acesta a fost acuzat de „fapte scandaloase, ba chiar de romanse întregi”.

[4] Motivul cîntãrii sferelor, întîlnit la Dante, Shakespeare, Goethe, apare ºi la Mihai Eminescu, înserat pentru prima datã în La mormîntul lui Aron Pumnul.

 

Comentarii cititori
sus

 


modern modernism postmodern postmodernism poesie realism realistic fantastic essay critique chronique poete dictionnaire prose thetre lyrique lyrisme vers lettre voyage hyperbole libre interwie revue metaphore philosophie sens film movie event translation relation cinema nick hornby simona popescu ana blandiana t.o. bobe liviu antonesei cornel mihai ungureanu corina ungureanu mircea cartarescu gabriel liiceanu paul goma andrei plesu bogdan suceava nina simone neil young high fidelity ghost world eternal sunshine jim jarmusch bill murray steve buscemi mircea martin matei calinescu norman manea virgil duda tolstoi dostoievski puskin cehov suskind inoue kawabata mishima berberova bulgakov quignard yourcenar leif panduro paulo coelho andrei makine alessandro baricco peter esterhazy hubert lampo par lagerkvist richard bach durrenmatt boll adolfo bioy casares llosa daniel keyes carlos fuentes botton modiano tennesee williams frabetti mccullers walser doxiadis page golding lindgren musil mann hemingway lenz kertesz capek ulitkaia sebastian eliade cioran noica bernanos werfel duras joyce nabokov soseki atxaga krausser guimard cusack scarlett johansson breban papillon empire falls tismaneanu pfeiffer bridges mircea ivanescu twain jessica fletcher james stewart katherine hepburn spencer tracy angelina jolie steven segal will smith rossini lucescu lone star felini antonioni barnaby seinfeld humanitas polirom zeus amelie russel crowe charlotte gainsbourg iben hjejle peter pan dickens bronte bruel hitchcock burroughs dinu flamand woody allen johnny depp andie mcdowell john ford pietje bell jules et jim almost famous chaplin john voight sommersturm travolta uma thurman friends ally mcbeal daphne du maurier steve martin liv ullman mumford john fante fitzgerald manet monet degas che guevara renoir hugo virginia woolf ed harris marta petreu gabriel andreescu burt reynolds pacino de niro monroe dean martin elvis mathieu madison county clint eastwood meryl streep blow up zatoichi mihalkov miller james stewart thora birch terry zwigoff thornton montesquieu cassanova closer julia roberts hugh grant modigliani verdi bloody sunday chain reaction before sunset ethan hawke julie delpy faulkner bukowski sartoris gombrowicz montherlant marquez proust sabato saint-exupery steinbeck ishiguro tuca dominguez julia kristeva dan brown lincoln jeffrey archer robin cook agatha christie poirot colin forbes john grisham bill clinton bush ioan paul tolkien umberto eco leonardo da vinci van gogh roald dahl manolescu paleologu iron maiden sharon stone madonna sarah hall kurt vonnegut anthony burgess salman rushdie isabel allende henry miller anais nin martin heidegger blochmann hannah arendt jose ortega y gasset julius evola celine camus cohen beatles lovinescu maiorescu eminescu calinescu plotin purcarete nietzsche montaigne lossky evdokimov aristotel shakespeare hamlet blaga ionesco djuvara yoga olimp bloom medeea oscar wilde coen paraskevopoulos macbeth american beauty harold pinter stoiciu john cusack amedeus marivaux dumas iglesias titanic mena suvari kevin spacey